2,860 matches
-
la Ierusalim în 1875 . Cele mai recente informații despre Vlahii din Sinai, ne sunt date de ieromonahul Ioanichie Bălan, în lucrarea „Mărturii românești la Locurile Sfinte”, apă rută în 1986. Informațiile oferite de Ioanichie Bălan diferă întrucâtva de ale celorlalți, ară tând că populația beduinilor vlahi, care trăiește în jurul mănăstirii, cuprinde peste 2.000 de suflete, este nomadă, măcinată de boli și sărăcie. Cel mai important lucru pe care ni-l spune, se referă la faptul că „chiar beduinii recunosc că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui Mahomed al II-lea? Pe lângă, așa cum am ară tat deja, poziția adoptată de cronicarii străini, care nu cunoșteau realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite școli ideologice anterioare regimului comunist și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
București, 1980, 206-238; Grigurcu, Critici, 148-163; Marcea, Varietăți, 82-86; Marcea, Concordanțe, 124-128; Stănescu, Jurnal, II, 210-216; Moraru, Textul, 82-85; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 146-157; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 19-21; Lovinescu, Unde scurte, III, 52-65, VI, 269-274; Ara Alexandru Șișmanian, Pe marginea unei cărți despre George Călinescu, F, 1997, 10, 11; Micu, Scurtă ist., IV, 105-106; Dorin Tudoran, Primatul adevărului, RL, 1998, 15; Constantin Coroiu, Ceasul beznelor încălecate, ALA, 2001, 555; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, II, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Bandinus, care spune: „Noaptea, pe Întuneric, fete mature, câte zece, trec goale, săltând și jucând cu bețe pârlite În mână. Li iese-n cale zece flăcăi goi cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date fixe, a treia joi după Paște, de „Sângeorge”, de Rusalii și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din zece" la măcinat la moara stăpânului. Că în veacurile XVII și XVIII pe hotarul unui stăpân veneau să are și să semene oameni care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii, să lași Dumneata să are unde au arat și până acum iar noi încă vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii, să lași Dumneata să are unde au arat și până acum iar noi încă vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe locul lui Bucioc și al lui Buhuși să dea a zecea și să nu mai facă cum au făcut" (Iorga, op. cit., V, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci și de la cei din alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe stăpânul pământului dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr- acel pământ, nici pentru munca lui, nici din roade ce va face și necum altă, ci nici sămânța ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiile particularilor. Matei Ghica pune capăt unor asemenea abuzuri. De vreme ce aceste moșii sunt miluire de la vechii repaosați - al căror moși și strămoși le obținuseră pentru dreapta lor slujbă și credință de la Domnie, iar altele erau cumpărate, și măcar de le ară sau le cosesc tătarii și turcii, nu este cu drept a strânge ușurelul în seama Domniei, ci cu dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parcelate și vândute de primărie, prin licitatație publică, locuitorilor din orașul Bârlad. Art. 4. — Orice alte bunuri ce au aparținut Casei Obștei Târgului Bârlad, cu excepțiunea imașului, sunt proprietatea orașului Bârlad. Art. 5. — Sumele ce vor rezulta din vânzarea terenurilor ară tate la art. 3, vor fi trecute în bugetul primăriei Bârlad și vor fi întrebuințate pentru folosul sau podoaba orașului. Art. 6. — În termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a acestei legi, primăria, din oficiu, va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
faptul că a fost și a rămas un incoruptibil, o probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce au încurajat pe domnul Kogălniceanu cu tot devotamentul (pentru realizarea Unirii n.n.), am fost și eu. Acum voiesc să arat ce am făcut și eu, infimă creatură, pentru Zeul tinerimii, și cum s-a purtat și el cu mine". Și Th. Codrescu relatează în continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obținute au restrâns mult aria cercetărilor din domeniu. De asemenea, trebuie avut în vedere că intervenția dură asupra celuleor și lipsa unei informații ereditare din partea tatălui afectează puternic viabilitatea descendenței la toate etapele de dezvoltare și creștere. In cazul androgenezei (Arai,K., 1979; May, B.E.J., 1988), se procedează la distrugerea informației genetice din cadrul ovulului și „fecundarea” lui cu celule spermatice care sunt supuse unor șocuri fizice (temperatură sau presiune) pentru evitarea diviziunii mitotice, astfel obținându-se o celulă diploidă (Cherfas, N.B.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și colab. (1991). Cercetări privind tehnologii piscicole, mecaniyarea operațiilor în pescuit, piscicultură și prelucrarea resurselor acvatice. Contract de cercetare științifică nr.1 / 1991 2.ANTIPA, G. (1909). Fauna ihtiologică a României. Publicațiile Fondului V.Adamachi,Academia Română, București, 242 273 3. ARAI, K., CNOZATO and P. YAMAZAKI. (1979) Artificial androgenesis induced with gamma irradiation in masu salmon, Onchorhyncus masu. Bulletin of the faculty of Fisheries (Hokkaido University) 30: 181 186 4. ARTENIE, V., PLATON C., Studiul polimorfismului transferinic la trei rase de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un loc curat De arat, de semănat. S-a apucat într-o joi Cu plug cu doisprezece boi. Boi boureni În frunte țintăței, Mânați flăcăi! Hăi, hăi! Și au arat joi vaile, Vineri coastele, Sâmbata apele. Și s-o oprit plugul Într-un os de râmă S-a făcut fărâmă. Și nu s-a găsit nimeni Să-l dreagă Decât feciorul Caldărarului Din fundul iadului. Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fr. Cie < c[ompagn]ie; Me < m[aîtr]e; Mgr < m[onsei]g[neu]r; Mlle < m[ademoise]lle; Mme < m[ada]me; no < n[umér]o; Pr < p[rofesseu]r44; lat., rom. cca < c[ir]ca; magh. db < d[ara]b "bucată"; fszt < f[öld]sz[in]t "parter"; Ft < F[orin]t; mrd < m[illiá]rd; szla. = sz[ám]la "factură"; rom. ad(-)ție < ad[ministra]ție; bd. < b[ulevar]d; dl(e) < d[omnu]l(e); dna < d
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mediul rural, nu știe să folosească aceste resurse atât din lipsă de informație, cât și de inițiativă. În agricultură se vor ameliora efectele negative cauzate de fărâmițarea pământului: „Să nu mai fie fiecare cu bucățica lui de pământ. Atunci se ară în bloc, se seamănă în bloc” (bărbat, 51 de ani, agricultor) ...prin unificarea și specializarea loturilor destinate unui anumit tip de cultură și printr-un sistem modern de administrare a lor „are să se ocupe cineva numai de o plantație de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
utilaje agricole performante pentru a lucra pământul și de concentrare a acestuia în loturi administrate de asociații agricole („...maxim 5% este în asociații agricole care fac agricultură de performanță. Dar restul? Și la ora actuală, la noi în sat se ară cu boii, cu caii și cu sămânță neselecționată” - bărbat, 35 de ani, salariat). Pe de altă parte, locuitorii sunt informați despre necesitatea organizării efectivelor de animale în microferme. Multe dintre loturile de pământ rămân nelucrate în principal datorită lipsei resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]