2,868 matches
-
pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include în grupul celor pe care îi mustră, ca unul ce are nevoie de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include în grupul celor pe care îi mustră, ca unul ce are nevoie de doctoríi duhovnicești : Că predica, pe care v-o
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
este și pentru voi și pentru mine, pentru că și ranele ne sunt comune; de aceea și leacurile pe care le dau sunt și pentru voi și pentru mine. Este lucrul iubirii de oameni a lui Dumnezeu ca și predicatorul și ascultătorii să stea sub aceleași legi, să participe la aceeași fire, ca fiecare să fie vinovat dacă o calcă<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 654. footnote>. În altă parte, arătând necesitatea și folosul predicării cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
o oră pentru a fi prezentate. Până și cele mai scurte dintre ele pot părea lungi pentru un auditoriu modern. La un moment dat și-a făcut cunoscută intenția de a continua să predice chiar dacă ar fi putut rămâne fără ascultători<footnote Sr Thomas Aquinas Goggin, Saint John Chrysostom: Commentary of Saint John The Apostle and Evangelist, Introduction in The Fathers of the Church, vol. 33, Washington DC: Catholic University of America Press, 1957, p. XVIII. footnote>. Cel puțin ar fi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
mulți dușmani puternici<footnote Hubertus R. Drobner, Patrologia..., Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 440. footnote>. O parte din audiența sa este atrasă, de fapt, nu atât de rafinamentul doctrinelor și ale moralei, cât de însuflețirea retoricii. Îi încântă pe ascultătorii săi prin subtilitățile sale, prin gesturi și intonație, prin figurile de stil care atunci făceau parte din repertoriul sofiștilor ce aveau mult succes ca oratori. Elocvența Sfântului Ioan Gură de Aur contrastează puternic cu cea a sofiștilor, aceasta datorându-se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
diferențierea graduală a Evangheliei după Ioan în omilii. Era conștient de veridicitatea vechiului principiu: Repetitio mater studiorum est, drept urmare repetă uneori aceleași texte de mai multe ori în aceeași omilie. Un alt posibil motiv era dorința acestuia de a familiariza ascultătorii cu Sfânta Scriptură și astfel să compenseze lipsa unui număr mai mare de cópii ale acesteia ca și lipsa de cultură a unora din auditorii săi<footnote Sr Thomas Aquinas Goggin, op. cit., p. XVIII. footnote>. Hrisostom a cunoscut adânc sufletul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului, a aroganței și a viciului. Deși unele din predicile sale sunt foarte lungi durând chiar și două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a dat dovadă pe parcursul vieții impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio di Nicea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
simplu teoretician sau analist al milosteniei, ci și practicantul ei prin excelență. Ideile frumoase despre milostenie, pe care el le promulga din înălțimea amvonului, erau cu exactitate transpuse în viață de Sfântul Vasile cel Mare. „Cum putea el să ceară ascultătorilor săi să facă fapte de milostenie, dacă n-ar fi fost el, în primul rând, trăitorul acestei virtuți, dacă ascultătorii săi n-ar fi văzut la el o corespondență între cuvântul și fapta sa?”<footnote Pr.Prof. Ioan G. Coman, Patrologie
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
promulga din înălțimea amvonului, erau cu exactitate transpuse în viață de Sfântul Vasile cel Mare. „Cum putea el să ceară ascultătorilor săi să facă fapte de milostenie, dacă n-ar fi fost el, în primul rând, trăitorul acestei virtuți, dacă ascultătorii săi n-ar fi văzut la el o corespondență între cuvântul și fapta sa?”<footnote Pr.Prof. Ioan G. Coman, Patrologie, 1956, p. 163. footnote>. Sfântul Părinte, chiar dacă a propovăduit păstoriților săi viața veșnică, nu a rămas impasibil față de viața pământească
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Domnului, Cel care ne-a și dat cele ce avem”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 48, în vol.cit., p. 140. footnote>. Lansând exortații la milostenie și la buna chivernisire a averilor, Sfântul Vasile pune în atenția ascultătorilor săi și o întâmplare din viața filosofului Socrate, menționată într-unul din dialogurile lui Platon: „Socrate, când a văzut că un om bogat se lăuda cu bogăția lui, i-a spus că n-are să-l laude înainte de a vedea dacă
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
parte sunt cei mai mari critici ai profesorilor. Fără să ne dăm seama și noi la rândul nostru am făcut „mediere” la orele de dirigenție. Acolo era locul unde se discutau problemele elevilor, de data aceasta profesorul având rolul de ascultător, însă și cel care trebuia să găsească o soluție, pe care fie o comunica direct elevilor, fie se punea întrebarea:„oare nu considerați că așa ar fi mai bine...?”, situație în care elevii propuneau mai multe soluții, pentru ca apoi, tot
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]
-
rolurile: Chiriac este urătorul, iar Nică însuși cu vărul său Zaharie țin locul buhaiului. „Reprezentarea e abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în desfășurarea ei „naturală-. De aceea, ni se adresează astfel: „Și ce să vezi?ăcititorul / ascultătorul imaginar). Din această „reprezentație nu lipsește interjecția „hăi, hăi!, atât de sugestivă pentru „rama povestirii-, ambianța ce tocmai s-a înfiripat. Urmează o adevărată scenă comică: copiii se așteptau să fie bine primiți, numai că se ivește o „hapsână de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este abundența expresiilor onomatopeice, a interjecțiilor și a verbelor imitative: ―haț!-, ―țuști!-, ―zbrrr!-, ―alelei-, ―hârști-, ―huștiuluc-, ―huța-, ―trosc-, ―pleosc-, ―a bocăni-, ―a bâzâi-, ―a clămpăni-, ―a găbui-. Creangă folosește în mod frecvent dativul etic, pentru a arăta că povestitorul sau ascultătorul participă sufletește la acțiune: ―aici mi-ai fost? -, ―și odată mi ți-l înșfacă cu dinții de cap-. Sintaxa frazei e și ea orală, adică autorul lasă să se înșire cuvintele după o ordine a vorbirii, și nu a scrisului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
1 Care sunt calitățile și defectele mele? Completează fraza:,,Pentru mine minciuna este ca................................................ ....... Regula zilei: Cât de bine te cunoști ? Subliniază calitățile și defectele pe care crezi că le ai. CALITĂȚI DEFECTE Disciplinat Bun la învățătură Respectuos Frumos Vesel Ascultător Politicos Ordonat Modest Sănătos Bun coleg Prietenos Împăciuitor Harnic Indisciplinat Slab la învățătură Obraznic Urât Ursuz, posomorât Neascultător Nepoliticos Dezordonat Lăudăros Bolnăvicios Răutăcios cu colegii Dușmănos Supărăcios Leneș Răspunde la următoarele întrebări: Ce îți place cel mai mult la tine
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită, constituie „competența” iar actualizarea sau manifestarea competenței prin activitatea de producere și de rostire, în fiecare limba, a infinității de enunțuri
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Făcând o paralelă între Hrisostom și Augustin, Bardenhewer spunea: Augustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care voia să-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea cald, cursiv, figurat, se inspira de la auditoriul său sau de la împrejurări; ținea continuu încordată atenția ascultătorilor prin exemplele vii și plastice de care se servea, prin figurile de stil, care niciodată nu erau exagerate. Predica lui era un fel de exegeză. Găsim la el unele interpretări de o rară frumusețe. Despre corabia lui Noe, spune el
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
artificiu retoric, de imagini și frumoase asemănări, măreția expozițiunii, mereu amplă, bogată, mereu nouă și cu toate acestea, mereu accesibilă și instructivă. Ioan știe să profite de orice ocazie și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători. Caracteristica Sfântului Ioan este cu certitudine aceea a unui mare orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
credință în idealurile mărețe ale omului și mai ales ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să culeagă laudele acestora, ci înnoirea spirituală a lor: Nu spun aceste lucruri ca să mă lăudați, ca să mă aplaudați, ca să strigați, ci ca să vă aduceți aminte la timp de aceste
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
footnote>, și arăta aceeași iubire credincioșilor săi și atunci când era silit să-i certe, pentru că, de nu ar face aceasta atunci când situația o reclama, atât predicatorul cât și auditoriul își periclitează mântuirea: Este foarte primejdios și pentru predicator și pentru ascultători să se ascundă vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]