2,475 matches
-
crîncene: constituții și legi în serviciul nedreptății, exploatării și asupririi, scriitorii progresiști fiind cei care au lăsat mărturie în opera lor despre această crimă istorică, stopată odată cu revoluția epocală din Octombrie 1917. Un convoi lung de martiri ai scrisului, sîntem atenționați, au căzut jertfă perversității crîncene. Cerînd tuturor să-și amintească, în această primă adunare, "cu recunoștință că literatura noastră de după statornicirea statului român democratic purcede de la literatura nouă sovietică", îl afirmă ca maestru și model de urmat pe Maxim Gorki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
societății noi". Cărți precum Desculț de Zaharia Stancu, Moromeții de Marin Preda, Negura de Eusebiu Camilar, Lanțuri de Ion Pas etc., sînt toate împreună un rechizitoriu împotriva României burghezo-moșierești, un rechizitoriu de multe mii de pagini. În acest tribunal, sîntem atenționați: Procurorul au fost scriitorii. Procurori ai poporului. Judecători au fost poporul și istoria. Nu se uită nici pe sine a se cita între fruntașii care au activat în acest tribunal: "În Cronica de familie de autorul acestor rînduri (e vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Nicoară Potcoavă, că Zaharia Stancu a scris Desculț, Camil Petrescu, Un om între oameni, Mihai Beniuc, Ură personală toate acestea dovedesc că îndrumarea de către partid a fost bună și că ea trebuie să continue". Optimist, încrezător în vremurile care vin, atenționează: cărțile acestea rămîn un mare succes al literaturii noastre și viitorul le va confirma tot mai mult valoarea. Este critic și autocritic cu multe aspecte ale prozei epice. Despre una din cărțile sale precizează: Vom întîlni confundarea temei cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
înveselire vom cita binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece-o noapte, trece înc-o zi, / Se ascute lupta între clase, / Iar chiaburii se arată-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum ne învață necontenit partidul, atenționează Dan Deșliu, menirea noastră (probabil se referă la scriitorii participanți la Congres n. n.) pe acest pămînt este să cîntăm în vremi înaripate ziua de azi a patriei, să însuflețim cu aripi largi deschise zborul către ziua de mîine". Mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
construirea socialismului în patria noastră". Chemînd la luptă împotriva ideologiei burgheze reacționare, criticul de la "Gazeta literară" (titlu preluat de la sovietica "Literaturnaia Gazeta" și care se va schimba, în a doua parte a deceniului VI din secolul trecut în "România literară") atenționează asupra teoriilor diversioniste despre o așa-zisă pauză în lupta ideologică. Grijuliu cu adevărata libertate de creație, care implică eliberarea de lăcomia editorului burghez, Paul Georgescu crede că arta nu este o marfă, ci o misiune; misiune ce rezultă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
greu de conexat misiunea literaturii cu exploatarea omului de către om, dar în comunism dicta clasicul articol leninist "Opoziția de partid și literatura de partid", permanent punct de referință pentru scriitorimea partinică. În temeiul leninistului articol, vigilentul șef de "Gazetă literară" atenționează: "Influența acestor teorii burgheze despre libertatea absolută a creației a putut duce la lansarea unor asemenea formulări confuze ca aceea a "redării adevărului integral". Reflectarea veridică a vieții în literatura realist-socialistă nu se poate face în afara concepției despre lume a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spune în continuare că nici pe Feller și nici pe Ruchenștain nu i-au primit în Israel. N-ar fi rău ca cineva să-l întrebe de sănătate, de felul în care-și cheltuiește pensia, o pensie bună, fără îndoială!". Atenționează că nu are "nimic nici cu evreii, nici cu maghiarii, nici cu alții. Dar, pe atunci, la Securitatea din Botoșani se vorbea idiș și ungurește. La Dorohoi, s-a adăugat și ucraineana. Penitenciarul din Iași era vestit pentru plăcerea comandantului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este o demență, neorasismul, contestarea unei rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie, și se referă la țigani. În absența sacrificiului vom fi lipsiți de uneltele construcției, nu putem edifica (Meșterul Manole). Toți avem dreptul la fericire, dar, atenționează marele rus Dostoievski, nu întemeiată pe nenorocirea altuia. Fericirea trebuie inventată de fiecare pe cont propriu, prin mijloace originale, de unde și caracterul reprobabil al crimei, furtului, adulterului, înșelăciunii, denunțului; în toate acestea fericirea e obținută de la altul, e luată. Crima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
va fi grațiat, dacă, se înțelege, va lucra bine. Era în 1951. Dus la Văcărești, aici vor veni doi civili să-l instruiască cum să facă pe-a nebunul spitalul fiind de boli psihice: "Ai să mergi acolo, dar, îl atenționează instructorii, ai să faci înainte niște exerciții cu noi, aici. E treaba să descoperim ceva la nr. 9, și tu trebuie să ne ajuți". Și i-a ajutat cu asupră de măsură. Va fi dus la Spitalul nr. 9 într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
februarie 1950. Cere celor prezenți, în lupta de clasă care se ascute continuu, a lua măsurile care ni le dictează conștiința și răspunderea noastră se înțelege că nu legea dictează, ci înalta conștiință securistă. Și pentru a întări cele spuse, atenționează că de la Conferința din august le-a comunicat că acum aveți libertatea, că acum sînteți investiți cu această autoritate, cu responsabilități, că nu mai trebuie pentru o ridicare sau alta să cereți aprobare la centru. Altfel spus s-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de unul sau altul și aplicăm așa cum vrem noi, dar nu trebuie admis nimănui". Marea prioritate: "Să avem pe toate sectoarele oamenii noștri, nu se admite o fabrică, o instituție să nu avem ochiul nostru acolo". În ce privește pe cei eliberați, atenționează că trebuie supravegheat, filat. Dacă socotim că este bandit (îi mai) dăm 10 ani de zile. Viața condamnatului depinde de decizia arbitrară a securistului. Despre recrutarea sculei mai dă alte sfaturi: Depinde cum îl recrutăm, poate îl plătim cu bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un prim volum, cum precizează excelenta și curajoasa realizatoare Lucia Hossu Longin, o selecție de treizeci și șase de episoade, ce reprezintă o istorie audiovizuală concentrată a momentelor și a personalităților care au spus " Nu", direct, fățiș, comunismului. Textele, sîntem atenționați, redau cu minime intervenții episoadele selectate. Unitatea acestei prime selecții din Memorialul Durerii, O istorie care nu se învață la școală, volum apărut în acest an la editura Humanitas, în colaborare cu Institutul de investigare a crimelor comunismului în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ogoranu, dar nu numai ei, erau prezentați drept bandiți și simpatizanți legionari. Adevărul este că ei nu erau afiliați la vreun partid politic lupta lor era antisovietică și anticomunistă. Fapt temeinic argumentat de istoricul Gheorghe Onișoru, care, vorbind despre partizani, atenționează: "Ei, în momentul acela aveau douăzeci de ani, în 1948-'49-'50. În anul 1941, cînd s-a desființat mișcarea legionară, ei aveau unsprezece ani. Mișcarea legionară, să ne înțelegem foarte bine, a fost decapitată de Antonescu. O parte importantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
esse delendum! (Și, pe lîngă acestea, socot că trebuie să fie distrusă Cartagina!), spun: Și, pe lîngă aceasta, socot că trebuie promulgată Legea lustrației! * Părintele Gheorghe Calciu, într-o notă de subsol din cel de-al doilea cuvînt către tineri, atenționa: "adevărata libertate nu vine din afară, ci dinlăuntrul nostru, temeiurile ei nefiind materiale, ci spirituale. Hristos reprezintă libertatea supremă, care ne ridică deasupra tuturor robiilor lumești". Mulți dintre cei care au îndurat ani grei de detenție politică depun mărturie despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
l-a adus pe oribilul Terby întrebându-ne de ce avea ghearele mânjite de ceva ce arăta ca un fel de vopsea stacojie și că am ajutat-o să-i spele ghearele în chiuveta de la bucătărie. („Sunt murdare, tati“, m-a atenționat Sarah, iar eu am dat din cap prostește. Da îmi amintesc acel dialog. Și îmi mai amintesc cât de urât mirosea chestia aia.) Era un meci la televizor pe care l-aș fi urmărit în oricare altă noapte, dar când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
foarte serios ca să ne înțelegem cum trebuie. Speram că cu cât ziceam asta de mai multe ori, cu atât mai mult mă va credea. Am încercat s-o țin de mână. Mi-a dat-o la o parte. - Jayne, o atenționă dr. Faheida. - De ce vrei să-ncerci, Bret? zise Jayne, ridicându-se în fața mea. O să-ncerci pentru că viața ta e atât de îngrozitoare când ești de unul singur? Pentru că ți-e frică de singurătate? Să nu-mi spui că vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
teamă de a nu interveni ceva de ultim moment . Această neplăcută situație m-a făcut În ultimii ani să ratăm multe planuri. Dar sperăm că va fi un an de excepție, cu atât mai mult cu cât medicii m-au atenționat că Începând din vara asta trebuie să Încep un tratament serios de nămol și soare. Am o lordoză avansată și bine Înțeles neglijată, care mă supără din ce În ce mai rău. Avem și intenția ca de la mare să facem o escapadă spre nordul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de luptă ale anarhiștilor și pacifiștilor de meserie. Aflăm cine sunt autorii compunerii: Anastassis Vistonidis (Grecia), Inga-Lina Lundqvist (Suedia), Ana Luisa de Amaral (Portugalia) și Vladislav Bajac (Iugoslavia). Cu toți patru am polemizat în aceste zile, fiecare ținând să mă atenționeze că nu e „capitalismul” ceea ce cred eu. Și „rezoluția” ce ni se propune conține teze aberante și socialiste. De pildă: scriitorii europeni să fie plătiți la fel. Păi, va mai curge multă apă pe Prut, dacă nu seacă între timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nesocotirea sfaturilor ei, ca și în cazul lupului, condiționează continuitatea traseului mitic, limitarea recomandată la doar un element magic furat din sacru ar opri evoluția neofitului. Ca și în cazul interdicțiilor încălcate înainte de începerea călătoriei, rolul prohibiției este de a atenționa asupra importanței gestului și obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul lor, ceea ce îl va obliga să obțină și sabia de la împăratul Roșu, pe lângă care fură și pușca, o nouă necesitate apare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de trai. Ideea exemplului, lansată de Școala "Vasile Lupu" și devenită oficială prin politica educațională coordonată de Spiru Haret, reprezenta teza pe care și-o însușea orice absolvent de școală normală în cariera sa. În august 1908, Ministrul Spiru Haret atenționa școlile de necesitatea dotării școlilor rurale cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 26. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul agricol în școlile primare urmărea crearea unui "producător instruit", mobilizând dascălii și preoții să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gheorghe N. Rădășanu se poate vedea și din activitățile sale extrașcolare. Între principalele sale preocupări s-a aflat horticultura, specializându-se, în mod autodidact, în plantarea pomilor, aclimatizarea lor și îmbunătățirea sortimentelor de pomi. În august 1908, Ministrul Spiru Haret atenționa școlile de necesitatea dotării școlilor rurale cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 58. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul agricol în școlile primare urmărea crearea unui "producător instruit", mobilizând dascălii și preoții să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
țara noastră. Primul caz de boală n-a fost diagnosticat de conf. dr. I. Adameșteanu la Herghelia Sâmbăta Făgăraș, ci la Clinica de Chirurgie a Facultății sau mai corect la Disciplina de Anatomie Patologică. Armăsarul necropsiat la noi ne-a atenționat și domnișoara dr. Găzdaru, a pus cazul În discuția specialiștilor (prof. dr. Ilie Popovici, conf. dr. Ion Adameșteanu, prof. dr. N. Stamatin, dr. Pop Alexandru, de la Institutul Cantacuzino). Între timp s-au efectuat prin tehnica rapidă (fixare În formol cald
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de secundă “fuga volanului”. Era prima atenționare. A doua, am primit-o la urcarea unor serpentine, la ieșirea din Bacău. Am luat o curbă prea largă În raport cu lățimea șoselei și un șofer mai experimentat, care venea din partea opusă, m-a atenționat. Pentru prima cursă mi-a fost suficient, căci restul drumului l-am parcurs “ca la carte”, ajungând cu bine În Axente -Sever. Intrasem În rândul șoferilor amatori. În zilele următoare am vizitat orașele Mediaș, Sibiu, Blaj și apoi din nou
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a devenit mai stăpână pe picioruțe ne-am jucat de-a ascunselea folosind toate ungherele și mobilele din casă. Totul era al nostru. Nimic nu ne era interzis. Și dacă din repertoriu omiteam vreun cântec sau vreun joc, Irina mă atenționa și trebuia să mă execut. A venit și vremea poveștilor. În fiecare seară Buni trebuia să-i spună o poveste. Și dacă schimba vreo frază sau omitea ceva, Irina o corecta, până când, obosită, adormea. Eu Îi citeam din Dumbrava minunată
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
loc, ceea ce a stârnit nemulțumirea candidaților și a conducătorilor Însoțită de creșterea agitației În facultăți. Pentru domolirea spiritelor s-au deplasat În institutele din Iași secretarul de Stat, directorul general al Învățământului superior și inspectorii de profiluri. Deși am fost atenționați Înainte de Începerea ședinței să ne reținem de la criticarea MEI, la discuții fiecare dintre noi am scos În evidență condițiile În care se desfășoară activitatea. Referindu-ne la temperatura scăzută din amfiteatre am emis expresia: “Îți stă mintea-n loc” care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]