4,609 matches
-
axele orizontale (Goetz și Jenkins, 2001); transparența informațiilor. Comunitatea are oportunitatea de a accesa informații referitoare la agențiile guvernului care ar fi, în mod normal, limitate la axele orizontale (de exemplu, performanțele interne). Mai mult, are acces la deliberările și argumentările cu privire la deciziile luate de instituțiile de responsabilitate orizontală. Comunitatea aduce, în primul rând, experiența despre performanța agențiilor guvernamentale în procesul de responsabilizare; oficialii trebuie să răspundă. Comunitatea cooptează autoritățile instituțiilor responsabile orizontal pentru a cere agențiilor guvernului să răspundă; capacitatea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a ne referi la ceva necorporal, care Își are, totuși, sediul În corpul nostru. De fapt acesta pare a fi adevăratul ego, cel despre care se spunea «cogito, ergo sum»”. În concluzie, se poate constata că nici una din tentativele de argumentare În favoarea interpretării cogito-ului ca raționament nu-și găsește temei În intențiile lui Descartes, așa cum și le-a susținut acesta, și că o astfel de idee trebuie respinsă pentru că modul de deducere al enunțului nu este unul silogistic, nici În forma
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Înlătura, apoi, ceea ce prin argumentele Înfățișate poate fi clătinat oricât de puțin, ca astfel să rămână până la urmă doar ceea ce e sigur și neștirbit”. În continuarea acestui text din Meditații, Descartes prezintă cu multă grijă, și cu temere parcă, Întreaga argumentare care Îl va conduce la concluzia că sufletul este esența omului, iar această esență, fiind atât de deosebită de restul lucrurilor care Îi e dat să le cunoască, nu se poate să fie de aceeași natură cu ele, ci neapărat
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ale vremii. În trecerea În revistă, care urmează, am luat În discuție, considerând ca făcând parte dintre filosofi, acei autori care au urmărit producerea unor dovezi, referitoare la existența lui Dumnezeu, folosindu-se de mijloacele filosofiei. Putem considera toate aceste argumentări și dezbateri, adunate sub o aceeași idee, care reprezintă, fără mari pretenții, o scurtă istorie a argumentului ontologic. Cercetarea ne va prilejui observarea unei evoluții fluctuante În ce privește importanță acordată producerii argumentelor ontologice cât și mijloacele prin care se produc acestea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
scurtă istorie a argumentului ontologic. Cercetarea ne va prilejui observarea unei evoluții fluctuante În ce privește importanță acordată producerii argumentelor ontologice cât și mijloacele prin care se produc acestea. Apărută mai Întâi ca o posibilitate, tratată superficial În câmpul filosofiei de către Augustin, argumentarea existenței lui Dumnezeu a beneficiat de un riguros tratament logic la Anselm de Canterbury sau la Thoma de Aquino. O dată cu trecerea timpului și potrivit cu sensul În care a fost considerat, argumentul a cunoscut mai multe modificări. În același timp, au
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care i-au animat pe autorii lor. La extreme se află, de o parte Sfântul Anselm, care produce o demonstrație referitoare la necesitatea existenței lui Dumnezeu, de cealaltă William de Ockham, care susține că nu se poate ca dintr-o argumentare cu mijloacele logicii și ale dialecticii să se tragă concluzia că Într-adevăr Dumnezeu există. Argumentările au fost produse invocându-se atât argumente de natură rațională, cât și de natură empirică. Unii autori s-au exersat În amândouă căile sau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care produce o demonstrație referitoare la necesitatea existenței lui Dumnezeu, de cealaltă William de Ockham, care susține că nu se poate ca dintr-o argumentare cu mijloacele logicii și ale dialecticii să se tragă concluzia că Într-adevăr Dumnezeu există. Argumentările au fost produse invocându-se atât argumente de natură rațională, cât și de natură empirică. Unii autori s-au exersat În amândouă căile sau numai Într-una, dar Întotdeauna cu dorința de a produce argumente irefutabile. Dacă e să se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pot fi cunoscute, nici stabilite decât prin raționamente probabile. E ușor de observat cum, din astfel de principii decurge un agnosticism abia voalat, care face din existența lui Dumnezeu un simplu „obiect al credinței”, nu unul susceptibil de demonstrare și argumentare, un obiect care nu poate fi cunoscut În mod evident cu ajutorul rațiunii sau al experienței. După cum spuneam, William de Ockham este cel care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a existenței lui
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a existenței lui Dumnezeu pe cale rațională cu ajutorul metodei demonstrative. Abandonarea acestei Încercări este desigur motivată În parte și de eșecul pe care l-a suferit argumentarea prin ceilalți susținători ai ei, dar mai ales de faptul că teologia putea produce oricând argumente irefutabile despre existența lui Dumnezeu, pe care nu trebuia să le demonstreze cu atâta acribie. Interesul pentru acest argument va renaște abia În filosofia
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nostru. ș...ț Mărturisiți, așadar, că În această viață nu vedeți În Dumnezeu și prin lumina sa că el este unul; ci o concluzionați dintr-o propoziție pe care o faceți despre el, și pe care o obțineți prin forța argumentării, care adesea e o mașină defectuoasă. Credeți ce veți putea despre mine, căci m-ați făcut să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Teama, reluată și aici, de a nu depăși limitele propuse pentru filosofare exprimă intenția
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu depăși limitele propuse pentru filosofare exprimă intenția carteziană de a menține argumentația În limitele raționalității, ale discursivității și ale unei reale obiectivități. Convingerea că filosofia trebuie să se folosească doar de mijloacele rațiunii, chiar și atunci când este vorba de argumentarea existenței lui Dumnezeu, este rostită hotărât, o dată mai mult, la sfârșitul Meditației a treia: „Întreaga forță a argumentului de care m-am folosit aici pentru a dovedi existența lui Dumnezeu, constă În aceea că eu recunosc că nu ar fi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Kant nu face decât să-i mute mai departe ținta: „cum este posibilă cunoașterea?”, iar problema existenței lui Dumnezeu reprezintă abia din această perspectivă de analiză o amfibolie. Străduința filosofului René Descartes de a surprinde Într-o teorie coerentă toate argumentările de până la el rămâne demnă de admirația noastră. Întreaga sa operă poate fi considerată ca expresia maximă pe care spiritualitatea filosofică a Evului Mediu a reușit să o dea. Ea se constituie totodată Într-o probă a faptului că permanența
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
organizațiilor publice la fel de mult cât au, în calitate de clienți, asupraorganizațiilor private 2. Această diminuare a participării publice a cetățenilor este cauzată, conform lui Felts și Jos (2000) de faptul că NMP tratează cetățenii individual, drept clienți. Mergând pe aceeași linie de argumentare, Christensen și Lægreid (2002) afirmă că alegerile reprezintă singura modalitate prin care cetățenii își pot spune cuvântul într-un regim administrativ bazat pe NMP. Cei doi autori contestă și ideea de a considera cetățenii drept clienți în relație cu birourile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
deoarece acestea au dat naștere unor întrebări. (Romina David) Ce v-a plăcut? Interpretarea textelor, descoperirea unor autori pe care până acum nu-i cunoscusem, dar care mi-au trezit interesul. (Roxana Bucur) Scenetele. (Vlad Schnakovski) Tema și modul de argumentarea a acesteia. (Emanuel Danci) Mi-a plăcut prima parte, mai mult decât cea de după. (Oana Corina Botaș) Dezbaterile au fost încununate de o armonizare permanentă a ideilor, mergând mult mai concret pe tema aleasă. (Vlad Ciurdar) Exercițiile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
efectele încălzirii globale. A treia echipă: Ce putem face? Soluții pentru salvarea Terrei. Rezultatele muncii în echipă vor fi sintetizate pe câte un poster. Fiecare echipă, printr-un reprezentant al său, va prezenta posterul realizat. Analiza observațiilor făcute de echipe: argumentări și contraargumentări. Se organizează apoi o discuție frontală, dirijată de profesor, care va focaliza spre următoarele aspecte: "suferințele" camuflate ale naturii (efecte care nu se văd) responsabilitatea omului față de natura căreia îi aparține natura nu are nevoie de noi, noi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
limba română. Stabilirea nivelului de competență lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de comunicare; utilizarea limbii literare. Aceste competențe sunt detaliate în grilă prin descriptori calitativi, organizați în mod progresiv, care permit o evaluare globală pe trei niveluri de competență: utilizator mediu - nivel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de conținut, mesajul global etc.). Al doilea item este centrat pe probarea competenței de exprimare și argumentare a unei opinii personale, cu referire la tema/mesajul textului sau la o idee enunțată în text, ca în modelele care urmează. Modelul 2014 (CNEE) Citește textul cu voce tare. În fiecare an, aceeași dramoletă - cel puțin pentru mine: ies
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment semnificativ din istorie/din existența unei personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rolul internetului în alegerea modelelor de viață ale tinerilor. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, uti li zarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a pro priei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespun zătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 1- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poetic studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 1(câte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre impactul massmediei asupra comunității. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
selectat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 1(câte pentru fiecare ce rință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formarea unei definiții a situației focalizate mai mult pe obiectivele comune decât pe dorințele sau cerințele individuale; dezvoltarea unor abilități de prezentare a argumentelor si dezvăluire a motivelor, precum si a soluțiilor probabile. Pentru aceasta, preluându-1 pe Crable, Goodall Jr. caracterizează argumentările drept „procese de comunicare ce urmăresc prezentarea unor poziții si furnizarea unor motive pentru care audiența ar trebui să le creadă pe acestea" (Goodall Jr., 1990, pp. 46-47), relatările/narațiunile definind abilitatea de a ne povesti experiența pe trei axe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
sunt deosebit de importante în activitatea de negociere; de altfel, putem spune că si în sens didactic, în pregătirea spre exemplu a viitorilor profesori, modul în care ei prezintă o anumită informație trebuie să se subsumeze acestor procese. Extinzând sfera de argumentare, putem să afirmăm că, între anumite limite, predarea învățarea se prezintă si ca un proces extrem de complex de negociere. J.M. Hiltrop si S. Udall identifică cinci perspective definite drept cele mai frecvente greșeli într-o negociere: sindromul „sensului unic" apare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]