2,417 matches
-
europeană din secolul al XVI-lea este fondată înainte de toate pe agricultură. Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale celui ce
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înainte de toate pe agricultură. Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale celui ce lucrează pămîntul depind mai puțin de statutul său
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
marii fermieri care folosesc numeroși muncitori agricoli și care produc pentru a vinde; zilierii, care nu au drept capital decît propriile brațe și care sînt folosiți ca sezonieri sau ca servitori la fermă; în sfîrșit, masa micilor proprietari, fermieri sau arendași, ale căror exploatări le permit doar să supraviețuiască. În timpul secolului al XVIII-lea, situația generală a lumii rurale se deteriorează, cu excepția agricultorilor, care profită de creșterea prețurilor cerealelor pentru a realiza beneficii (datorită cărora vor putea, în timpul Revoluției franceze, să
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din Moglănești. La acea bisericuță din Deal se slujea În rit greco-catolic pe atunci, fiindcă era după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic și apoi ca arendaș, ocupându-se cu plutăritul, și-a extins mereu suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în Parlamentul României a câtorva socialiști , îndoctrinați cu idei marxiste. Nu întamplător, acești reprezentanți ai clasei muncitoare vor intra în organul legislativ românesc, în anul 1888, când țăranii au declanșat răscoale în Muntenia și Moldova. Încălcarea de către marii proprietari și arendași ai legilor de învoieli pentru tocmeli agricole vor fi principalele cauze ale acestor frământări țărănești. Cu un an înainte, în câteva orașe importante ale României luaseră ființă cercuri ale muncitorilor. Este vorba de orașele București, Iași, Galați, Bacău, Ploiești. Unul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
1913 următoarele: ”în Partidul Liberal sunt mai mulți moșieri decât conservatori”. Muncitorii din România n-au rămas pasivi față de evenimentele din primăvara anului 1907, când au izbucnit marile răscoale țărănești, mai întâi în nordul Moldovei, pe moșia fraților 23 Fischer, arendași de origine evreiască, apoi și în alte regiuni ale ținutului dintre Siret și Prut. Guvernul liberal, condus de Dimitrie A. Sturdza, alcătuit la 12 martie 1907a luat măsuri drastice, convocând Parlamentul și hotărând înăbușirea răscoalelor cu ajutorul armatei. În paginile gazetelor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
ale unor autori de seamă ca Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, ș.a. care au prezentat faptele în toată cruzimea și grozăvia lor. Majoritatea istoricilor au căzut de acord că mișcarea populară din anul 1907 a fost îndreptată în Moldova împotriva arendașilor evrei sau ne-evrei dar și a proprietarilor sau administratorilor acestora dar nu același lucru se poate spune și despre Oltenia unde alogenii semiți erau ca și inexistenți în peisajul agricol. Spre avantajul adevărului, trebuie să spunem că țăranii din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și a proprietarilor sau administratorilor acestora dar nu același lucru se poate spune și despre Oltenia unde alogenii semiți erau ca și inexistenți în peisajul agricol. Spre avantajul adevărului, trebuie să spunem că țăranii din Flămânzi s-au răsculat împotriva arendașului evreu Moșe (Moshe, Mochi, Moise) Fischer cel care deținea o suprafață uriașă de teren agricol și forestier (peste 236.000 de hectare) în mai multe județe ale Moldovei, inclusiv în fostul județ Fălciu. De fapt, de la jumătatea secolului al XIX
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în mai multe județe ale Moldovei, inclusiv în fostul județ Fălciu. De fapt, de la jumătatea secolului al XIX, se iscase o adevărată „modă” printre marii proprietari funciari români de a-și arenda moșiile cu sume consistente de bani pe care arendașul era obligat să le achite, de regulă, în două rate: una primăvara, de Sfântul Gheorghe și alta toamna, la Sfântul Dumitru. Evident, pentru a-și putea plăti datoriile către arendator dar și pentru a scoate profit din banii investiți, arendașii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arendașul era obligat să le achite, de regulă, în două rate: una primăvara, de Sfântul Gheorghe și alta toamna, la Sfântul Dumitru. Evident, pentru a-și putea plăti datoriile către arendator dar și pentru a scoate profit din banii investiți, arendașii erau la cuțite mai mereu cu adevărații lucrători ai pământului, țăranii clăcași, pe care literalmente îi exploatau fără milă. De altfel, se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a întâmplat cu majoritatea celorlalte, de aici rezultând faptul că și astăzi se numește la fel. a.Convocare în regim de urgență la sediul Prefecturii Vaslui În esență, ce a făcut Eduard Ghica pentru dezamorsarea conflictului izbucnit între țărani și arendași sau proprietari (boieri)? Potrivit dosarului 2/1907 din fondul „Prefectura Vaslui”, proaspătul prefect liberal al județului a convocat la sediul instituției pe care o conducea pe TOȚI arendașii (indiferent de naționalitate) sau, unde a fost cazul, chiar pe proprietarii moșiilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce a făcut Eduard Ghica pentru dezamorsarea conflictului izbucnit între țărani și arendași sau proprietari (boieri)? Potrivit dosarului 2/1907 din fondul „Prefectura Vaslui”, proaspătul prefect liberal al județului a convocat la sediul instituției pe care o conducea pe TOȚI arendașii (indiferent de naționalitate) sau, unde a fost cazul, chiar pe proprietarii moșiilor ori administratorii (vechilii) acestora pentru a se pune de acord asupra stingerii protestului ce pe alocuri devenise extrem de violent. Avându-se în vedere mijloacele de transport existente la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe proprietarii moșiilor ori administratorii (vechilii) acestora pentru a se pune de acord asupra stingerii protestului ce pe alocuri devenise extrem de violent. Avându-se în vedere mijloacele de transport existente la nivelul anului 1907, discuțiile dintre prefect și proprietarii ori arendașii au avut loc pe parcursul a două zile: 19 și 20 martie 1907. Toate declarațiile pe proprie răspundere ale convocaților au fost strânse într-un dosar special căruia, încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ori arendașii au avut loc pe parcursul a două zile: 19 și 20 martie 1907. Toate declarațiile pe proprie răspundere ale convocaților au fost strânse într-un dosar special căruia, încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru îmbunătățirea soartei țăranilor”. Trebuie spus că munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la suhat suma de 24 de lei, din care țăranul trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dacă pentru boii la suhat accepta și o parte a plății în muncă, atunci pentru restul listei cerea numai bani. Deoarece prefectul își dăduse acordul asupra acestei învoieli, putem trage concluzia că înainte de revoltă fusese și mai rău de atât. Arendașul moșiilor Măcrești și Uncești (pe atunci sate componente ale comunei Bârzești) Berman Gutman, după ce se plângea prefectului că este în primul an de arendă, propunea și el niște prețuri considerate a fi avantajoase pentru țărani. Astfel, dacă pentru o pereche
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de lei. În toate aceste documente nu se spune nimic despre eventualitatea unui an agricol prost dar putem trage concluzia că toate contractele încheiate trebuiau respectate și de aici o altă mare nemulțumire a țăranilor care, adăugată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar putem trage concluzia că toate contractele încheiate trebuiau respectate și de aici o altă mare nemulțumire a țăranilor care, adăugată celorlalte, a condus la marea revoltă populară din anul 1907. Pe verso-ul acestui document am găsit și reclamația arendașului Berman Gutman față de evenimentele petrecute pe moșiile Uncești și Măcrești. Iată ce adusese la cunoștința prefectului Eduard Ghica: „...am onoare a vă reclama că deși nu am avut nici o relație cu locuitorii acestor moșii, totuși au năvălit asupra curței și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să vie într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]