9,111 matches
-
fiindcă ele pot fi interpretate ca presiuni asupra judecătorilor constituționali și pot pune la îndoială independența lor în luarea deciziilor. Cu referire directă la obiecțiile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată următoarele: 1. Critică de neconstituționalitate adusă art. 1 din legea atacată este nefondată. Potrivit art. 125 alin. (1) din Constituție, justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, astfel că legea fundamentală recunoaște numai judecătorului jurisdictio și imperium, adică puterea de a "spune
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Constituție, reprezintă și el, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Curtea Constituțională nu este chemată să stabilească care dintre soluțiile doctrinare ar fi corectă, ci să verifice dacă textul atacat este sau nu în concordanță cu Constituția, legea fundamentală cu forța juridică supremă. Or, din dispozițiile constituționale rezultă, astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 73/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
de senatori care a formulat obiecția de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile art. 1 din lege, astfel cum au fost modificate, sunt constituționale. 2. Obiecția de neconstituționalitate privind art. 19 alin. 4 teza a doua este și ea nefondată, deoarece textul atacat nu îngăduie ministrului justiției să exercite el căile de atac, ci precizează, în mod logic, ca exercitarea atribuțiilor ce i se dau prin lege de a solicita exercitarea căilor de atac nu constituie o imixtiune în activitatea de judecată. Într-
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
1996, în sensul că dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Fără a intra în cercetarea constituționalității textelor din legea procesuală civilă sau penală, deoarece ele nu formează obiectul prezenței cauze, este necesar, pentru aprecierea constituționalității textului atacat, să se rețină motivele pentru care se recunoaște ministrului justiției dreptul de a solicita exercitarea de către procurorul general a acestor căi de atac: recursul în interesul legii urmărește să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
art. 52 alin. 1 nu ste fondată. Constituția nu prevede formulă jurământului pe care trebuie să-l depună magistrații, dar stabilește în art. 123 alin. (2) că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, ceea ce se reflectă în textul atacat. Pe de altă parte, referirea din formulă jurământului la respectarea Constituției are în vedere și apărarea intereselor țării, fără ca prin această judecătorul să fie socotit apărător al statului în procese și nu independent și imparțial, astfel cum presupune profesia. 7
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
a procurorilor, cu excepția celor stagiari. Așadar legiuitorul constituant a stabilit că prin lege să se detalieze modalitățile de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și de sancționare a judecătorilor. De aceea, faptul că textul atacat a introdus recomandarea ministrului justiției în legătură cu atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu contravine Constituției. Consiliul Superior al Magistraturii nu este ținut de recomandarea ministrului justiției și o poate refuza, solicitând alte recomandări. În măsura în care ministrul justiției ar bloca procesul firesc de
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
să. Desigur că ar putea fi de discutat dacă legiuitorul actual s-a oprit la cea mai bună soluție, excluzând posibilitatea ca și alte structuri legate de înfăptuirea justiției să facă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii, dar soluția din textul atacat reprezintă o opțiune politică a Parlamentului, pe care Curtea Constituțională nu o poate cenzură, nefiind în contradicție cu Constituția. Pe de altă parte, în cadrul unei conlucrări între Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției, nici textele constituționale și nici textul
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
o opțiune politică a Parlamentului, pe care Curtea Constituțională nu o poate cenzură, nefiind în contradicție cu Constituția. Pe de altă parte, în cadrul unei conlucrări între Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției, nici textele constituționale și nici textul legal atacat nu împiedică pe membrii consiliului să-l informeze pe ministru asupra unor situații de care au luat cunoștință și care ar justifica formularea unor recomandări de către ministrul justiției. Critică adusă textului în sesizarea grupului de deputați, în sensul că pentru
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
primită, deoarece soluția din text nu contravine nici unei dispoziții constituționale. Legea pentru organizarea judecătorească, lege organică, poate crea un regim special de detașare, diferit de cel reglementat de Codul muncii și, pentru a nu afecta statutul constituțional al magistraților, textul atacat prevede necesitatea acordului scris al magistratului, o durată limitată pentru detașare și păstrarea statutului avut înainte de detașare. Pe de altă parte, se reține că pe perioada detașării cel astfel încadrat nu mai îndeplinește funcția de judecător sau de procuror, chiar dacă
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
13 alin. (1) lit. A.a) și ale art. 17-20 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privința art. 38, a prevederilor cuprinse în cap. III al titlului III, a art. 73 și cu unanimitate în ceea ce privește celelalte texte atacate, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Constată că prevederile art. 1, art. 19 alin. 4, art. 37, art. 38, cap. III al titlului III, art. 52 alin. 1, art. 73 și art. 79^1 din Legea privind modificarea și completarea Legii
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
s-a pronunțat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii erga omnes și au putere numai pentru viitor. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Recursul declarat de Până Gheorghe și
DECIZIE nr. 405 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118688_a_120017]
-
art. 330^1 și a art. 330^2, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, conform art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1 și ale art. 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47
DECIZIE nr. 404 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1 şi a art. 330^2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118686_a_120015]
-
art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive care sunt obligatorii. Cameră Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1 și ale art. 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47
DECIZIE nr. 403 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1 şi a art. 330^2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118684_a_120013]
-
Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii erga omnes și au putere numai pentru viitor. Cameră Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Prin Încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 408 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118694_a_120023]
-
ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Recursul este neîntemeiat și urmează a
DECIZIE nr. 416 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118710_a_120039]
-
anulare. Potrivit practicii Curții Constituționale, inclusiv Deciziei Plenului nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea constituționalității unei dispoziții legale modificate ulterior invocării excepției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, daca textul atacat a fost între timp modificat, sesizarea rămâne valabilă numai dacă textul, în noua să redactare, conserva excepția de neconstituționalitate. În speță, noua redactare a textului art. 330^1 din Codul de procedură civilă înlătura prevederile ce formau obiectul excepției de
DECIZIE nr. 416 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118710_a_120039]
-
1 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, conform art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Motivul de recurs privind nemotivarea deciziei
DECIZIE nr. 417 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118712_a_120041]
-
ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Recursul este neîntemeiat și urmează a
DECIZIE nr. 422 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118723_a_120052]
-
anulare. Potrivit practicii Curții Constituționale, inclusiv Deciziei Plenului nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea constituționalității unei dispoziții legale modificate ulterior invocării excepției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, daca textul atacat a fost între timp modificat, sesizarea rămâne valabilă numai dacă textul, în noua să redactare, conserva excepția de neconstituționalitate. În speță, noua redactare a textului art. 330^1 din Codul de procedură civilă înlătura prevederile ce formau obiectul excepției de
DECIZIE nr. 422 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118723_a_120052]
-
330 din Codul de procedură civilă Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care sunt obligatorii, conform art. 145 alin. (2) din Constituție. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Motivul de recurs privind nemotivarea deciziei de
DECIZIE nr. 421 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118721_a_120050]
-
1 din Codul de procedură civilă Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, conform art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Motivul de recurs privind nemotivarea deciziei
DECIZIE nr. 420 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118719_a_120048]
-
privește persoanele - foștii composesori sau moștenitorii acestora - care își pot dovedi dreptul de proprietate. Nu există nici o referire în text la sintagma "cota indiviza", susținerea fiind de natură să producă confuzii. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, ca dispozițiile atacate sunt constituționale și deci obiecțiile formulate în cele două sesizări sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: 1. Critică referitoare la respectarea procedurii de adoptate a legii este apreciată ca fiind neîntemeiată, deoarece legea în discuție nu conține o reglementare privind regimul
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
abrogarea și modificarea. Potrivit principiului neretroactivității legii, acestea produc efecte numai pentru viitor. 3. Cu privire la controlul constituționalității textelor din lege ce au format obiectul sesizărilor A. Referitor la sesizarea grupului de senatori Obiecția de neconstituționalitate privind art. ÎI din legea atacată este nefondată. Art. ÎI din lege prevede că "dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezenței legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate, eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
noii legi, persoanele respective rămân cu calitatea de debitori, iar părțile de credit achitate nu sunt afectate de nouă reglementare. B. Referitor la sesizarea grupului de deputati În această sesizare se susține că alin. (3) al art. 22 din legea atacată este neconstituțional, întrucât ar crea o discriminare între beneficiarii lotului în folosință, care au locuit întotdeauna în localitate, și cei care au primit acest lot fiind strămutați. Exceptarea celor care au fost strămutați este însă o măsură de reparație materială
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
este neconstituțional, deoarece nu prevede un termen pentru exercitarea recursului în anulare și, totodată, încalcă ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenești, fiind în contradicție cu art. 20 și art. 130 alin. (1) din Constituție. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constată următoarele: Motivul de recurs privind necitarea părților la judecata în fond este
DECIZIE nr. 424 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118727_a_120056]