1,630 matches
-
năpustească ei personal asupra noastră, ca odinioară arhiereii poporului Israil care cereau răstignirea lui Iisus."" A fost întemnițat apoi în colonia de muncă de la Salcia, unde a fost obligat să facă munci grele, în condiții extrem de dificile, pe frig sau arșiță, cu foame tot timpul, cu norme mari, bătăi, insulte și izolare completă. În acest penitenciar, s-a îmbolnăvit și a fost mult timp internat în infirmeriile din locurile de detenție, unde condițiile de ameliorare a sănătății erau formale. După fiecare
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
atmosferică a aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată, dar pătrunde și aer uscat,înfierbîntat, ce provoacă vara de multe ori arșiță și secetă.Iarna curenții de aer arctic provoacă adesea schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii până dincolo de limitele normale.Temperatura medie anuală are valori pozitive,temperaturi negative se înregistrează doar în perioada de iarnă,deși în ultimii ani se
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de arșiță și uscăciune. Râul nu provoacă pagube sau inundații din cauza debitului care a slăbit din cauza poluării și a numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o poziție strategică, la distanțe prielnice față de Chișinău, de granița România și de alte sate
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
550 de escadroane, 923 de baterii de artilerie. Efectivele umane cifrau 800.000 de combatanți și 1.000.000 rezerve. În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era poziționata între dealul Arșiță Mocanului și satul Răcoasa având în flancul drept Armata a 9-a rusă și pe flancul drept Armata a 7-a rusă. Fiecărei din cele 3 divizii din eșalonul frontal al Armatei a 2-a îi revenau circa 12 km
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
Armatei a 2-a îi revenau circa 12 km de linie de front. În fața românilor se sprijinea flancul drept al armatei 1-a austro-ungare, mai precis elemente ale grupului Gerok cu forțele principale dispuse între dealul (vârful) Momâia și dealul Arșiță Mocanului. Distribuția liniei de front era tot 12 km/divizie. Ordinul de luptă dispunea că ofensiva principala se va desfășura în trei faze: Comandamentul inamic fusese informat despre operațiunea armatelor aliate, insă consideră că avea capacitatea să respingă ofensiva acestora
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
timp. La 20 iunie/3 iulie 1917, generalul Alexandru Averescu a emis „Ordinul de operație nr. 1 638”. Misiunea Armatei 2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac general în întreaga fâșie a Armatei, între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa. Sectorul prevăzut pentru ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un acoperiș mare retractabil, cunoscut sub numele de "velarium", care ferea spectatorii de arșița soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susținută de o plasă din frânghii, cu o gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul și a-l dirija către spectatori. "Velarium
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
găsit în stăpînirea lui Ioan zis Henul. Oronimele cu semnificație fitogeografică sînt numeroase (cca 36) și reprezintă atît vegetația actuală, cît și cea existentă în trecut (Dealul Ulmului, Frăsinișului, Mărului), cît și vechea extensiune a pădurilor (Dl. Runcului, Vf. Secătura, Arșița etc., cu semnificația despădurire. Mai puțin numeroase (18), cele cu semnificație zoogeografică redau mai ales fauna actuală (Dl. Ursului), dar și cea care a constituit fala Bîrgăului - faimosul zimbru. Foarte frecvente sînt oronimele cu semnificație în antroponimie (Dl. Toma, Vf.
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
jucat în revolta arabilor din 1916-1918 și cunoscut ca „Lawrence al Arabiei”. Personajul este menționat de mai multe ori în această nuvelă de profesorul Gavrilescu care compară căldura toropitoare din București cu cea descrisă de colonelul Lawrence în cartea sa: "„Arșița aceea teribilă a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit în creștet ca o sabie, amuțindu-l”". Apariția cărții a fost semnalată de Mircea Eliade într-un foileton publicat în ianuarie 1932 în ziarul "Cuvântul", în care
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
adaptată și regizată de Andrei și Andreea Grosu la UNTEATRU București. Noul spectacol respecta textul original al scrierii lui Mircea Eliade și nu încerca să explice nimic, păstrând ambiguitatea acțiunii. Textul lui Eliade a cunoscut în două versiuni pentru operă: „Arșița” (compozitor Nicolae Brânduș) - spectacolul a fost prezentat în 1986 în studiourile Radioteleviziunii Române și a fost considerat evenimentul stagiunii de critica de specialitate -, și „...G...” (compozitor Fred Popovici) - realizată în 1988. De asemenea, Compania de dans Mandala din Sfântu Gheorghe
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
un talentat narator, Duducal Efim, Dubceak Ivan, Dubceak Dumitru, Gaideek Pavel-apicultor de forță în perioada postbelică , Melnițchi Nazarie, Pătrașcu Mihail- un declamator pe nota zece și om foarte șugubăț, Perju Grigore, Petriuc Efim, Pulbere Petru, Savciuk Afanasie - postașul satului pe arșiță și ninsoare, Sangereanu Toader,Tcaciuk Vasile, frații Ifrim și Andronie Rahlea, Velenciuc Ion Român, Velenciuc Vasile. La mină din Donbas a fost trimis cetățeanul Sincovschi Ivan pentru a pune umărul la extragerea cărbunelui pentru front. Spre sfârșitul războiului toți ostașii
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Petru Rareș, Ruxanda „"era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unei soții, fiice și surori de domn"”. Pe chipul ei mândru se citea însă o tristețe adâncă pricinuită de soarta ei vitregă: „"Ea însă era tristă și tânjitoare, ca floarea expusă arșiței soarelui ce nu are nimică s-o umbrească"”. Din cuvintele pe care i le adresează temutului ei soț, reies bunătatea și compasiunea față de cei aflați în suferință. Astfel, întrebată fiind care este pricina pentru care și-a lăsat lucrul, blânda
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
următoarea apreciere: „el apare în zori de zi, la răsăritul soarelui. Verdele pământului și al ierbii este cel mai proaspăt, căci aerul este încă răcoros, iar soarele este deja cald și plantele absorb cu lăcomie verdele, așa cum mielul suge laptele. Arșița zilei abia ajunge pentru a coace și a hrăni acest verde... De aceea smaraldul este un leac puternic împotriva tuturor durerilor și bolilor omului, căci soarele îl zămislește, iar materia sa descinde din verdele aerului”. - În limbaj popular, verdele poate
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
Gavrilean; tânăra femeie are părul auriu, o pălărie mare, o rochie într-o combinație de albastru, maro și cărămiziu, o umbreluță. Figura personajului este una tristă, contrastând cu silueta în aparență liniștită. Fundalul este format din câmpia dunăreană, atinsă de arșiță, și conacul familiei, schițate rudimentar. Decorul natural este prezentat în amurg, culorile închise (roșu și negru) dându-i un aspect sumbru ce ilustrează spațiul temporal nocturn în care apare personajul. Contrastul între serenitatea domnișoarei Christina și decorul apăsător exprimă starea
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a) producția bruta la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei variantei producția relativa și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice ca rezistența la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistența la temperaturi scăzute, rezistența la cădere, frângere, seceta, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau în alte laboratoare de specialitate recunoscute se efectuează analize chimice pentru determinarea conținutului în principii
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270478_a_271807]
-
rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condițiile schimbărilor climatic; - ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condițiile schimbărilor climatice și al dinamicii active a pieței; - crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistență la secetă și arșiță, adaptate noilor condiții de cultură, datorate schimbărilor climatice. - obținerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum și linii restauratoare de fertilitate, cu rezistență la secetă și arșiță; - crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistență la secetă și arșiță, adaptate noilor condiții de cultură, datorate schimbărilor climatice. - obținerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum și linii restauratoare de fertilitate, cu rezistență la secetă și arșiță; - crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice și caracteristici biologice îmbunătățite; - omologarea și introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv; - stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
permită continuarea progresului genetic pentru obținerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe și furajere, chiar în condițiile schimbărilor climatice; - creșterea perenității leguminoaselor perene (trifoi roșu și lucernă) prin crearea și identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă și arșiță; - elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânță ecologică la culturile de câmp. - obținerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice și utilizării superioare a resurselor biologice și tehnologice (2-3 soiuri); - asigurarea verigilor de sămânță, nucleu și stoc din
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
prognozate. Din aceste considerente cercetările propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează următoarele obiective: - îmbunătățirea reacției la temperaturi ridicate, îndeosebi în perioada de umplere a boabelor, atât prin ameliorarea de soiuri precoce, cât și prin creșterea toleranței genetice la arșiță; - îmbunătățirea rezistenței la deficit hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficiența utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpirației, ritm rapid de creștere în primăvara, reflectanța lanului etc.); - ameliorarea unor caractere care pot influența comportarea grâului în
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
soiuri noi, pentru extinderea lor pe suprafețe cât mai mari; - postarea pe site-urile unităților de cercetare și MADR, a rezultatelor obținute. Proiectul ADER 1.1.2.: Crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat, toleranți la secetă și arșiță, rezistenți la boli și dăunători, cu însușiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din sol Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: În ultimii ani, modul de exploatare a pământului a
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
ale României. Proiectul va cuprinde: - testarea multilocațională și în condiții ecologice și agro-tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea identificării hibrizilor adaptați pentru principalele zone ecologice și agro-tehnologice din România; - îmbunătățirea toleranței genetice la secetă și arșiță care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producțiilor (lipsa irigațiilor); - coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenței la fuzarioza pe știulete; crearea de hibrizi cu rezistență genetică sporită la fuzarioza pe știulete și la
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
pieței europene, necesitatea asigurării dezvoltării agriculturii durabile, impun abordarea unor cercetări științifice menite să crească competitivitatea cultivarelor autohtone. Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul acestui proiect, care propune realizarea unor genotipuri de floarea soarelui performante, cu rezistență ridicată la secetă și arșiță, va veni în întâmpinarea problemelor generate de extinderea zonelor secetoase din aria de cultivare a florii soarelui în România, ducând la obținerea unor producții ridicate la această plantă de cultură, în fermele situate în astfel de zone și contribuind la
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]