1,821 matches
-
țară înainte de primul război mondial, a fost hirotonit preot necăsătorit pentru Catedrala Mitropolitană din București unde a slujit până la alegerea sa ca arhiereu vicar. Ulterior a fost ridicat la rangul de arhimandrit al Ungro-Vlahiei. La data de 29 decembrie 1916, arhimandritul Galaction Cordun a scris o adresă către I.P.S. Conon Arămescu-Donici, Mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române, în care își exprima protestul față de ordonanța germană de a sărbători Crăciunul și Anul Nou 1916-1917 odată cu Biserica Catolică, luând astfel poziție împotriva amestecului
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
1/14, 15/28 etc. Biserica Ortodoxă Română a hotărât să adopte reforma calendarului; ziua hotărâtă de Sf. Sinod pentru a începe folosirea noului calendar a fost fixată la 1 octombrie, zi care a devenit 14 octombrie. La acea vreme, arhimandritul Galaction Cordun s-a făcut remarcat ca un protestatar aprig față de schimbarea calendarului, el publicând în colaborare cu protopopul Ioan Țincoca din Iași lucrarea "Catchevmul necredinciosului de P. Nilkes" (București, 1926). El a declarat că "Va fi firesc lucru, ca
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
după o absență apăsătoare, stând în fața Sfintei Mesei, rugam pe Dumnezeu, să nu lase ca fărădelegea să biruiască dreptatea, nici toiagul păcătosului asupra dreptului. Dar om fiind, am plecat grumazul în fața Dumnezeirii, zicând: „Facă-se voia Ta”" . În anul 1932, arhimandritul Galaction Cordun a fost numit în funcția de Mare Eclesiarh la Catedrala Patriarhală din București . El a publicat ulterior un valoros studiu referitor la sectele religioase care își au originea în Cabala, intitulat: "Cum s-a manifestat iudaismul în propaganda
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
eparhii (nu fusese încă înființată Mitropolia Olteniei). În ședința Sf. Sinod din 23 martie 1935, o comisie specială, prevăzută în art. 3 din regulamentul pentru alegerea arhiereilor vicari, a propus alegerea unui arhiereu prin vot secret dintre următoarele persoane: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun, P.C. Pr. N. Gheorghiu de la Biserica Dobroteasa din București, P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu de la Catedrala Patriarhală din București și P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu, director și profesor al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica. Cei 15 episcopi votanți au
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
martie 1935, o comisie specială, prevăzută în art. 3 din regulamentul pentru alegerea arhiereilor vicari, a propus alegerea unui arhiereu prin vot secret dintre următoarele persoane: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun, P.C. Pr. N. Gheorghiu de la Biserica Dobroteasa din București, P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu de la Catedrala Patriarhală din București și P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu, director și profesor al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica. Cei 15 episcopi votanți au votat astfel: pentru P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 6 voturi, pentru P.C. Arhimandrit Dr.
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
pentru alegerea arhiereilor vicari, a propus alegerea unui arhiereu prin vot secret dintre următoarele persoane: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun, P.C. Pr. N. Gheorghiu de la Biserica Dobroteasa din București, P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu de la Catedrala Patriarhală din București și P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu, director și profesor al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica. Cei 15 episcopi votanți au votat astfel: pentru P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 6 voturi, pentru P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu - 5 voturi, pentru P.C. Arhim. Chesarie Păunescu - 2 voturi
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
N. Gheorghiu de la Biserica Dobroteasa din București, P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu de la Catedrala Patriarhală din București și P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu, director și profesor al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica. Cei 15 episcopi votanți au votat astfel: pentru P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 6 voturi, pentru P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu - 5 voturi, pentru P.C. Arhim. Chesarie Păunescu - 2 voturi și pentru Pr. N. Gheorghiu - 2 voturi, dar, fiindcă nici unul dintre cei propuși nu a întrunit majoritatea legală, și orele fiind
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu de la Catedrala Patriarhală din București și P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu, director și profesor al Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica. Cei 15 episcopi votanți au votat astfel: pentru P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 6 voturi, pentru P.C. Arhimandrit Dr. Filaret Jocu - 5 voturi, pentru P.C. Arhim. Chesarie Păunescu - 2 voturi și pentru Pr. N. Gheorghiu - 2 voturi, dar, fiindcă nici unul dintre cei propuși nu a întrunit majoritatea legală, și orele fiind înaintate, s-a suspendat votarea amânându-se
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
înaintate, s-a suspendat votarea amânându-se pentru o dată ulterioară. Alegerea a fost repetată în ședința din 26 martie 1935, după propunerea P.S. Episcop Lucian Triteanu al Romanului, la ea participând 13 episcopi votanți. Rezultatul votului a fost următorul: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 8 voturi; P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu - 1 vot, iar patru voturi au fost albe. Ca urmare a votului, PF Patriarh Miron Cristea a declarat ales ca arhiereu vicar pe P.C. Arhimandrit Galaction Cordun. După efectuarea examinării canonice din
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
-se pentru o dată ulterioară. Alegerea a fost repetată în ședința din 26 martie 1935, după propunerea P.S. Episcop Lucian Triteanu al Romanului, la ea participând 13 episcopi votanți. Rezultatul votului a fost următorul: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 8 voturi; P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu - 1 vot, iar patru voturi au fost albe. Ca urmare a votului, PF Patriarh Miron Cristea a declarat ales ca arhiereu vicar pe P.C. Arhimandrit Galaction Cordun. După efectuarea examinării canonice din 27 martie 1935, a fost hirotonit
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
votanți. Rezultatul votului a fost următorul: P.C. Arhimandrit Galaction Cordun - 8 voturi; P.C. Arhimandrit Chesarie Păunescu - 1 vot, iar patru voturi au fost albe. Ca urmare a votului, PF Patriarh Miron Cristea a declarat ales ca arhiereu vicar pe P.C. Arhimandrit Galaction Cordun. După efectuarea examinării canonice din 27 martie 1935, a fost hirotonit întru arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului - Noul Severin cu titlul de "Craioveanul" în Biserica Domnița Bălașa din București în ziua de 31 martie 1935. Ceremonia hirotonirii a fost
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
ierodiaconul David Bidașcu, starețul mănăstirii, împreună cu toată obștea și cu o mulțime de credincioși care cântau cu toții: "Vrednic este!". După ce s-a slujit pentru prima dată la această mănăstire Sfânta Liturghie arhierească, ieroschimonahul Glicherie a fost ridicat la vrednicia de arhimandrit. După cum susține un martor al acelui moment, IPS Galaction a rostit un cuvânt de învățătură, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în care a spus, printre altele: "“Nedreptate am văzut și m-am scârbit, și temându-mă de judecata lui Dumnezeu cea
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Mașina i-a dus apoi la sediul Securității din Ploiești și s-a dat ordin să coboare numai cei ce vor fi chemați. Mitropolitul Galaction și părintele Glicherie au fost duși pe rând cu escortă în birouri separate pentru interogatorii. Arhimandritul Glicherie a fost dus într-un birou unde i s-a spus să scrie o declarație completă, ca o autobiografie, de când era mic și până în momentul acela. După ce interogatoriile au luat sfârșit, mitropolitul Galaction a fost dus cu domiciliu obligatoriu
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
fiind în permanență supravegheat, și nereușind să convingă vreun alt episcop din cadrul Patriarhiei Române să adere la mișcarea de rezistență, a luat decizia de a hirotoni singur un episcop. Astfel, la Mănăstirea Copăceni, el a hirotonit noaptea primii doi arhierei, arhimandritul Evloghie Oța († 1979) și părintele Meftodie Marinache († 1977), precum și alți mulți preoți și diaconi. De asemenea, s-a hotărât aducerea la Copăceni a părintelui Glicherie pentru a fi hirotonit arhiereu. Acesta a fost scos ascuns cu un camion din Răchitoasa
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Pe peretele estic al absidei altarului este scris anul 7089 (1580-1581) a cărui însemnătate nu o cunoaștem, dar se poate presupune o reparație mai semnificativă. Prima schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej, vechea structură planimetrică a monumentului a fost în bună măsură modificată. Astfel, s-au efectuat următoarele lucrări: Absidele
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
a fost dispusă spre miazăzi deoarece peretele vestic se termina poligonal, în trei laturi înguste. Tot atunci, se pare, vechea structură a fost reparată și așezată pe tălpi noi. În Diata pe care și-o face la 1 ianuarie 1779, arhimandritul Vartolomei Măzăreanu relatează că a construit, în apropierea bisericii de lemn de la Putna, "„chilii pentru mine, chilie pentru prosforință, o școală mare și o scoală mică, tot subt un acoperământ”". Până în anul 1786, biserica de lemn a fost schit dependent
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
chilii pentru viețuitori, însuși metocarul, iar mai târziu starețul și economul ocupau două dintre ele. Inițial fusese acoperită cu țiglă, dar din cauza faptului că aceasta începuse să se degradeze și să plouă prin ea, a fost acoperită cu tablă de către arhimandritul Hrisostom Postolache (1884-1979). Părintele Hrisostom venise aici după ce fusese stareț la Schitul Prodromu (1919-1921) și preot slujitor la Schitul Darvari din București (1921-1937). El a fost stareț al Schitului Bucium timp de 42 ani, în perioada 1937-1979. Schitul Bucium s-
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
În curtea mănăstirii au fost construite chilii, case egumenești, beciuri și alte anexe utile pentru călugări, dar și pentru oaspeții de rang înalt ai mănăstirii. Deoarece se degradaseră în timp, casele egumenești au fost complet refăcute în jurul anului 1786 de către arhimandritul Iacov. Prin anul 1724 exista în curtea mănăstirii o școală domnească în limba greacă, pentru copii marilor familii boierești, care a funcționat o lungă perioadă. Aceasta fusese mutată aici după incendiul din 1723, fiind mutată ulterior, prin 1762, lângă Mitropolie
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
au fost construite chilii, case egumenești, beciuri și alte anexe utile pentru călugări și pentru oaspeții înalți care vizitau Iașul. Clădirile inițiale din secolul al XVII-lea s-au deteriorat în timp și au fost refăcute în anul 1786 de arhimandritul Iacov. În aceste chilii a funcționat și o școală domnească în limba greacă, pentru copii marilor familii boierești. Nemaifiind întreținute după secularizarea averilor mănăstirești (1863) și plecarea călugărilor greci, casele egumenești, chiliile și celelalte anexe au început să se deterioreze
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
și s-a pus acoperișul pe el. Cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” din anul 2005 s-a oficiat prima slujbă în Altarul de vară. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 14 preoți, în frunte cu Părintele exarh arhimandrit Andrei Barbu și Părintele protopop Niculiță Pascu, părintele prodecan Emil Jurcan, înconjurați de numeroși credincioși (780 de oameni). În perioada următoare s-au mai efectuat unele lucrări la turla Altarului de vară și s-a amenajat spațiul verde dintre Biserica
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
acoperiș din tablă, care se uzase, cu altul nou, din tablă zincată. În anul 1992, mănăstirea a fost deschisă pentru a treia oară. Hramul mănăstirii este sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie). Printre călugării care au viețuit la menționăm pe actualul arhimandrit Mina Dobzeu (n. 1921) care a fost tuns în monahism acolo în anul 1946 și hirotonit ierodiacon în 1948. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
Banatul.” Stareții care s-au succedat la conducerea Mănăstirii Călugăra din 1949 până în 1999 au fost următorii: - Ieromonahul Nectarie Pintilie (1949-1950) - Protosinghelul Ieronim Balinton (1950-1957) - Ieromonahul Paisie Răileanu (1957-1960) - Pr. Pavel Coadă din Ciclova Montană (1960-1973) - Ieromonahul Eftimie Bilan (1973-1999) - Arhimandrit Casian Onita (1999 - prezent ) Eftimie Bilan a îngrijit de mănăstire o perioadă de timp, după care a intrat în cinul monahal și a fost hirotonit ieromonah, slujind ani de zile mănăstirea și asigurând trecerea ei prin greii ani de până la
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a "refăcut" o biserică mult mai veche (din anul 1625, după unele surse). O a treia biserică, cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuți între anii 1840-1850 de către Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu, în timpul arhimandritului Venedict, stareț la Mănăstirea Poiana Mărului (județul Buzău), care răspundea și de Schitul Dălhăuți. Această biserică se află însă într-o stare de ruină - abandonată în perioada comunistă, lovită de cutremurul din 1977, biserica nu mai este funcțională. Unul dintre
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
același an. Sfințirea paracliseului de la Izvorul Sfanțul Gheorghe de la Feredeu, a avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934, la Feredeu, a fost turnata fundația clădirii de locuit, care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
de chilii cu o clopotniță. În perioada comunistă schitul a fost transformat în biserică de mir, în urma expulzării călugărilor, conform Decretului comunist abuziv nr. 410 din anul 1959. După căderea regimului comunist totalitar, Schitul Dumbrăvele a fost reînființat la inițiativa Arhimandritului Ciprian Zaharia, exarhul mănăstirilor din zona Neamț, în anul 1991, când a fost trecut sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, județul Neamț. În noiembrie 1993, ca urmare a unui scurtcircuit, biserica Schitului Dumbrăvele a ars până în temelii. În urma incendiului au scăpat ca
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]