6,475 matches
-
Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample, o mantie bizantină din stofă plină, cu flori de aur, tivită cu blană 320), cercetătorii iau în seamă, atunci când privesc moda feminină de Curte în curgerea ei istorică, chipurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
asupra organizării „teritoriului” sacru prin integrarea necropolei între limitele unei biserici. în acest „spațiu al tăcerii”, în dreapta pronaosului, mormântul lui Neagoe Basarab (mort la 15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcute pe furiș sunt specifice demersului magic], peste acela pe care vrea să-l aibă bărbat”; „Indianul care se căsătorește cu o văduvă, pentru a împiedica funestele consecințe pe care poporul le atribuie acestor uniri, aruncă blestemul său pe un arbore expiator. Pomul se crede că se usucă absorbând toate relele” (Gh.F. Ciaușanu, Supestițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, ediție de I. Oprișan, Editura Saeculum I.O., București, 2001, pp. 125, 185). 436. Artur Gorovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi găsite pe toaletele doamnelor. Acidul de Prusia și veratrum sunt cosmetice. Manganul, cuprul și alte metale otrăvitoare se găsesc În stare normală În alimente pe care le mâncăm zilnic - de pildă, În diferitele feluri de cereale etc.”. Deja amintitul arbore Butea frondosa produce bine cunoscuta gumă numită Bengal Kino care, În combinație cu cuprul 290, oferă o foarte bună cerneală; are flori galben-roșiatice care sunt recomandate de către medicii din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
doze din preparate produceau variații de la starea de somnolență până la efectul letal (cf. US Dispensatory, pp. 346-349). 36. Autorul va reveni asupra plantei la finalul relatării sale. 37. Pentru Ignatia („Planta sfântului Ignațiu”), vezi US Dispensatory, pp.478 și 479: „Arborele e originar din Filipine, unde semințele lui sunt mult apreciate ca medicament și, atrăgând atenția iezuiților, au fost onorate cu numele fondatorului lor. (...) Domnii Magendie și Delile au arătat că ignatia acționează asupra sistemului uman În același fel ca nux
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
disfuncțiilor uretrei, dar câteodată abuzul era letal. 121. Insecte din ordinul coleopterelor pe care US Dispensatory le semnala numai În Orientul Apropiat și eventual În Orientul Mijlociu, recomandate În tratamentul hidropiziei Încă din timpuri hipocratice (pp.219-215). 122. Strychnos nux vomica, arbore din familia Loganiaceae, care crește În Indiile Orientale, ale cărui semințe conțin doi alcaloizi otrăvitori: stricnină și brucină, folosiți la prepararea unor medicamente pentru stimularea cardiacă. Există, firește, o bogată bibliografie istorică și medicală cu privire la semințele de Strychnos, din care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acesta e probant mai ales la intersecția celor doi Eliade descifrați de Culianu - și analizați cu mai multă lejeritate după moartea celui real - cu acel Culianu care, epistemolog și istoric, se află puțin Înaintea propunerii epistemologice cu consecințe extreme din Arborele gnozei. Textul, oricum, e mai complicat decât pare - și chiar decât poate fi o prefață la o ediție de nuvele fantastice. Mai Întâi pentru că nu acceptă pactul literar consacrat al ficțiunii totale, dar nici nu se oprește exclusiv la consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scenariul rezultat exemplele alese au rol de nucleu care adună și emite filiații socotite emblematice pentru literatura noastră. Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Karnabatt (cu o prezență diversă, susținută pe întreaga perioadă a funcționării publicației), Tudor Arghezi, F. Aderca, Petre Locusteanu (care folosește frecvent pseudonimul Sfredeluș), Traian G. Stoienescu, N. I. Porfiriu (sub pseudonimul Escamillo), Ion Scurtu, Ion C. Bacalbașa, Radu Corbea, Z. C. Arbore, Ion Lupu, Ilie Bărbulescu, C. I. Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în 1915), I. Radian. O rubrică permanentă, „Săptămâna literară”, ce cuprinde însemnări și recenzii, este asigurată în 1910-1912 de
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
Vulpile (1970), fie la mijloacele reportajului, ca în Oameni și munți (1972). În pofida schimbării tematice și a unei oarecare nuanțări a perspectivei, cadrul narativ rămâne același: satul, munții, o Bucovină dominată de credințe și superstiții. Povestirile Taurul negru, Porțile sau Arborele schilod au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura între civilizația urbană și cea a
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
publicației intră și literatura română. Astfel, apare un fragment din piesa De Anul Nou de Const. C. Păun, în timp ce Em. Al. Manoliu susține în 1924 un serial intitulat Figuri din trecutul teatrului ieșean. Sub semnătura Comp., este recenzat romanul Petru Arbore de Eugen Relgis. Se publică versuri de D. Teleor, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, George Lesnea (Psalmul 4), C. Mihăilescu, Savin Constant. I. I.
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
istorii ar avea de povestit „Părul lui Sticea”, nemuritorul de 600 de ani din Comuna Ciohorani, un păr de cultură Pyrus sativa care străjuiește încă marginea drumului satului sau. Are o tulpină cu gâlme circulare și este scorburos, având înălțimea arborelui de 12 m și o circumferință a tulpinii de 430,5 cm; În curtea Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași își poartă cu semeție istoria un stejar în vârstă de 454 de ani, alături de multe alte specii de arbori, curtea școlii
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
să-l vizitați în Grădina Publică Copou - o altă colina a Iașului. Alese mulțumiri domnului inginer Lupu Ionel, președintele Asociației Dendro Ornamentale „A.FĂTU” Iași, care a realizat măsurătorile arborilor și calculul parametrilor dendrometrici precum și documentațiile specifice pentru propunerea unui arbore că monument al naturii.
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
Exemplificați raportul logic exprimat de diagrame: . 8. Generalizați noțiunile: a) floare ............................................. ........ b) sase ............................................. ........ c) știință exactă....................................... ........ 9. Specificați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ c) inferență prin echivalență ............................................. ........ 10. Divizați noțiunile: a) inferență.................................... ........ b) noțiune ............................................. ........ c) viețuitoare.................................. ........ 11. Clasificați noțiunile: a) cais, prun, arbore, cireș, tei, castan, măr, pom, fag, copac, stejar, castan ............................................. ........ ............................................. ........ b) iulie, august ............................................. ........ .......................................... c) roșu, verde, albastru ............................................. ........ .............................. 12. Sintetizați noțiunile: a) luni, marți, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică ............................................. ........ ............................................. ........ b) 10; c) iunie, iulie, august ............................................. ........ ...................................... 13. Analizați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ b) acid
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
fostul ei logodnic. Impresionată de spiritul de sacrificiu al farmacistului, odată întorși în țară, Olga nu îl mai consideră soț doar cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând că nepoțelul nu e din sângele acestuia, el depășește impasul, resemnându-se a se abandona unei duble iluzii onomastice. Cu tot arbitrarul situațiilor, cu toată dificultatea, dacă nu imposibilitatea de a trece drept reale atitudinea unui maniac, fie
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
București, 1951, Poveste din pădure, București, 1953; Taras Șevcenko, Cobzar, pref. Mihail Sadoveanu, postfață Alexandr Deutsch, București, 1952 (în colaborare cu Val Cordun); ed. (Cobzarul), București, 1957, Poezii, introd. Mihai Novicov, București, 1960, 1814-1861, București, 1961 (în colaborare cu Sanda Arbore), Poeme, pref. Stelian Gruia, București, 1976, Cobzarul, îngr. și pref. Dan Horia Mazilu, București, 1990; Nikolai Tihonov, Două torente, București, 1954; A. S. Pușkin, Rusalka, postfață Tamara Gane, București, 1959; Hristo Botev, Poezii, pref. Anghel Todorov, București, 1961, Acela nu moare
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare); Victor Sivetidis, Cântece de leagăn pentru puii animalelor, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1977 (în colaborare cu Delia Damirescu); Anotimpuri mongole, postfața trad., București, 1978 (în colaborare cu Raluca Tulbure); Stepan Tcaciuc, Arborele vieții, București, 1991 (în colaborare cu Andrei Ciurunga). Repere bibliografice: Nina Cassian, „Versuri”, CNT, 1953, 6; Leon Baconsky, O etapă însemnată în evoluția unui poet, ST, 1955, 10; Geo Șerban, De la „Vioara roșie” la „Vară fierbinte”, pe drumul realismului socialist
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
11 ianuarie; Grigore Vieru, Un univers numit Guguță, „Glasul națiunii”, 1992, 5 iunie; Spiridon Vangheli, „Moldova socialistă”, 1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
definește polemic arta decadentă prin idealism și obscuritate, artificialitate și monstruozități (Literatura de astăzi). Singurele contribuții notabile sunt studiul lui N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în V., care include în sumar materiale culese din toate ținuturile românești: Milius (poveste din Năsăud), basme prelucrate de Gr. Sima al lui Ion, snoave și anecdote adunate de D. Stăncescu
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Giurgiu - 6.VII.1964, București), poet, prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olimpiei (n. Vlahopol) și al lui Alexandru Iovanache. Mama, născută la Constantinopol, are ascendență grecească (lucru trecut sub tăcere de scriitor, care se străduia să-și reconstruiască un arbore genealogic exclusiv românesc); profesoară de elină cu studii la Paris, Olimpia Iovanache îi va transmite întâiului ei născut pasiunea pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
îi contactează pe părinți doar când sunt probleme. Să ofere teme, care să-i atragă pe părinți. Cele pe termen lung i-ar implica pe aceștia în procesul de învățare, astfel încât i-ar putea ajuta, de pildă, să-și construiască arborele genealogic, reconstruindu-și istoria familiei. Să existe programul de lucru din școală. Există tendința ca școala să fie o instituție deschisă permițând elevilor și familiilor să se angajeze în activități de învățare și recreative oferind totodată programe de educație a
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
sinceritate următoarele: PUNCTE TARI: Calități fizice psihice, Deprinderi, Abilități. OPORTUNITĂȚI: Materiale, Sprijinul unor persoane, Spirituale (acces la informație), Abilități. PUNCTE SLABE: Defecte fizice, Trăsături negative de caracter, Abilități. PERICOLE: Lipsa sprijinului familiei, Apariția unor incidente (școală,etc.), Conflicte, influențe negative. ARBORELE AUTOCUNOAȘTERII Imaginează-ți că acest copac ești tu și adaugă pe crengile copacului toate aceste lucruri pe care le știi despre tine în acest moment. Adaugă pe fiecare ramură alte crenguțe mai mici și scrie ce ți se cere. 1
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
lateral cu plasarea unei perne sub hemitoracele corespunzator. Alături de drenajul postural putem folosi și terapia fizică a toracelui ce implică educarea respirației și a tusei și realizarea masajului. Educarea respirației implică folosirea respirațiilor profunde în timpul drenajului postural ceea ce favorizează lărgirea arborelui traheo bronșic. La adult educarea se poate realiza cu ajutorul spirometrelor, iar la copii folosind jocuri în care se practică suflatul (este o activitate prin care se realizează prelungirea timpului expirator și cresterea presiunii). Educarea tusei parcurge două etape în care
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
a căror semnificație sacralizantă este bine cunoscută), dar și prezența efectivă a elementelor de decor, din lumea vegetală, simbolizează, după opinia noastră, calitatea Marii Divinități de creare a lumii vii, de protecție, de legătură a acesteia cu lumea de sus, arborele vieții, cu valențe cosmice având tocmai acest rol de legătură. O alta temă ce apare ca element de creație artistică religioasă o constituie reprezentarea mâinii pe ceramica precucuteniană și cucuteniană, îndeosebi cu referire la orante. Precizăm că și aceste imagini-simbol
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
culturilor antice, greacă sau egipteană -, autorul încearcă încifrarea simbolică a lumii, aspirând spre o poezie ermetică, ce cultivă paradoxul: „Un înecat care ajunge în deltă / Este epilogul celorlalți / Delta n-are culoarea înecului”. Câteva motive ordonează materialul poetic: delta, diamantul, arborele vieții, amfora, acestea fiind preluate și într-un volum de eseuri, Marele Inchizitor (1993). Alcătuită din trei părți, inegale ca pondere, Geneza (Toți trebuie să moară), Ecleziastul (Neantul ebraic), Apocalips Nou (Vidul valah), cartea este structurată sub forma unui dialog
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]