3,106 matches
-
kantianismul lui Eminescu (I). În: Ateneu (Bacău), 48, nov.-dec. 2011, nr. 11-12, p. 4. Elvira Sorohan. Eminescu și Kant sau marea revelație. În: Caietele de la Putna, nr. 3, 2010. MUNTEANU, Ștefan. Elvira Sorohan despre kantianismul lui Eminescu (II). În: Ateneu (Bacău), 49, ian. 2012, nr. 1, p. 13. Elvira Sorohan. Eminescu și Kant sau marea revelație. În: Caietele de la Putna, nr. 3, 2010. TRANDAFIR, Constantin. Critica feminină? În: Acolada (Satu Mare), 7, oct. 2013, nr. 10, p. 8. Conține: Elvira Sorohan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Vann, David, Sukkwan Island, Gallmeister, 2010 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 " CENTO FRANCHI et CENT FRANCS, dans la neige tu es marrant, avec la montagne tunnel tu fais Suisse, tu fais label de la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
proprii și au contribuit la clarificarea identității românilor în spațiul sud-estic, a sensurilor istorice și a credinței în dăinuirea lor. Scene din occidentalizarea României "Sincerele și pernicioasele opinii" ale lui Nicolae Iorga (1871-1940) despre activitățile unor instituții precum Academia, universitățile, Ateneul Român, bibliotecile, teatrele, mișcarea literară și cercetarea în istorie rămân pilduitoare. Situația jalnică a presei timpului său, dominată de lucrurile infame și murdăriile fără seamăn difuzate la începutul secolului al XX-lea, este parțial reluată și după desființarea cenzurii și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest pitoresc balcanico-oriental care incorporează caterisirile istorice, trecutul princiar adesea deocheat și "lunga noastră serie de gospodari", s-ar mai adăuga "hainele de blană și coafurile slavo-orientale, de un pitoresc efect, mozaicurilor Ateneului, ar fi încă mai semnificative și strălucitoare, opuse luminii soarelui nostru!"131. Bachelin descoperea astfel în Bucureștiul fin de siècle un adevărat bazar oriental, al cărui soare meridional era diferit de cel al Luminilor franceze. Ultimul articol al lui Bachelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière și pictura lui în două tonuri, sepia și alb, cu efectul de grisaille. Pictorul revenea cu o cronică cu ocazia expozițiilor de la Ateneu, în 1908, unde expuneau printre alții și Eugène Carrière și Aman-Jean165. În articolul din 1905, artistul urmărea o formulă mai eclectică, ce includea ca modele Art Nouveau-ul profesat de Jiri Mucha sau decorativismul lui Luděk Marold, ilustrator a numeroase cărți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele ale talentatului arhitect Clavel"197. În ceea ce privește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
21 cm) nedatat (1917-1920) donat de Ion Pora în 1976 și reprodus în Minerva 266 din 20 mai 1910 și Adevărul 267 din 7 februarie 1910. În 1926268 se ivește din nou oportunitatea realizării unui monument dedicat poetului. Comitetul de pe lângă Ateneul Popular Păcurari din Iași invită o serie de sculptori, printre care și pe Paciurea, să realizeze o machetă a unei statui dedicate lui Eminescu. Regulamentul concursului era semnat chiar de Mihail Sadoveanu; și de această dată, Paciurea pierde concursul. Turnată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bednarik, a Cenaclului idealist pus sub patronajul prințesei Elisabeta și a viitorului rege Carol al II-lea. Expoziția din același an, pe care sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-o sferă mondenă sau are relevanță simbolică sugerând camuflarea unei dorințe interzise. Cu ocazia Expozițiilor de la Ateneu din 1908, pictorii români aveau ocazia să vadă la ei acasă tablourile senzualist-decorativiste cu tentă simbolistă ale lui Edmond Aman-Jean printre ai cărui elevi se numărau și Theodor Pallady și Nicolae Tonitza. Un tablou precum Confidență atrăgea atenția lui Apcar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fizice, ci dimpotrivă, se încarcă de senzualitate și carnalitate. Este o floare sexualizată, o floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi sesizează poate cel mai bine dimensiunea simbolistă a erotismului figurilor feminine ale lui Pallady și ambiguitatea care o însoțește. Un animism în cheie simbolistă definește deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se va vorbi de curentele noi în arta de alt-dată: Delacroix, Manet, Signac, autorul ar face și analiza modernismului actual, cercetându-l sub toate raporturile față de arta clasică de la Phidias până la P. de Chavanes(sic)"409. Cu ocazia Expoziției de la Ateneu, ținută în 1908, expoziție care-i avea printre invitații de seamă pe artiștii de sensibilitate simbolistă, Eugène Carrière și Aman-Jean, Francisc Șirato se pronunță în favoarea lui Kimon Loghi, speculând asupra temperamentului în artă nu l-am putea numi simplu, "talent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegorii sunt reprezentate de o manieră eterată ca figuri ale visului, dar ele ar fi putut, rămânând, diafane, să aibă frumuseți și grații mai bine precizate"422. Expoziția la care face referire Bachelin are loc în noiembrie 1904, la Palatul Ateneului, "Expositia Kimon Loghi", unde sunt expuse 128 de lucrări. Pe prima pagină a catalogului se află un desen cu o femeie în maniera unei erotism Jugendstil, sub un șevalet cu pensule și culori. În fundal, un lac și flori decorative
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a operelor de artă românești la Expoziția Universală de la Paris din 1889, expoziție organizată de G.D. Mirea și Constantin Esarcu. Prima acțiune de anvergură întreprinsă de "Cercul Artistic" o constituie expoziția din iarna lui 1890 în sălile noului palat al Ateneului, cu 112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene și 23 de sculpturi. A doua expoziție, din februarie 1891, reunește și alți artiști, care vor da tonul secesiunii românești, iar în afară de Kimon Loghi, de Nicolae Vermont și Constantin Pascaly, expun
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Constantin Pascaly, expun și Ștefan Ionescu-Valbudea, Juan Alpar, Dimitrie Serafim, Titus Alexandrescu, Menelea Simonidi, Ion Voinescu, G. Popescu, G. Romeo, Nicolae Grant, Dolinski, Constantin I. Luncanu, Iacovencu reunind în total 170 de lucrări. La expoziția din 1893, tot în sălile Ateneului, apar și Constantin Aricescu, Constantin Artachino și Ștefan Luchian, toți aflându-se ulterior printre inițiatorii mișcării de secesiune. Nemulțumirile legate de recompensarea net superioară a unora dintre expozanții de la Salonul Oficial, deschis la data de 1 mai 1894, și patronat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propuneri aflându-se Ferdinand Brunetière, George Clemenceau, Laurent Tailhade, Malchior de Vogüe, Joséphin Péladan. Prima acțiune a noii societăți artistice o reprezintă o conferință care are loc pe 16 ianuarie 1898, în locul devenit simbolic pentru legitimarea culturală a secesioniștilor, sala Ateneului, conferință intitulată " Despre dezvoltarea artelor în România", ținută de Ștefan Ciocârlan. Înainte de a i se da cuvântul arhitectului Ciocârlan, un cuvânt de deschidere este rostit de Cons. Lahovary, președinte al Societății "Ileana", discurs publicat la rubrica "Lettres, sciences et arts
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadrul și principiile, ceea ce s-a și întâmplat cu vremea"497. În curând, societatea își atrage o adversitate consistentă și insistentă, devenind pentru o bună perioadă de timp avangarda artei moderne românești. Expoziția deschisă pe 1 martie 1902 în sălile Ateneului are succes și critica tinde să releve superioritatea lucrărilor expuse aici față de cele expuse la Salonul Oficial sau la "Cercul Artistic". În martie 1903, cu o nouă expoziție, artiștii beneficiază, așa cum se întâmplase în cadrul expoziției societății "Ileana", de susținerea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la rubrica "Impresii de artă". Printre tablourile expuse se află și câteva având ca temă celebrul personaj biblic, Salomeea. Aceste trei tablouri intitulate invariabil Salomé (16, 56, 61) fuseseră expuse și la expoziția din 1911, în sala Exarcu a palatului Ateneului, așa cum o demonstrează catalogul expoziției 549. Lucrezzia Karnabatt surprinde la pictorul român ilustrarea aceluiași moment climactic al contemplării capului Botezătorului supliciat, oferit pe o tipsie Salomeei "perverse" de către călău. Tabloul trezește instinctul dramatic al scriitoarei, care continuă efervescent-pasional scena înfățișată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art et Décoration, Emile Lévy, Éditeur, Librairie Centrale de Beaux-Arts, Tome XXIII, Janvier-Juin 1908, p. 128. 161 Apcar Baltazar, op. cit., p. 131. 162 Ibidem, p. 128. 163 Ibidem, p. 131. 164 Ibidem, p. 134. 165 Vezi Apcar Baltazar, "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908. 166 Op.cit., pp. 136-137. 167 Ibidem, p. 137. 168 Peter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198. (nesemnat) cu titlul: Expoziția Vermont- Maniu, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 240
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1957, p. 10. 243 Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A., Sibiu, 1936, pp. 33-34. 244 Ibidem, p. 34. 245 Rampa, An I, nr. 144, sâmbătă 14 aprilie 1912. 246 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. Pe frontiscipiul caietului de expoziție se află un desen cu o tentă secesionistă, o femeie care împrăștie ghirlande de flori. 247 Adevărul literar și artistic, An I, nr. 14, dumincă 27 februarie 1921. 248 Amelia Pavel, Ion Theodorescu-Sion, Editura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
New York, 2000, p. 159. 366 Ibidem, p. 158. 367 Helen K. Gediman, Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological, New York: New York University Press, 1995. 368 Apcar Baltazar, "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reprodus în "Convorbiri artistice", prefață și antologie de Radu Ionescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]