1,822 matches
-
celor doi. Petre Matei a arătat că, în 1937, Șerboianu și Lăzurică au atacat concomitent atât Biserica Ortodoxă cât și pe Niculescu, manifestându-și deschis simpatiile catolice 64. Este totodată relevant faptul că mai târziu, în textele sale pro cremațiune, arhimandritul nu avea decât o singură mențiune legată de țigani. Aceasta nu se referea la activitatea sa ca misionar prin țigani, ci la un episod legat de activitatea sa monahală, când o țigancă în vârstă i se confesa, cu seninătate, că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să aprindă lumânări și "pentru" Dumnezeu și pentru Diavol, pentru că era necesar să te pui "bine" cu "amândoi"65. Șerboianu invoca acest exemplu, arătând gradul de ignoranță care există în rândul multor credincioși ortodocși. Notorietatea de care s-a bucurat arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-a treia lucrare o publica în 1931 și se voia un ghid pentru posibilii vizitatori ai mânăstirii Cozia 67. Astfel, arhimandritul fructifica și publicistic perioada pe care o petrecuse la această mănăstire. Pe lângă aceste a publicat o serie de articole în diversele ziare și reviste ale vremii, demonstrând astfel o preocupare constantă. Se pot delimita mai multe etape în asemenea cadru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Referindu-se la acest moment din biografia lui Șerboianu, Lucian Predescu preciza că între 1927 și 1928 aceasta ar fi fost redactor șef al Culturii Poporului. Cercetarea colecției acestui săptămânal nu confirma aceasta situație. Temele abordate in Cultura Poporului de către arhimandrit au fost diverse și stimulative ca situație de discurs. Se pare că Șerboianu a colaborat intens cu acest săptămânal în 1928; până acum am identificat circa 28 de articole pe care le-a scris în acel an. În unele numere
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acum am identificat circa 28 de articole pe care le-a scris în acel an. În unele numere ale Culturii Poporului întâlnim două sau chiar trei articole de ale sale. O asemenea situație nu poate semnifica decât aprecierea de care arhimandritul se bucura. Faptul că unele dintre articolele sale erau publicate pe prima pagină a săptămânalului amintit vine să confirme cele mai sus menționate. În plus, situația în care lui Șerboianu i s-au publicat pe prima pagină a Culturii Poporului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
largă apreciere. În general, textele lui Calinic Popp Șerboianu, publicate în Cultura Poporului merg pe linia discursului social al Bisericii Ortodoxe Române și, mai ales, nu ies din linia învățăturilor acestei confesiuni. Cu atât mai mult va părea surprinzătoare cotirea arhimandritului înspre mișcarea cremaționistă din România în deceniul patru al secolului trecut. Ceea ce le caracterizează este latura lor moralizatoare, chestiune pe care o regăsim și în scrierile sale cremaționiste. De asemenea, patriotismul a fost o altă constantă asumată în toate scrierile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mișcarea cremaționistă din România în deceniul patru al secolului trecut. Ceea ce le caracterizează este latura lor moralizatoare, chestiune pe care o regăsim și în scrierile sale cremaționiste. De asemenea, patriotismul a fost o altă constantă asumată în toate scrierile de către arhimandrit. Debutul său în Cultura Poporului a fost, să zicem, unul "furtunos", cu un articol despre "Judecata de Apoi", publicat la 19 februarie 192871, la scurt timp, cronologic vorbind, după deschiderea Crematoriului Cenușa la București. Articolul se dezvolta pe tematica imprevizibilului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
morții și a necesității creștinului de a fi mereu pregătit pentru aceasta. Însa nu se menționa absolut nimic despre incinerarea cadavrelor. Dintre articolele cu tematică religioasă directă apărute în Cultura Poporului, se remarcă un ciclu de cinci articole scrise de către arhimandrit, centrate pe "tâlcuirea legilor", urmărind, la un moment dat, modalitățile de "alcătuire a societății omenești". Din perspectiva cremațiunii, semnificativă este partea din acest ciclu dedicată "binefacerilor focului"72. În cadrul acesteia nu este menționat nimic despre arderea cadavrelor, articolul fiind centrat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
arderea cadavrelor, articolul fiind centrat pe beneficiile pe care omul le-a dobândit utilizând focul, dincolo de cele utilitare: focul, după Șerboianu, a avut un rol direct, în formarea familiei (constituită "în jurul vetrei") și în conturarea familie patriarhale 73. De asemenea, arhimandritul sublinia că din vechime oamenii au alocat atribute sacre focului. În intervențiile sale din Cultura Poporului, Calinic Popp Șerboianu s-a referit și aspectele naționale ale ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-un articol, ea a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Primul Război Mondial, devenită "locul de bătaie a tuturor sectanților": Nu rămăsese familie ortodoxă, neotrăvită de veninul ademenitor al sectanților suspecți, veniți pe mănoasele plaiuri ardelene de prin toate colțurile lumii, ca să destrame odată cu credința și unitatea acestui neam"75. Arhimandritul considera astfel că părăsirea credinței strămoșești (ortodoxe) ar fi dus la "slăbirea sentimentului național, lucru urmărit cu statornicie de toți vrăjmașii neamului nostru mai ales după întregirea țării"76. De asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
astfel că părăsirea credinței strămoșești (ortodoxe) ar fi dus la "slăbirea sentimentului național, lucru urmărit cu statornicie de toți vrăjmașii neamului nostru mai ales după întregirea țării"76. De asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment dat arhimandritul ocupându-se de Duminica Ortodoxiei, prezenta această confesiune ca fiind "dreapta credință", iar "depănarea firului trecutului" oricărei biserici, reprezenta și istoria directă a neamului 77. Dincolo de articolele cu tematica directă religioasă (deși toate fac trimiteri la aceasta), îmi par extrem de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
remarcat este și faptul că o intervenție a lui Șerboianu din Cultura Poporului, din 27 mai 1928, intitulată "Mormântului Eroului Necunoscut"78, era reluată câțiva ani mai târziu, fiind republicată, în revista Flacăra Sacră. De altfel, admirația sinceră pe care arhimandritul a manifestat-o față de armată și, mai ales, rolul acesteia în consevarea națiunii se observă mai limpede într-un articol dedicat simbolului Jurământului Ostășesc din cadrul Culturii Poporului. Definiția pe care o dădea Patriei era una organică, formulă ce impunea accente
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
articole pe care le-a publicat ar merita o analiza de conținut, însă mă voi opri doar la câteva dintre acestea, pe care le consider mai relevante. De pildă, un articol despre "români-americani" îmi pare relevant prin simplul motiv că arhimandritul viețuise pentru o perioadă, după cum am văzut, printre aceștia, pe teritoriul continentului nord american 80. Șerboianu își exprima admirația față de aceștia, numindu-i frați și zugrăvindu-le în culori patetice portretul. Astfel, motivația esențială a migrației înspre America nu era
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
își exprima admirația față de aceștia, numindu-i frați și zugrăvindu-le în culori patetice portretul. Astfel, motivația esențială a migrației înspre America nu era doar una materială, ci ținea de dorul de libertate cetățenească, care lipsea din patria de origine (arhimandritul se referea de pildă la sărăcia din pricina lăcomiei grofilor și conților unguri). America era văzută ca țara unde munca reprezenta virtutea cea mai înaltă, iar libertățile cetățenești suprema țintă și aerul dătător de viață. De asemenea, America era percepută și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
risipei 81. În consecință Șerboianu saluta inițiativa românilor americani de a unifica două mari societăți culturale și de ajutor reciproc, precum și ajutorul concret dat de către românii de peste ocean celor de acasă. Situația din învățământ a intrat și ea în atenția arhimandritului 82. Notând organizarea unui congres al învățătorilor la Galați, Șerboianu deplângea starea materială a acestor "apostoli urgisiți", ce făceau o "muncă de salahor" răspândind lumina educației. Din nefericire, aceștia erau "coborâți mai prejos decât ușierii și servitorii cutărui Minister", de către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
servitorii cutărui Minister", de către o societate ce știa "să plătească gras și să dea mese copioase tuturor amazoanelor și coregrafelor indecente"83. Prin urmare, congresul amintit era considerat drept un "cortegiu funerar" al acestei categorii sociale. Pe de altă parte, arhimandritul își exprima o opinie rezervată față de un alt congres internațional al profesorilor gimnaziali, organizat la București 84. Totodată, în săptămânalul pomenit publica adeseori, în 1928, și arhimandritul Iuliu Scriban, cel care mai târziu devenea poate cel mai fervent detractor al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
considerat drept un "cortegiu funerar" al acestei categorii sociale. Pe de altă parte, arhimandritul își exprima o opinie rezervată față de un alt congres internațional al profesorilor gimnaziali, organizat la București 84. Totodată, în săptămânalul pomenit publica adeseori, în 1928, și arhimandritul Iuliu Scriban, cel care mai târziu devenea poate cel mai fervent detractor al mișcării cremaționiste din România. Mai mult, în Cultura Poporului N.C. Munteanu-Muntmarg lua poziție fermă anticremațiune imediat după inaugurarea crematoriului Cenușa în 192885, chestiune care nu l-a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
târziu devenea poate cel mai fervent detractor al mișcării cremaționiste din România. Mai mult, în Cultura Poporului N.C. Munteanu-Muntmarg lua poziție fermă anticremațiune imediat după inaugurarea crematoriului Cenușa în 192885, chestiune care nu l-a deranjat în niciun fel pe arhimandrit, care de altfel a publicat masiv în acel an în această revistă. Se pune atunci întrebarea când anume s-a produs trecerea de partea cremaționiștilor a arhimandritului. Din păcate datele pe care le dețin nu oferă un răspuns plauzibil la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cenușa în 192885, chestiune care nu l-a deranjat în niciun fel pe arhimandrit, care de altfel a publicat masiv în acel an în această revistă. Se pune atunci întrebarea când anume s-a produs trecerea de partea cremaționiștilor a arhimandritului. Din păcate datele pe care le dețin nu oferă un răspuns plauzibil la această întrebare. Conform lui Constantin Cernaianu, Iuliu Scriban ar fi avut încă dinaintea Primului Război Mondial o atitudine dușmănoasă față de Șerboianu 86. Astfel, Șerboianu era victima conflictului dintre Cernaianu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din București 89. Din păcate, nu am putut identifica sursele care să explice de ce anume rămășițele pământești ale lui Șerboianu au avut aceasta destinație finală. În mod similar, aceeași situație poate fi identificată și când vorbim despre faptul că inițial arhimandritul a fost înhumat. De aceea, dincolo de opțiunile sale cremaționiste, a oferi o explicație care să se bazeze exclusiv pe o asemenea direcție, ar putea reprezenta doar o simplă și periculoasă speculație. Decesul său a fost consemnat și în ziarul Universul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trei elemente. În primul rând, a fost vorba despre faptul că, în semn de omagiere, Flacăra Sacră îi publica o fotografie în numărul său dedicat raportului de activitate a societății Cenușa din iunie 1941. În al doilea rând, deoarece decesul arhimandritului avusese loc în aceeași lună a anului 1941 cu cel a celebrului matematician și academician David Emanuel, și el un mare susținător al cremațiunii. cei doi erau evocați și omagiați în același articol 92. În al treilea rând, revista Flacăra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1941 cu cel a celebrului matematician și academician David Emanuel, și el un mare susținător al cremațiunii. cei doi erau evocați și omagiați în același articol 92. În al treilea rând, revista Flacăra Sacră nu menționa nimic despre faptul că arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat, mulțumindu-se doar să-și exprime omagiul față de acesta. Se specifica însă că datorită meritelor sale Consiliul de Administrație a Societății Cenușa urma să ridice un monument de piatră în memoria sa. Evocarea figurii sale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
față de acesta. Se specifica însă că datorită meritelor sale Consiliul de Administrație a Societății Cenușa urma să ridice un monument de piatră în memoria sa. Evocarea figurii sale se încheia cu formula "pace cenușei sale"93, deși, după cum am arătat, arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat. Calinic I. Popp Șerboianu, cremaționistul Îmi pare că este dificil a da o explicație exactă a opțiunii pro cremațiune adoptată, în ultima perioadă a vieții, de către Calinic I. Popp Șerboianu. După cum vom vedea, textele sale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
textele sale pro cremațiune au fost îndreptate explicit împotriva forurilor conducătoare a Bisericii Ortodoxe Române. Ținând cont de antecedentele sale în această direcție, cât și de diversele conflicte pe care le-a avut, este foarte posibil ca această opțiune a arhimandritului să fi fost o ultimă formă de răzvrătire. De asemenea, din textele sale pro cremațiune nu reies simpatiile sale catolice de care fusese acuzat, ci mai degrabă, la o privire generală, tonul adoptat de către arhimandrit, de la un anumit moment, pare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
posibil ca această opțiune a arhimandritului să fi fost o ultimă formă de răzvrătire. De asemenea, din textele sale pro cremațiune nu reies simpatiile sale catolice de care fusese acuzat, ci mai degrabă, la o privire generală, tonul adoptat de către arhimandrit, de la un anumit moment, pare unul al resemnării, dincolo de răzvrătirea ce-l caracterizează. În orice caz, făcând parte din tabăra cremaționiștilor și fiind deja caterisit, Șerboianu s-a putut dezlănțui împotriva forurilor conducătoare ortodoxe, în paginile Flăcării Sacre. În ciuda acestui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]