4,476 matches
-
strămutări de noroade înainte vreme, care-și părăseau cu ușurință pămîntul și se dădeau în lături cu ușurință din fața neamurilor ce veneau peste ele.” Iliada are la bază conflictul dintre pelasgul Ahile și aheul Agamemnon, care s-a iscat în timpul asediului cetății Troia, ochită de aheu că ar trebui scuturată de toa-te averile pe care le ascunde după ziduri. Aha este numele unui rege preistoric al Egiptului, iar afirmația acestora că Macedonia și Tracia sînt colonii ale lor, adică sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1993, 17; Anton Horvath, „Poverile din oglindă”, ST, 1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii, F, 1995, 1; Grigore Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea Europei”, TR, 1996, 19; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem ca să se in tro ducă bucureștiul în 1871 77 35. Asupra mitropolitului primat Nifon se făcuse o încercare de asasinat pentru motive intime (n. a.). 36. Precizarea lui Bacalbașa din nota de mai sus este greșită; atentatul despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rusia va declara război Turciei la 12/24 aprilie 1877. Deodată cu intrarea armatelor rusești în țară, orice viață politică înce tează. Este de observat însă că la 1877 toate libertățile publice rămân ne atinse; nici cenzura, nici starea de asediu, presa este absolut liberă, iar cât despre întruniri, cine se gândea pe vremea aceea ca să le convoace? Țara nu avea decât două partide și printre ele câteva individualități cu foarte puțini partizani după ei. Partidul socialist nu exista, țara nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în această problemă, și-a dat demisia, care i-a fost primită la 21 februarie/5 martie 1877. La intrarea în război, colonelul Slăniceanu, ministrul de Război, s-a po menit fără căciulile care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii oștiri române, compusă doar din 40 000 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ajunul unui război spăi mântător, care vine la rândul său să ne arate cum se guvernează și să umilească patriotismul nostru. În momentul când își mobilizează armata, [pentru a fi gata la orice eveniment,] România proclamă, ce? - Starea de asediu? - Nu! Ea proclamă libertatea absolută a presei!“119 anul 1876 321 117. Informație inexactă. În epocă - așa cum am precizat la locul cuvenit - formule pre cum: „partidul liberal“, „partidul național liberal“, „partidul liberal național“ erau din ce în ce mai des întâlnite. 118. „Circulara d-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să nu cânte și să nu repete neîncetat operele lui Carol Scrob. Dar poetul, care dedea atâtea speranțe, s-a oprit aci; nimic din ceea ce a mai scris după aceea n-a mai plăcut și n-a mai pasionat.154 Asediul Plevnei se prelungește și începe să obosească opinia publică.155 Încep murmurele, iar încrederea în destoinicia militară a comandamentului rus slăbește. La București, ca și în alte orașe ale țării, dese conflicte izbucnesc prin localurile publice între militarii ruși și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Ceaușescu - Romanțe (Ed. Muzicală, București, 1984), în care însă versurile din Luna doarme sunt atribuite greșit autorului muzicii, E. Macarie (p. 209). 155. Cele trei asalturi asupra Plevnei au demonstrat că aceasta nu putea fi cucerită decât printr-un asediu îndelungat. În acest scop au fost luate măsuri pentru încercuirea completă a grupării inamice, prin întreruperea legăturilor pe care ea le realiza cu spatele frontului prin linia de comunicație Plevna-Sofia. Trupele ruso-române au izbutit să închidă complet cercul în jurul Plevnei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale că zilele Plevnei sunt numărate, iar pe de alta se invita lumea ca să aibă răbdare. Românii aveau alte succese, ocupau Nicopole, Lom
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care dispunea aici de diviziile 2 și 3 române și de o brigadă de călărași), celelalte 5 sectoare fiind puse sub comanda unor generali ruși. După ce, la 19 noiembrie/1 decembrie 1877, Osman pașa - silit de condițiile din ce în ce mai dificile ale asediului -, a cerut îngăduința (refuzată imediat) de a se retrage cu armata sa de cca 50 000 de oameni, fără armament, către Sofia sau Vidin, viteazul general turc a încercat cu puterea disperării, în ziua de luni 28 noiembrie/10 decembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale armatei române produc o mare însuflețire în București. De cum au trecut regimentele române Dunărea, fuga oștirilor rusești fu oprită. Baia în Dunăre le fu cruțată. Armata română în cap cu prințul Carol merg către Plevna și iau parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu desfășoară o activitate febrilă în capul Ministerului de Război. Totul era de făcut. Din toate unghiurile țării încep să sosească proviziile de gură; mai târziu cojoacele și cellalt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
regizorul Alexandru Bocăneț, pianistul Tudor Dumitrescu, poeta Daniela Caurea, care-și serba nunta. Cînd a prins să se destrame întunericul, am reușit, în sfîrșit, să urc. Palide de nesomn, resemnate, Zuța și soacra ei, Maia, stătuseră întreaga noapte ca sub asediu, aproape fără să se miște prin camere. N-aveau cum să știe - mi-au spus - dacă la etajul lor, șapte, zdruncinăturile fuseseră mai mari sau mai mici decît în rest, probabil că nu, de vreme ce nici unul din vasele aduse de „Calif
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bibliei în limba română. Prin sârguința acestui voievod, românii au avut Biblia în limba națională înaintea multor alte popoare. Ciudat fel de a cinsti memoria acestui mare domn! Nu mai departe decât de vara lui 1983, profitând de sărbătoarea tricentenarului asediului Vienei de către turci, trepădușii cu funcții culturale ai partidului au organizat în marea metropolă europeană un fel de congres al intelectualilor români din străinătate care colaborează cu autoritățile din țară. Acest congres, denumit al etniei române, a avut ca temă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
partidului au organizat în marea metropolă europeană un fel de congres al intelectualilor români din străinătate care colaborează cu autoritățile din țară. Acest congres, denumit al etniei române, a avut ca temă tocmai rolul luminos al lui Șerban Vodă în timpul asediului Vienei, când a sabotat pe măsura puterilor mașina de război turcească îndreptată către inima lumii creștine de atunci. La mai puțin de un an de la această adunare, Ceaușescu hotărăște dărâmarea Cotrocenilor și profanarea mormântului ctitorului mânăstirii. Oare ce temă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vis... Reînvățăm de la o vreme că până și nedreptatea morții poate să nu mai pară decât doar una dintre numeroasele umiliri oarecare pe care le inserează viața, când Începe să-i semene. Vital rămâne refuzul de a pactiza cu prolificul asediu al morții. Chiar și strivite În malaxorul realului, cărțile Încă sfidează și speră, când cei care le scriu nu o mai pot face. Ba și „răscumpără”, totuși... ceea ce a fost și ceea ce n-a putut fi. Gândind la zăpada ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este permis unei vieți să extragă decât aspectul unei exacte banalități”. Ravagiile senzorialității și ale sensibilității sunt potențate În scrisul lui Blecher de această permanentă inacceptare a reducției, a limitării, a rigidizării În ceva perfect trasat și static. De aici, asediul asupra realității, căreia i se desfac subsolurile și i se demontează subtextul, pentru a vizualiza din spatele aparențelor și a cuceri codul misterios care să elibereze sensul realului din vasta sa varietate de nonsensuri. O sete baudelairiană de contact cu viul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întâmplat altundeva», s-ar fi putut discuta totul logic și rațional, ar fi existat chiar un conținut instructiv, educativ.” Într-adevăr, de s-ar fi Întâmplat altundeva... ar fi fost doar o discuție logică, instructivă, dar Într-o Încercuire, sub asediu, abia de Îți menții energia de a respira. „Implicat Într-o asemenea măsură În existența sa imediată, Bérenger este incapabil să confrunte situația pe vreo bază de integritate. Frica de dislocarea existenței blochează capacitatea sa de a fi rațional.” Da
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
obișnui cu moartea. Ascultând, la București, În parcul Cișmigiu, la 3 octombrie 1941, transmisia unui discurs al Marelui Rinocer de la Berlin, Ionescu devenise palid, alb, și se depărtase, Îngrozit. „Nu pot! Nu pot!”, scâncea, „cu nu știu ce disperare fizică”, terorizat de asediul barbariei din jur, cum avea să fie și Bérenger. Am renunțat să mai discut cu clasa, cum intenționasem, semnificația rinocerului În imagistica Antichității, scrisoarea apocrifă a lui Alexandru către Aristotel, citată de Flusser În memorabila sa carte din 1988, Judaism
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care dintre defectele culturii occidentale se aliaseră În constelația brusc favorabilă. Acum, chestiunea părea ridicolă, cum fusese mereu, dar și ipocrită. Deci? Să recunosc, public, că fusese, de fapt, o acțiune premeditată, persistentă, din start până la podiumul festiv? În plin asediu, impostorul nu Îndrăznea să apară gol În fața mulțimii. Aștepta o ambianță mai calmă. Între timp, au mai trecut câțiva ani. Cerul nu s-a Înseninat cu totul, dar amânarea nu se mai justifică. Nu mai sunt prea tânăr, amânările devin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
îndoitul pedepselor prevăzute de art. 5, dezertorul care comițând infracțiunea prevăzută de acest articol, trece frontiera și petrece în țară străină o parte sau tot timpul dezertării. Art. 7. - Dacă dezertarea s’a săvârșit pe un teritoriu sub stare de asediu, pedepsele ce se aplică vor fi următoarele: 1. Închisoarea corecțională dela 6 luni la 3 ani în cazul art. 5, alin. 1. 2. Închisoarea corecțională dela 1-5 ani în cazul art. 5, alin. 2. 3. Munca silnică dela 5-15 ani
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
adâncă și încearcă să depășească nivelul trăirii întâmplătoare pentru a atinge cunoașterea de sine: reflexia dublează de fiecare dată senzația, poezia, totdeauna cu implicații etice, se transformă în document existențial. O schimbare decisivă crede critica a descoperi odată cu Stare de asediu (1983): de la eșantioane ireproșabile formal, dar lipsite de tensiune adevărată și timbru personal, s-ar trece la o poezie autentică, debarasată de clișee. Drumul ar fi cel de la impersonalitate la implicarea unei poezii care tinde spre recuperarea realului prozaic, a
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
se dovedește a fi la înălțimea spirituală a poetului. După o lungă absență de pe scena literară românească, F. revine cu volumul Viață de probă (1998), care alătură poeme inedite din perioada de exil unor piese vechi, preluate din Stare de asediu și readuse la forma de dinaintea intervenției cenzurii. Patetic sau lucid, grav sau ironic, poetul sondează de fiecare dată „drama mediocră” a individului marginalizat într-un regim totalitar sau într-un spațiu de adopție nu întotdeauna primitor, iar conștiința derizoriului este
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
înconjurător ordinea poeziei. F. a transpus în limba română din lirica portugheză și mai cu seamă din cea latino-americană contemporană. SCRIERI: Apeiron, București, 1971; Poezii, București, 1974; Altoiuri, București, 1976; Introducere în opera lui G. Bacovia, București, 1979; Stare de asediu, București, 1983; Intimitatea textului, București, 1985; Viață de probă, București, 1998; Dincolo - De l´autre côté, ed. bilingvă, tr. Pierre Drogi, București, 2000; Migrația pietrelor, pref. Ion Pop, București, 2000; Circular - Circulaire, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Tags, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]