3,375 matches
-
funcționării economiei de piață românești, mai ales a sectorului său privat. Căci scăderea radicală a volumului creditelor neperformante nu este rezultatul unei mai eficiente activități bancare, întemeiată, la rândul ei, pe o mai eficientă activitate industrială, ci exprimă doar un artificiu contabil. Creditele neperformante pur și simplu nu au mai fost contabilizate, începând cu 1999-2000, pentru simplul motiv că au fost transferate într-o instituție specială a administrației de stat. Iar capitaliștii români și-au găsit surse alternative de finanțare preferențială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cultural exploatat și tehnica impecabilă a punerii sale în scenă. (O artă similară a montajului - de data aceasta poetic - este folosită și în Levantul lui Mircea Cărtărescu.) Iar după aceea, priza la real - și mai ales la realitatea politică - a artificiului livresc. Autorul inventează o formulă proprie de sudură, grație căreia aventura unei povestiri (căci asta este romanul în punctul său de pornire) se transformă, pe nesimțite, în povestirea unei aventuri captivante. Nu întâmplător, autorul decide să exploateze resursele consacrate ale
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
Thibaudet, Perpessicius și Vladimir Streinu, cărora le apreciază „verbul somptuos”. Ca rezultat, fraza sa critică se află mereu în căutarea unor cadențe ale eleganței și ale amplitudinii, voluptuos permeabilă la metaforizări, sintagme de efect și cuvinte rare. Se simte uneori artificiul care ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește filonul religios (Hram la Putna) și dă expresie unor trăiri noi, în special sentimentului acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
la propriu) de speranțe pentru omenire. Poetul își continuă însă, după debutul fulgurant, căutările în umbra tăcerii, revenind surprinzător, după decenii de discretă creație experimentală, cu volumul Inima rezistentă (1981). Într-un text teoretic, Metaliteratura auxiliară, își expune principiile (și artificiile), în continuarea inovațiilor barbiene, în direcția unei „ciberliteraturi” apropiate în structură de căutările grupului OULIPO, condus de Raymond Queneau în vederea creării „literaturii potențiale”. Merită evidențiată, în cuprinsul teoriei poetice schițate de R., lauda limbii române, purtătoare prin sonoritățile cuvintelor ei
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
scrisului, asupra harului, văzute ca îndemnuri și daruri ale providenței. Logosul e miracolul care transmite „substanța pururea divină”, concluzie peremptorie ce pune capăt unei experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de o energie amplificată de zăgazurile unui control drastic, respingând spontaneitatea și improvizația, dar și iscusința meșteșugarului. Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la început într-
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
dinaintea icoanelor ce îl însoțesc pretutindeni - comuniștii, poporul rus -, se regăsește atunci când, cătând la „minunile Kazahstanului”, se lasă impresionat de priveliștile fabuloase („poezia sălbatică a unor râuri”, „grandoarea” Tian-Șanului) ale unei țări unde trecutul se însuflețește cu legenda. Din păcate, artificiile livrești („taina de dincolo de nisipuri”, „grâul sclipește cu raze de smarald”) riscă să sporească impresia de neadevăr. Un tendenționism apăsat se degajă din piesele de teatru ale lui Ș., radiodifuzate sau jucate de unele teatre. Dacă Gheorghe (difuzată la radio
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
toate particularitățile literaturii feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent banal. Textele configurează o biografie în căutarea unui timp pierdut. Se remarcă însă, încă de pe acum, o inconsistență a suflului epic, o construcție saturată liric, „un artificiu stilistic, în detrimentul naturaleței” (Laurențiu Ulici). Ș. scrie și un volum de reportaje, Jur că voi spune adevărul (1983), inovator în cadrul genului, unde notația atentă, participarea afectivă și, mai ales, înregistrarea diverselor puncte de vedere asupra evenimentelor au la bază premisa
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
de una singură, București, 1980; Jur că voi spune adevărul, București, 1983; Glonțul de porțelan, București, 1984; Magazinul de clepsidre, București, 1987; Podul de vise, București, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Laurențiu Ulici, Focuri de artificii, RL, 1977, 23; Radu G. Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii sugestive, LCF, 1978, 31; Constantin Stan, „Jur că voi spune adevărul”, LCF, 1983, 52; Grigore Mureșan, „Glonțul de porțelan”, CNT, 1984, 18; Victor Atanasiu, Calibrul glonțului
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și „întoarcerile” devin uneori imposibile, oamenii se complac în pesimism și cultivă compensator vorba de duh: istorisind, ei simt că devin mai buni. Chilipir de om pe jos (2002) este cea mai semnificativă scriere a lui L. Se folosește aici artificiul scrisorilor intercalate în poveștile cu miez, misive trimise unui judecător generic, iar personajul central, Moș Mandache Lupașcu, un narator model, repovestește, ca o Șeherezadă modernă sau ca o Ancuță sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
protagonistul, părintele Gavrilă/Iosif, este orb și se întoarce acasă după douăzeci de ani. Proiectată pe fundalul dur al regimului comunist, cartea construiește o parabolă despre memorie și scrierea istoriei, în care reflecția politică se vede adesea scurtcircuitată de diverse artificii postmoderne (aluzii livrești, puneri în abis, deschideri metatextuale). Ș. a mai publicat, în colaborare cu Viorel Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
generală din proza românească din preajma anului 2000, de reabilitare a povestirii și de redescoperire a realismului, S. recuperează o lume vie, cu personaje vii, aflate în situații dintre cele mai diverse, totul fiind înregistrat și oferit cititorului la vedere, fără artificii narative. Autorul face dese referiri autobiografice, își explică gesturile și, în general, elementele mecanismului său retoric. Pot fi întâlnite, astfel, pasaje în care autorul mărturisește, implicit ori explicit, ce înțelege prin a povesti sau prin a scrie. În textul de
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
precizie de-a dreptul scolastică. El încearcă să folosească toate subtilitățile formale pe care i le poate oferi studiul textelor din trecut. Prin stilul rafinat și elegant vrea să înnoiască expresivitatea limbii, dar totul se consumă în acest joc al artificiilor. Potrivit unei informații a cărei interpretare este incertă, Sidonius ar fi revăzut și o traducere latină, deja existentă, a Vieții lui Apollonios din Tyana, scrisă de Filostrat. Bibliografie. Ediții: MGH, Auct. Antiquiss. 8, Berolini, 1887 (Chr. Luetjohann, Fr. Leo, Th.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a lungul carierei sale birocratice, unele în numele lui Teodoric, altele în numele succesorilor săi, Atalaric, Teodatus și Vitiges; stilul acestor epistole este deosebit de îngrijit și conform cu demnitatea socială a destinatarului; se trece de la stilul de cancelarie la stilul căutat, cu multe artificii retorice; lui Cassiodor îi place să insereze în text și digresiuni erudite referitoare la politică sau la morală, la științe sau arte, conformîndu-se astfel idealului enciclopedic ce se afirma în secolul al VI-lea. Variae sînt un document de primă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
autobiografic polemic, „născut din fantezia unui om care gustase puterea, era frustrat de ea și o dorea încă”. Se evidențiază, de asemenea, spiritul și ideile iluministe în textul scris de Cantemir în 1705, cât și inovațiile în plan literar, de la artificiile manieriste la deformarea programatică a realității. Un capitol aparte este dedicat construcției narative, urmărindu-se consecințele alegoriei în redimensionarea subiectivă a evenimentelor și în modificarea ordinii narative. Referitor la tipul de povestire, S. crede că poate fi definit prin „intriga
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
trăit o experiență și acum caută povestea experienței lui”. Dimensiunea experimentală a scriiturii este însă aici mai pronunțată: păstrând trama erotică, autorul recurge cu mai mult aplomb la tertipurile optzecismului. Descărcând cotidianul în ficțiune, S. îl bruiază, totodată, prin diverse artificii autoreferențiale, creând un dispozitiv de reflectare reciprocă a textului în lume și a lumii în text și sugerând astfel ipoteza unui continuum „texistențial”. Coloana vertebrală a narațiunii romanești - intriga amoroasă - rămâne neschimbată în Vară târzie (1985), un text „despre iubiri
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
el, ca să coboare împreună cu el în Unul” (I, 13, 3). Ca și Simon, Marcu este acuzat de folosirea filtrelor magice (amatoria) și de farmece (adlectantia) (I, 13, 4). Irineu amintește decepția provocată de soția unui diacon ortodox, victimă a acestor artificii, care și‑a oferit spiritul și trupul acestui impostor și pe care „frații” nu reușeau să o readucă pe drumul cel bun. Păcatul capital de care Marcu și discipolii săi sunt acuzați este mândria. Ei se consideră îndreptățiți să poruncească
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înfățișarea adevăratului Cristos. Urmând lui Iustin, Chiril spune că diavolul a căutat să zădărnicească planul lui Dumnezeu simulând false partenogeneze înaintea singurei partenogeneze adevărate, cea a lui Isus. Cateheții vor adopta aproximativ aceeași tehnică, dar în sens contrar, divulgând toate artificiile diabolice, neutralizându‑le astfel efectul, îndemnându‑i pe credincioși la o extremă vigilență. Iată o tehnică foarte ingenioasă, dar nu lipsită de anumite riscuri, după cum vom vedea mai departe. Pentru moment, să trecem în revistă semnele. Ele sunt reluate integral
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dintr‑o fecioară în chip de duh și se va arăta celorlalți ca și cum ar fi în trup”. În concepția autorului nostru, Anticristul‑diavol este un simplu duh, coborât din cer pentru a‑i rătăci pe oameni prin tot felul de artificii. El va avea un trup iluzoriu, fiind astfel considerat ființă omenească, dar, în realitate, nu își va asuma nimic din natura muritorilor, cu excepția păcatului. El este deci mizantropul prin excelență (în sensul adevărat al cuvântului), opus lui Cristos, care își
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fapt, demersul caracterologic sau portretistic e un pretext pentru desfășurarea a ceea ce Nicolae Manolescu numea „literatură pură”, un pretext pentru exhibarea ironică a tehnicilor literare, Dicționar onomastic fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor comune, pe care, inventariindu-le ca un scrib alexandrin, autorul le și persiflează”. Asemănătoare cu Dicționar onomastic e Bibliografia generală, alt repertoriu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și farmaciei, dar practică medicina - și chiar chirurgia - cu Îndemânarea unui adevărat profesionist. Iată-l deja În fruntea Arsenalului, unde cunoștințele sale de chimie fac minuni. Începe să fabrice explozibil după rețeta sa și chiar, când e cazul, focuri de artificii care Îl bucură mult pe maharajahul Ranjit Singh. Făurește arme albe și toarnă tunuri Într-o topitorie de bronz, inventează un sistem de Îndreptare a gurii de foc spre țintă, pentru artilerie, face vin, distilează băuturi, prepară droguri afrodiziace, mult
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noi315. Iar pentru a ne arăta o atenție specială, poruncea să mi se trimită conserve, fructe, gheață și dulciuri din propria lui bucătărie. În afară de acest tip de ospitalitate, se ocupa frecvent de distracția noastră În alte feluri, prin focuri de artificii 316, iluminații ale râului, muzică, dansatoare (bayadères) și altele. Maharajahul Kashmirului (Ghulab Singh) pretinde că vindecă toate cazurile de paralizie tc "Maharajahul Kashmirului (Ghulab Singh) pretinde că vindecă toate cazurile de paralizie " Regii Franței pretindeau că vindecă scrofuloza prin atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]