4,163 matches
-
și Isus. În orice caz, nu ne permite să tragem concluzia că descrierea lui Marcu și a celorlalți evangheliști s-ar inspira în vreun fel de la acest incident sau chiar din opera lui Filon. Există și alte întâmplări care se aseamănă cu batjocura lui Isus. Să ne gândim la tratamentul aspru și umilitor la care a fost supus împăratul Vitelius (69 d.C.) când a fost detronat de soldații romani care, în bătaie de joc, l-au dus pe fostul împărat prin
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dacă nu ar fi fost adevărate din punct de vedere istoric, aceste cuvinte ar fi prea scandaloase pentru a fi înregistrate. În timp ce se află atârnat pe cruce, spectatorii cred că Isus l-a chemat pe Ilie (eloi [„Dumnezeul meu”] se aseamănă fonetic cu elia [„Ilie”]). Ni se spune apoi că „cineva a alergat și a înmuiat un burete în oțet și, punându-l într-o trestie, i-a dat să bea” (Mc 15,36). Probabil, deoarece acest gest era făcut din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
avut în viață. Dar, dacă luăm în considerare Dan 12, aici se spune că cel drept va străluci ca stelele. În scrierea iudaică numită 2Baruh, când vorbesc despre acest argument, scriitorii afirmă că, deși păstrează calitatea trupească, ființele înviate se aseamănă cu îngerii. Primii creștini, dimpotrivă, vorbesc cu mult mai multă precizie despre cum va fi trupul înviat: un trup transformat, tot material, dar va avea noi proprietăți caracteristice. Paul e unul din cei care definește cel mai clar această concepție
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
lumină, ci că mărturia noastră, adică sfințenia vieții noastre, va străluci, în sens metaforic, în lume (Fil 2,15). Așadar, a treia mutație în cadrul viziunii iudaice despre înviere privește faptul că noi percepem mult mai deslușit cu ce se va asemăna acest trup. Va fi o stare fizică transformată, nu în sensul că va străluci, ci că va fi incoruptibilă, nu va fi atinsă de degradare și de moarte. Această concepție va fi preluată de la Paul de către Irineu și de alții
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
lume. Fiecare are un univers ce poate fi studiat, mărturisit, exprimat în diferite moduri. Dar, dincolo de orice colorare subiectivă a acestei lumi interioare, se poate, supunând-o unei considerații analitice, să-i descoperim logica interioară, structura de bază ce o aseamănă cu alte experiențe omenești sau cu alte întâmplări existențiale. În relație cu această structură constantă se clarifică valoarea și destinul vieții umane înseși. Heidegger, spre exemplu, individualizează acest destin comun cu «faptul de a fi în lume»: în lumina morții
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
eu i-am zâmbit, și atunci parcă ar fi găsit un ostrov pe care să se odihnească și și-a fixat privirile în ochii mei, liniștindu-se lin, fără spasme, firesc. Nu știu cât a durat privirea aceea, dar ea nu se asemăna cu nici o privire întîlnîtă și îmbrățișată până atunci, și după ce a încetat examenul și Maitreyi a fugit iar lângă fereastră, ne-am sfiit amândoi să ne mai privim, într-atît fusese de clandestină și de caldă comuniunea noastră. Pentru că nu o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am privit ― cu alții ochi ― pe inginer și m-am întrebat cum poate fi un om atât de urât și atât de inexpresiv părintele Maitreyiei. Acum puteam vedea și eu, mai de-aproape și în voie, fața inginerului, care se asemăna atât de mult cu o broască, ochii atât de bulbucați și gura atât de mare, într-un cap rotund și tuciuriu, cu fruntea joasă și părul negru, încrețit, iar trupul scund, umerii încovoiați, pântecul diform și picioarele scurte. Simpatia și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atunci, de Lord Jim al lui Joseph Conrad. Îl auzisem, îi știam glasul și cât n-aș fi dat să mă pot ridica din pat și să-i spun că romanul e mediocru, că nici pe departe nu-l pot asemăna cărții mele favorite Almayer's Folly, scrisă de Conrad în tinerețe. ― Cine n-a citit Almayer's Folly nu cunoaște încă talentul lui Conrad, spusei eu tare către doamna care își continua lectura cu fața întoarsă către fereastră. ― Dumnezeule! Vasăzică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
reușit să distingă realitatea de naivitate. Pentru alții însă, prea tineri pentru a-și da seama libertatea este cea care le dă dreptul la un analgezic, cel care mai târziu îi trimite la moarte, și anume DROGUL. Dependența poate fi asemănată cu ultima fază a cancerului: ieși viu și sănătos doar printr-o minune, dar poți muri extrem de repede. Încerc să mă pun în locul unui tânăr dintr-un astfel de grup, unul care aseamănă consumul de droguri cu o eroică luptă
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
moarte, și anume DROGUL. Dependența poate fi asemănată cu ultima fază a cancerului: ieși viu și sănătos doar printr-o minune, dar poți muri extrem de repede. Încerc să mă pun în locul unui tânăr dintr-un astfel de grup, unul care aseamănă consumul de droguri cu o eroică luptă din Coloseum, din arenele romane! Pare urât nu? Pentru unii este ceva “șmecher” după cum spun ei, sau ceva ce “te face să uiți de tot ce e rău!”. Din păcate, această boală a
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
virtual noutatea ce urmează să puncteze imedialitatea noastră, ne-o familiarizăm obișnuindu-ne deja cu ea. În momentele de sublim, ce așteaptă, ce preîntâmpină spiritual omul captiv fluxului cotidian și, totodată, predispus experienței și creației artistice? Calmul acestei așteptări se aseamănă cu liniștea premergătoare furtunii. Este vorba despre acea așezare la sine pregătitoare, acea retragere din multiplicitatea răsfirării ființei spre unitatea tensiunii interioare. În mijlocul naturii, fiecare prezență, odată cu apropierea furtunii, încearcă convertirea neputinței de a se ascunde în fermitatea înfruntării nervozității
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ca fiind corporală. Durerea și boala trupului are ca țintă finală spiritul atașat acestuia dar străbate și își rostuiește propria potecă încrâncenată prin stânca pulsativă a corporalității ce se clatină amețitor sub impactul loviturilor perforatoare. Agonia celui astfel îndurerat se aseamănă cu pendularea zvâcnitoare a verticalității arborilor solitari ce sunt izbiți de suflul furtunii cutremurante. Întreaga sa ființă se balansează amețitor fiind pregătită spre a se prăbuși. Dar trupul pare a fi aici simbolizat de splendida coroană de brațe, frunze și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-i ține brațul într-un gest de compasiune solidară. Fără acest sprijin din preajmă, spunem că orbul bâjbâie adică își caută șovăielnic certitudinea unor prezențe pe care neputând să le vadă speră să le atingă. Gestul deschiderii brațelor sale se aseamănă cu o aruncare în îmbrățișarea vidului dar el de fapt relevă dorința și reflexul himeric de a înlătura negura, de a izgoni bezna spre a reîntâlni diversitatea cromatică a lumii. În mișcarea agonică a brațelor, orbul își construiește propriul său
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de prelucrat și diminuat tocmai prin această preluare. Impactul apariției stridente a suferinței particularizate este astfel gradual diminuat prin acceptarea undei de rezonanță și conversia sa fragmentară în clipe de criză ontică ce par a fi momente simple și efemere asemeni banalului cotidian. Este o încercare de a controla suferința individuală prin demersul unei integrări alunecoase și perfide ce intenționează banalizarea ei, reducerea sa la nivelul superficialității mundane care vorbește prin expresi precum trebuie să fie cumplit dar va trece sau
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Atena. Este locul de întâlnire al cetățenilor, locul unde oamenii huzuresc, bârfesc, se relaxează, își caută parteneri, pun țara la cale, fac afaceri, se află în treabă, uneltesc. Aici se fac și se desfac mariaje, la marginea bazinelor aburinde. Se aseamănă cu ceeea ce era pe vremuri mersul la biserică, numai că se întâmplă în fiecare zi. Acest aspect al vieții noastre este definit de „cetățenii de răspundere“ în termeni științifici. Înotul constituie cel mai sănătos exercițiu atât pentru vârstnici cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de dumneata. În ultimul timp am reflectat la filozofie, dar dintr-o atitudine existențială (scuză-mă, știu că detești cuvântul, dar aici își are locul) și mi-a venit ideea (de altfel nu pentru prima oară), că noi doi ne asemănăm foarte mult. În ce fel? mă vei întreba. Am să-ți spun. Amândoi suntem oameni liberi. Îmi aduc aminte că afirmai cândva (Doamne, câte spuse ale dumitale sunt depozitate în capul meu!) că ideea de a fi „dincolo de bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmă, când eram student: ”Părinte Emil, viața noastră este ca o privire pe fereastră în fuga trenului”. Este ora 16.20 și am ajuns la Bârlad. Mai este mult până la București. Privesc retrospectiv în viața mea și constat că se aseamănă mult cu mersul acestui tren. Toate s-au derulat foarte repede, am fost spectator la multe evenimente, privind prin fereastra vieții, și până să pricep sensul evenimentelor, acestea se derulaseră deja. Mai ales după 1990, totul s-a desfășurat alert
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și să repornesc spre Le Val, ținta călătoriei de astăzi. De după Frejus până aici, drumul meu a fost pe lângă pârâul Argens, pe care îl las aici. Este frumoasă Provence, plină de pini, viță de vie, măslini, cu localități ce se aseamănă cu cele italiene, cu străzi înguste și ferestrele ce dau direct în stradă sau piață, unde oamenii stau la mese sub umbrele generoase, mâncând, servind un pahar de vin, bere, suc, sau doar o cafea și discutând liniștiți. De la fereastra
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mai convingător pe Cristos? Nu știu. Ce îmi vine în minte acum este faptul că martorul lui Iehova de ieri era prea sigur pe tot ce spunea, folosindu-se de textele sacre, iar această siguranță asupra Cuvântului lui Dumnezeu o asemăn cu un citat al lui Bertrand Russel pe care l-am citit pe perete în casa d.lui Matteucci: ”Neplăcerea în lumea aceasta constă în faptul că idioții sunt foarte siguri pe ei înșiși, iar inteligenții sunt plini de dubii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
renumit pentru cele două mari vestigii antice, amfiteatrul și teatrul roman, pe care orice vizitator trebuie să le vadă. Obosit, mă așez lângă zidul amfiteatrului și manânc de prânz, rămânând apoi într-o lungă admirație a acestui edificiu ce-l asemăn cu altele, la fel de importante, precum Arena din Verona sau Coloseum-ul din Roma. Foarte importantă este și biserica romanică sf. Honorat. Amfiteatrul din Arles După ce-mi mai trece puțin oboseala, telefonez la familia Debard. Soțul, Paul, îmi spune
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
se prelungește, căci căldura și puterea razelor soarelui te constrâng să rămâi locului. Nu vreau să mai risc ce am pățit înainte de Lorgues, când întregul corp parcă a fost cuprins de flăcări și totul în jurul meu începea să se asemene cu un cuptor imens în care eu începeam să mă coc. Am avut totuși puterea să nu mă pierd cu firea, să nu intru în panică, și am avut și norocul ca în apropiere să fie un supermarket unde să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
francez. Limba bască este în școli, în vorbirea curentă, mai ales a celor în vârstă, iar indicatoarele stradale sunt toate în două limbi. Nu au încă o autonomie administrativă, dar ei speră să o dobândească cât mai curând. S-ar asemăna astfel cu germanii din nordul Italiei, de exemplu. Si un alt aspect: poate deveni basc și cine nu aparține acestei etnii, dar învață limba și se integrează în mijlocul lor, contribuind la promovarea comunității basce. Aici se va încheia drumul meu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nu mai plouă, dar nici prea cald nu este, numai bine pentru mers. Soarele când se ascunde după nori, când te mângâie cu razele lui călduțe, o căldură calmă, plăcută, pe care o simt pe față, mângâind-mă și o asemăn cu mângâierile mamei când eram copil. Apropiindu-mă de oraș, de pe deal, din depărtare încă zăresc orașul, dar înainte de el ajung la Huarte, unde mă opresc la un bar pentru o cafea. Imi continui apoi drumul și pas cu pas
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cel mai des folosite în aceste ziare sînt cele care înglobează informații despre: pro-priul sistem la modul general; activitatea sistemului; produse sau servicii oferite de propriul sistem; proiecte și colaborări; domenii de dispersie etc. Ziarul pentru vecini trebuie să se asemene cu ziarul propriului sistem și să conțină unele din elementele structurale sau de imagine ale acestuia, acestea contribuind la formarea Gestalt-ului de imagine a întregului sistem. Aceste ziare se vor distribui gratuit și trebuie duse la sediul sau domiciliul fiecărui
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care mai târziu vor fi definite „sectare”, credința lui Israel va fi deja, cu puține, dar importante variante (de exemplu, existența templului din Ierusalim, a cultului sacrificial celebrat de preoți și leviți) aproape identitcă cu cea din epoca Noului Testament, asemănându-se mult și cu cea sinagogală de astăzi. 1.2. O reconstruire „ideologică” Cred că nu e necesar să-i mai avertizăm pe cititori că este vorba de o reconstruire mai mult „ideologică” (termenul trebuie înțeles neutral, fără să implice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]