2,985 matches
-
timp de trei ani să facă față pe două fronturi, acum obținuseră victoria În Est și-și puteau arunca toate forțele pe frontul de vest. Cum se știe Însă, nu au câștigat, ci au pierdut. La 11 noiembrie semnau un armistițiu, care echivala cu o capitulare. Învinsă, Austro-Ungaria s-a sfărâmat, iar din ruinele ei s-au recompus noi alcătuiri politice. Bucovina s-a unit cu România În noiembrie 1918, iar Transilvania la 1 decembrie, prin votul unei mari adunări românești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de mii de copaci doborâți. Zece mii de hectare de teren cultivabil înghițite de lucrările de edificare a zidului de securitate. Care include și bucle, zigzaguri și nu o dată o dublă centură pe cei șapte sute treizeci de kilometri, lungimea liniei de armistițiu după Războiul de Șase Zile nemăsurând decât trei sute cincisprezece. Voga cifrelor oricât de rotunjite, de umflate ori de subestimste ar fi, după jocul intereselor de moment vine poate din aceea că rămân mai fiabile decât cuvintele, acestea uzând de prea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Moldova, Podolia și Rusia. Toate trei erau considerate țări și punerea Moldovei pe același plan cu provinciile regatului polon sugerează importanța pe care Moldova o avea în ochii vecinilor săi la această dată! Tratatul are caracterul mai degrabă al unui armistițiu, urmând ca relațiile moldo-polone să fie definite o dată cu venirea regelui în sudul țării. Hotinul, cedat de Petru Aron, rămânea în stăpânire polonă. Se obținea însă îndepărtarea acestui rival din Hotin și alte locuri de margine. Fostul voievod n-avea voie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru apărarea țării, cu condiția ca ele să fie folosite doar pentru un război cu turcii. În această situație, Ștefan cel Mare putea conta pe un ajutor din partea lui Vlasie Magyar și Ioan Pongracz, conducătorii Transilvaniei. După ce se încheie un armistițiu polono-maghiar, Matei, deși îi mustră pe unii secui, pentru că i-a incitat pe unii împotriva coroanei regale, ca să-i ierte, le cere să meargă cu ceilalți secui și să-l ajute pe Ștefan cel Mare, dacă va fi atacat de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venețian că toate aceste pregătiri au ca scop organizarea unei campanii împotriva republicii lagunelor. Totuși, i se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea repurta astfel un mare succes diplomatic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea repurta astfel un mare succes diplomatic. Capacitatea militară a Veneției era anihilată de clauzele acestui armistițiu și, în felul acesta, se asigura liniștea pentru o parte imensă a hotarului Imperiului Otoman. Restul Europei nu conta în planurile sultanului. Anglia era ruinată de Războiul celor două Roze, iar Franța și Imperiul Romano-German își concentrau atenția în jurul războiului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cei mai mulți dintre cei care intraseră în cetate, trimițându-i apoi la Poarta fericirii”. Era un eșec care nu-1 descurajează pe Ștefan într-atât încât să renunțe la gândul recuceririi celor două cetăți. Avea nevoie de ajutoare, însă Ungaria încheiase un armistițiu pe 5 ani în 1483. Regele Matei avea să protesteze la Poartă: Moldova, care era vasala sa, a fost atacată în ciuda înțelegerilor existente, iar cele două cetăți țineau, din punct de vedere juridic, de regatul Ungariei. Sultanul respinge acuzația că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost atacată în ciuda înțelegerilor existente, iar cele două cetăți țineau, din punct de vedere juridic, de regatul Ungariei. Sultanul respinge acuzația că ar fi răpit pe ascuns cele două cetăți și avea dreptate, deoarece cetățile nu fusese incluse în armistițiul încheiat mai înainte. Vinovat de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încheiat mai înainte. Vinovat de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în care sunt menționați Ștefan și Țara lui, dar nu se mai pomenește nimic despre cele două cetăți. Pentru rege era mai importantă intrarea în Viena, ceea ce însemna încununarea politicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în care sunt menționați Ștefan și Țara lui, dar nu se mai pomenește nimic despre cele două cetăți. Pentru rege era mai importantă intrarea în Viena, ceea ce însemna încununarea politicii sale vizând Centrul Europei. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de organizarea unei campanii care să concentreze toate forțele militare ale Imperiului sub comanda personală a sultanului (deci o companie sultanală). Împrejurările impuneau și ele încheierea ostilităților cu Imperiul Otoman. În luna iulie, la Pecs, se purtau discuții în legătură cu înnoirea armistițiului dintre Ungaria și turci. În vara anului 1486, polonezii cereau Senatului venețian, prin Filippo Buonaccorsi-Callimahus, să medieze o înțelegere cu Poarta. Cele două părți doreau să încheie ostilitățile, mai ales că interesele politice și militare turcești se orientau acum spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cerea sibienilor să-i trimită grabnic tunuri și muniții. Deși ar fi fost cel mai substanțial ajutor pe care l-a primit Ștefan cel Mare, oastea lui Dragffi nu a participat la lupte, retrăgându-se în Transilvania imediat după încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să credem că nu Moldova, ci regele polon se afla într-o situație critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au fost discutate cauzele păcii „nu s-au înțeles [așa că] s-a prelungit armistițiul pentru câteva luni”. După ce s-a încheiat armistițiul și după ce l-a ospătat și l-a dăruit pe Birtoc cu mari daruri, Ștefan l-a lăsat să plece înapoi la ale sale. Vasile Pârvan a fost de părere că Dragffi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla într-o situație critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au fost discutate cauzele păcii „nu s-au înțeles [așa că] s-a prelungit armistițiul pentru câteva luni”. După ce s-a încheiat armistițiul și după ce l-a ospătat și l-a dăruit pe Birtoc cu mari daruri, Ștefan l-a lăsat să plece înapoi la ale sale. Vasile Pârvan a fost de părere că Dragffi s-a întors în Ardeal fără să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are curajul să-l atace, să vină. În arta militară antică și modernă, capcanele fac parte din mijloacele pe care orice comandant le poate folosi, dacă are inteligența s-o facă. Iar Wapowski, când scrie că Ștefan „uitându-și de armistițiul încheiat cu puțin mai înainte, din pocăit ce fusese, se făcu dușman regelui Albert”, uită ce scrisese cu câteva rânduri mai înainte, că domnul îl avertizase pe rege că s-ar putea să fie atacat. Exista o înțelegere, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moscova ca pe „a treia Roma”. În virtutea acestor „drepturi”, Ivan s-a considerat împărat (țar) fără să ia în seamă faptul că principii occidentali îi recunoșteau doar titlul de mare cneaz al Moscovei. Conflictul lituano-rus s-a încheiat cu un armistițiu pe șase ani, începând din 25 martie 1503. Armistițiul era semnat la 2 aprilie 1503. Rusia cucerea un vast teritoriu stăpânit, până atunci de lituanieni și de poloni, reprezentând o mare parte din Bielorusia și Ucraina. În pământurile cucerite se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan s-a considerat împărat (țar) fără să ia în seamă faptul că principii occidentali îi recunoșteau doar titlul de mare cneaz al Moscovei. Conflictul lituano-rus s-a încheiat cu un armistițiu pe șase ani, începând din 25 martie 1503. Armistițiul era semnat la 2 aprilie 1503. Rusia cucerea un vast teritoriu stăpânit, până atunci de lituanieni și de poloni, reprezentând o mare parte din Bielorusia și Ucraina. În pământurile cucerite se aflau 19 orașe, unele dintre ele fiind cetăți importante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1927); din ianuarie 1909 este președinte P.N.L.; în 1914 a susținut neutralitatea țării; a încheiat cu Rusia, Franța, Anglia și Italia convenția militară privitoare la intrarea României în război; se retrage de la guvern în februarie 1918, pentru a nu semna armistițiul, și revine în septembrie 1918; participă la Conferința Păcii de la Paris dar se retrage nevoind să cedeze Banatul sârbesc; 79. Gheorghe Bogdan Duică, (1866-1934) istoric literar; profesor universitar, membru al Academiei Române din 1919; cercetări de istorie culturală și literară, cercetări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
România, “generalul Hoffman [șeful delegației germane la tratativele de pace separată, n.n.] a remis delegației ruse, în numele comandamentelor supreme german și austriac, o cerere confidențială privind organizarea unei acțiuni menită să determine acceptarea imediată din partea armatei române a necesității unui armistițiu și a propunerilor de pace democrtică făcute de reprezentanții ruși... generalul Hoffman a insistat asupra necesității de a se trimite agenți de încredere în armata română, de a se trece la arestarea Misiunii române la Petrograd și de fi luate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care a avut loc la 29 decembrie la Brest-Litovsk, între membri delegațiilor germană și austro-ungară, generalul Hoffman a remis delegației ruse, în numele Comandamentelor Supreme german și austro-ungar, o cerere confidențială privitor la necesitatea ca Armata Română să accepte imediat un armistițiu, precum și dispozițiile unei păci democratice propusă de reprezentanții ruși. Refuzul categoric al Statului-Major Român și al tuturor șefilor trupelor române în legătură cu care Înaltul Comandament al Armatei Germane a primit prin Serviciul de Informații amănunte foarte precise, a subminat excelenta impresie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rapoarte parvenite la Statul Major German, ar servi din plin planurilor lui Kaledin și Alexeev [șefi ai armatei albe, n. n.]. Este de mare importanță pentru delegațiile germană și austriacă să existe un acord complet în ce privește frontul rus în privința încheierii unui armistițiu comun, a condițillor unei păci separate între Rusia și Germania, căci în acest caz, Comandamentul Austro-German ar putea supune României condițiile sale de pace și ar fi în măsură să reia operațiunile de mare anvergură pe frontul occidental. În același
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
delegației române la Conferința de Pace de la Paris, lui Klotz, Clémenceau și generalului Foch, în chestiunea Tezaurului Paris, 23 iunie 1919 Domnule, Am onoarea a atrage binevoitoarea Dv. atenție asupra următoarelor fapte: În clauzele financiare, articolul 19 al Convenției de Armistițiu cu Germania, se stipulează că aceasta este obligată de a restitui aurul rusesc sau românesc luat de germani sau remis lor. Fără a avea o confirmare oficială privitor la această chestiune, eu cred că această clauză a Convenției de Armistițiu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Armistițiu cu Germania, se stipulează că aceasta este obligată de a restitui aurul rusesc sau românesc luat de germani sau remis lor. Fără a avea o confirmare oficială privitor la această chestiune, eu cred că această clauză a Convenției de Armistițiu îi privește pe germani și în ceea ce privește aurul românesc. Doresc să vă furnizez următoarele informații, rugându-vă să binevoiți a accepta propunerile ce am onoarea a vă face. Nu pot să știu în mod exact care este cantitatea de aur pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cifra totală de 80.469.650 franci. Acest depozit este format din mărci aur efectiv, coroane austriece aur efectiv, franci francezi aur efectiv. Acest aur este, de asemenea, proprietatea sus-numitei Bănci. Nu știu dacă, prin articolul 19 al Convenției de Armistițiu i s-a impus Germaniei să restituie numai aurul Bănci Naționale ce se găsește în depozit la Berlin sau dacă s-a înțeles să i se impună obligația de a restitui, de asemenea, o cantitate de aur ce ar reprezenta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]