1,947 matches
-
Șerban, Marcel Tolcea și Radu Pavel Gheo. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: În politică este permis orice Lucian Dan Teodorovici Orice. Ca și în dragoste. Ca și în război. Așa am fi tentați să spunem. Și să rezolvăm, printr-o asemenea aserțiune, orice problemă de morală. Să acceptăm orice-ul, justificându-l, scurt, printr-o propoziție și nemailuând în seamă contextul. În dragoste însă, acceptăm și contextul. Înțelegem. Acolo e vorba despre sentimente acute, despre disperări și iluzii, despre o stare totală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
despre o stare totală. Tot o stare totală spunem că e și războiul. Acolo e vorba de viață și de moarte, e vorba de groază și de onoare. Dar în politică? Ce face politica atât de specială încât să merite aserțiunea? Lupta pentru putere? Speranța de a mai încremeni o vreme într-un fotoliu de parlamentar sau de președinte? Dorința de a ține în mână frâie economice, cu care poți șantaja, te poți îmbogăți, poți îmbogăți pe alții? Astea justifică orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
de un om curat într-o asemenea funcție. Da, mijloacele găsite ar putea fi reprobabile, dar interesul țării primează, nu? Privind din perspectiva asta, nu se poate să nu le dai dreptate. Dar acei analiști au intrat prea bine în aserțiunea cu care am început articolul. Mult prea bine. Și mult prea periculos. Patetică urmarea la dosarul Nicolai. A apărut dosarul Macovei. Contează? Nu. În politică e permis orice. Dosarul Sorin Oprescu e doar o prelungire inutilă. Stați, vor urma altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
spre facultate mă opresc, automat, spre a admira vitrina în care se află un modest anunț : „Aici puteți găsi albumele Tintin”. Socialismul real a trecut, lăsând în urma sa mireasma unui timp al miracolului refuzat. Oricât de șocantă ar părea această aserțiune unui public educat să privească cu dispreț savant cultura populară, personajul lui Hergé este una dintre efigiile secolului XX. Alături de Charlot sau de Mickey Mouse, el întruchipează vitalitatea visului, rebeliunii, inocenței și energiei. Și poate că tocmai această dimensiune mitică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Își constituia codexul moral) nu putea fi taxat o atitudine scandaloasă care ar fi venit În contradicție cu principiile sale expuse În lucrarea Vara și pustie. „Arta e cunoaștere, iar cunoașterea e asexuată, cu alte cuvinte «amoral㻓, citează Franckel o aserțiune a lui Haas. Învățatul Ben Haas, care era Îngemănarea poetului cu moralistul, două vocații contradictorii, se va strădui așadar, ca acea cunoaștere asexuată a artei, căreia orice trăire Îi era prețioasă, să fie În consonanță cu acele principii etice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iradia în jurul său nici un dram de primejdie, mai ales fiindcă Mircea reținuse (de la cei bătrâni, știutori ai adevărului: Nu e de glumit cu brațul înarmat al Partidului) că ăia cu Ochi-albaștri nu râd niciodată. Ori, în flagrant contrast la respectiva aserțiune, afabilul personaj izbucnea, adesea, în hohote atât de nestăvilite, bătându-se atât de dezlănțuit cu palmele pe coapse, ca zaporojenii cei avântați în gopak-ul lor căzăcesc, de te întrebai, cu oarecare teamă, de nu va cădea într-o prelungită catalepsie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dinainte, vin atât din diminuarea exuberanței sale juvenile, cât și pe fondul devenirii ei ca damă mai coaptă. Cu vârsta, orice doamnă zglobie devine tot mai serioasă și mai așezată. Plecat raționalismului modern și îndoielii metodice, Vladimir conveni aparent la aserțiunile Zoei: Într-adevăr, există un acel ceva care poate înnebuni și instinctul pisicilor, spuse el între două zgomotoase sorbituri. E acel ceva care determină comportamentele aberante: gutuii și merii înfloresc frecvent a doua oară, către toamnă... viorelele apar primăvara, înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sale, de nerușinată formulare, era utilizată de Vladimir de fiecare dată când avea ocazia abordajului vreunei femei ce-i ieșea în cale, când cu plecările sale în deplasare în Capitală. Pronunțarea răspicată și rară a termenului porcos, survenea după o aserțiune adresată doamnei.(Vladimir emitea mai întâi, cu ipocrită nevinovăție și prefăcută naivitate: "Sunteți deosebit de inteligentă și presupun că ați fost în liceu destul de bună la matematici!". Era primul avans și prima nadă pentru drăguța interlocutoare, care făcuse imprudența să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Château Pétrus, 1990. Lionel, binedispus, citește cu voce tare eticheta: — Château Pétrus, o mie nouă sute nouăzeci. Nici un an în plus, nici un an în minus. Am auzit c-a fost un an bun pentru vinuri... — Cel mai bun. Ca să-și susțină aserțiunea, Gustave vrea să-i toarne puțin vin lui Lionel, să-l guste. Lionel îl oprește la timp: — Gustave, tată, unde-ai învățat să sommeliezi? Păi nu-mi dai să miros dopul? Gustave se înroșește tot: de douăzeci de ani nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o capodoperă, tot te plictisești. Mai ales în cazul lui, cu un film al vieții atât de banal, încât ar fi fost aprobat până și de Consilul Culturii pe vremea ailaltă. Unde mai pui că s-a dovedit adevărată și aserțiunea că banii n-aduc fericirea. Ieri a câștigat câți bani a vrut și acum n-are ce face cu ei. Banii aduc fericirea când nu-i ai și speri să-i ai. Atunci, da: o bancnotă găsită pe stradă, o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în momentul în care lucrarea avea să fie încheiată și va publica primele fragmente prin presa literară, sau chiar și în Scânteia, editorii vor veni ei singuri să i-o solicite. Dăduse întregii scrieri un caracter aparte: cosmic. Plecase de la aserțiunile unor cercetători care publicaseră un studiu în care demonstrau că Scorniceștii, satul natal al lui Ceaușescu, putea fi văzut în toată splendoarea lui din Cosmos. Ba, cu instrumente sofisticate (aici se permiteau referiri și la tehnologia de ultimă oră de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
problemè, în fond, filosoficè, s-ar împèca cu mine și cu faptul cè nu sunt tata, Corina aplecându-se spre copil, dar eu o opresc, Lasè-mè pe mine! ea minunându-se, Te pricepi la copii, Matei?! Nu! Mè pricep la aserțiuni filosofice! o fac sè râdè, mi-era dor de râsul acesta al ei, acceptând, Bine! Atunci eu mè duc sè pregètesc ceva de mâncare, Excelentè idee! accept, desi abia am venit de la msè! Spaghetti? Da, ar fi grozav! Vè las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
să dăm din nou textele în paralel, dar oricine dorește se poate convinge pe cont propriu. E regretabil, dar trebuie să fii lipsit nu de înțelegerea acestei dogme, ci de înțelegere pur și simplu pentru a face o astfel de aserțiune. În privința afirmației naeionesciene „Încarnația a încetat sau nu? Pentru noi ea nu încetează niciodatăț“, Marta Petreu este mai precaută, susținând doar că a fost „impusă“ de „dezbaterea problemei“ pe mai multe pagini în cartea d-nei Underhill. Mai întâi, trebuie precizat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
inși înaintea mea.“ Nu era vorba de preluarea unor idei din cărțile altora, ci doar de evacuarea temerii de a scrie sau a spune lucruri care ar putea fi deja gândite de autori pe care îi ignori. Cu toate acestea, aserțiunea își păstrează validitatea și în cazul ideilor primite. „Important nu e dacă eu sunt mai deștept și mai ingenios decât Descartes sau Schelling. Ci dacă, în adevăr, izbutesc să mă echilibrez spiritual, câștigându-mi liniștea de care am nevoie; liniște
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și nimic nu ne poate face mai buni, mai senini, mai tineri decât dragostea promovată în lume de Iisus Hristos, prin exemplul jertfei Sale și prin cuvântul trimis prin Sf. Apostoli tuturor neamurilor. Secolele și mileniile au confirmat universalitatea acestei aserțiuni ortodoxe. Nucleul ei este în educația din familie, din școală, societate. Lui Gheorghiță i-au mers la inimă și l-au decis să nu se lase de armată. Se revede la școlele de ofițeri de la Sibiu și București, ajunge la
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
le trăiești sensul inițiatic, de superiorizare în lupta cu propriile slăbiciuni, minusuri, greșeli, păcate, căderi, fortifiindu-te pentru lupta cu puzderia de ispite, prigoane, torturi...etc. La Căpitan, răbdarea este o formă a jertfei purificatoare, tonifiante pentru noi bătălii... E o aserțiune că-n eul nostru intim avem mereu ceva de reconstruit. Acest adevăr ne îndepărtează de orgolii, invidii, ură, deschizându-ne calea spre modestie (=smerenie) spre simplitate cum scrie filosoful martir al închisorilor comuniste, Ernest Bernea (vz. Îndemn la simplitate...), spre
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în discipoli, făuritori la rândul lor de ucenici și astfel societatea se modifică, crește progresiv, sintagmatic și paradigmatic, redându-i omului verticalitatea, caracterul, sensul din zicala germană “ein Man ein Wort” = capital sigur în relațiile investiționale ale oricui. E o aserțiune faptul că nu vorbăria gonflantă, înșelătoare, cațavencă, orgolioasă, în general cretină, deșartă ca cea mai sufocantă deșertăciune, ca cea mai diluantă ideatic sursă și la îndemână politicianismului, poate convinge pe termen lung pe un om de bună credință, pe un
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
să adauge: “ca și Nicolae Paulescu, autenticul descoperitor al insulinei (pancreatinei NP), savantul Victor Papilian a fost dublat permanent de creștinul care își mărturisea public credința. Cursul său universitar era un model de profunzime și amănunțime științifică”..., fapt ce confirma aserțiunea că religia este etajul superior al științei căreia-i deschide drum peste orice dubii, neprevăzut, incertitudini, abis... Papadima îi făcuse o cronică la romanul său: În credința celor șapte sfeșnice, text pe care îl integrează volumului de mai târziu Creatorii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și a naturii perfecte, este modalitatea lui Swift de a polemiza cu unii dintre gânditorii epocii, după care omul este o ființă rațională. Omul nu este un animal pe atât de rațional pe cât se crede, iar Swift ilustrează ironic această aserțiune: caii sunt reprezentările naturale ale rațiunii, în timp ce omul poate varia de la brutalii și agresivii yahoo până la educatul Gulliver. Yahoo sunt făpturi dezgustătoare, “dobitoace” degenerate, oglindă a întregii umanități: “legate de gât cu funii trainice prinse de o grindă și-și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de conservare îi anihila tristețea prin joc: "Jocul împins la extreme, exacerbat, urmat de râs, acel râs catartic, contagios, care-ți cutremură toată ființa, te-a ajutat să-ți transcenzi tristețea, s-o escamotezi în cele mai năstrușnice întruchipări". Potrivit aserțiunii îngerești, naratoarea nu mai știe să se joace, dar zămislitoarea acesteia dovedește, prin practica ei scriptică, exact contrariul. Ea își recuperează propensiunea ludică, inerentă copilăriei încă neepuizate, cu efecte literare demne de admirație. Nu își retrăiește copilăria, cu inocență, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
limba coptă! Asta e: până și bunul Homer mai ațipea uneori și mai scăpa câte-o perlă. Dan Brown picotește și el destul de frecvent... Dar nu despre inadvertențe sau forțări ale interpretărilor e vorba acum, ci despre faptul că majoritatea aserțiunilor „inedite” din Codul lui Da Vinci - ca să nu spun toate - se regăsesc În cărți de genul Enigma sacră, Templierii sunt printre noi, Revelația Templierilor și altele, numeroase, care au circulat cu succes În urmă cu douăzeci-treizeci de ani și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
umedă impregnată cu iodură de potasiu și amidon. Conectat la aparat printr-un păienjeniș de fire, brasarde și ventuze, pacientul nu suferă, trebuie doar să spună adevărul, tot adevărul și numai adevărul și, acuma, să nu creadă, tocmai el, în aserțiunea universală care, de la începutul veacurilor ne tot asurzește urechile cu sloganul că voința poate tot, iată aici, ca să nu mergem mai departe, un exemplu care îl neagă flagrant, căci această uimitoare voință a ta, oricât te-ai încrede în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
adevărată comoară: Caietele lui Gerard, la care prietenul nostru a scris în mai multe perioade și în care de multe ori reia un jurnal mai vechi în altul mai nou reactualizând trăirile sau exprimânduși părerea deja mai matură cu privire la anumite aserțiuni etalate anterior. Așa se face că, în ceea ce voi da spre publicare mai jos, fără a face vreo aluzie la scrinul cel vechi, “de stil rococo original”, ornamentat cu “medalioane de porțelan”, din Scrisorile unui egoist, a lui I.L.Caragiale
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
satisfacă cu stiloul și pensonul. Unii dintre acești degenerați ai literaturii, ai muzicii și ai picturii au obținut, în ultimii ani o faimă extraordinară și numeroși admiratori le exaltează ca și cum ar fi creatorii unei arte noi, vestitorii secolelor următoare. În aserțiunea lui Nordau artiștii reprezintă un grad de periculozitate similar cu al degeneraților patologici, iar efectele artei lor se resfrâng asupra societății pe care o contaminează datorită rezonanței ce o produce cu precădere în rândul tinerei generații efervescente, ușor sugestibilă și
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
2007, p. 83 footnote>, pe când beția apolinică suprasolicită simțul vederii în așa măsură încât acesta dobândește precizia viziunii<footnote Ibidem footnote>. Într-un mod concis și elocvent Nietzsche face în câteva rânduri o apologie a extazului creator fără de care, în aserțiunea sa arta nu poate exista: Ca să existe art, ca să existe o îndeltnicire și o contemplare estetică oarecare, e indispensabilă o condiție preliminară fiziologică: beția. Trebuie ca mai întâi beția să fi mărit surescitabilitatea întregii mașinării: înainte de asta nu se produce
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]