52,791 matches
-
opiniilor oneste: fiecare dintre cei trei corespondenți are părerea lui, deosebită ori în opoziție cu a celorlalți (pe care, firește, n-o cunoaște). Doamna profesoară Aurelia Mioara Baltac îl critica sever pe dl Mihăieș, îndeosebi (mai bine zis, exclusiv) pentru atitudinile repetate "vehement anti Emil Constantinescu". "Dezamăgită și fără speranțe de viitor ", ca atîția dintre noi, d-na Baltac crede că nu se justifică "asaltul nerușinat la persoana "președintelui de care s-ar face vinovat dl Mihăieș și nici reducerea "tuturor
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
de-un comic irezistibil: un Ion Iliescu pârându-i la New York pe țărăniști și pe liberali pentru că nu fac reforme e, totuși, un gag demn de epocă de aur a comediei mute (mute de uimire, desigur!). Mai puțin comice sunt atitudinile celor rămași acasă - că, de pildă, domnii președinți de Senat, respectiv, de Cotroceni - Român și Constantinescu. La unison, dovedind o coordonare a nesimțirii demnă de-o cauza mai bună, acesti co-arhitecti ai dezastrului țării sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
și de listele rușinii. Oare nu în același fel proceda Corneliu Vadim Tudor, cu puțină vreme în urmă, cănd publică numele personalităților care ar fi trebuit, la o adică, lichidate? De asemenea, e greu să nu vezi echivalente șocante între atitudinea recentă în fața justiției a lui Miron Cozma și comportamentul unor căpetenii legionare: "Generalul Antonescu, deși ar fi putut să înăbușe în sânge răzmerita, s-a dovedit de o umanitate aproape de slăbiciune. Și se pare ca legionarii nu stimează atitudinea această
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
între atitudinea recentă în fața justiției a lui Miron Cozma și comportamentul unor căpetenii legionare: "Generalul Antonescu, deși ar fi putut să înăbușe în sânge răzmerita, s-a dovedit de o umanitate aproape de slăbiciune. Și se pare ca legionarii nu stimează atitudinea această omenească a generalului. Dimpotrivă, par a-l disprețui. În primele zile ale înfrângerii erau cuprinși de panică și se așteptau la sancțiuni cumplite. Fiindcă n-au venit, ba s-a accentuat mereu blândețea și încercarea de persuasiune, spaimă lor
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
fi vorba, în utilizarea numelor feminine, si de o întreagă rețea de implicații și sensibilități (feministe sau nu) privind raportul dintre statutul social și identificarea prin nume sau prenume. De altfel, pentru a înțelege istoria construcției e nevoie să înregistrăm atitudinea față de ea în diverse momente. Extrem de interesantă e interpretarea socio-culturală pe care, acum aproape 150 de ani, i-o dădea Heliade Rădulescu. Pentru Heliade, preferință pentru nume este o dovadă clară de libertate, individualitate și tradițională emancipare a femeii în
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
acuitatea simțurilor purificatoare), pe care o întîlnim și la mari înaintași precum Blaga sau Pillat, ultimul constituind în speță o paradigmă și prin deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte socio-politice, economice, culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-a treia, mai putin radicală, ar fi una pur și simplu constatativa, derivată nemijlocit din chiar configurația materialului de referință. Dacă prima atitudine, romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica în esență caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne cea de-a treia , pe care, de fapt, d-na Ruxandra Ionescu a și pus-o
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
îl reprezintă în context. Însă pe lîngă faptul că, din punct de vedere muzeografic, expunerea s-a făcut într-un mod extrem de echilibrat, fără a se șarja o componentă în defavoarea celeilalte - adica și fără puseuri de narcisism, dar și fără atitudini de opereta, pseudoreverentioase, de gazdă carpatina cu un bimilenar exercițiu al ospitalității -, expoziția are cîteva caracteristici generale care nu trebuie ignorate. Iar cea mai importantă dintre ele este aceea că ea s-a constituit că un dialog, ca o suită
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
viscolul", 2686; "ne paste viscolul", 2670). Experiență cotidiană e implicată prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond) a previziunilor: "Adio căciulă, adio palton" (2150); Astăzi lăsăm căciulă acasă"; "în următoarele zile, renunțăm puțin și la palton" (2677). Atitudinea e tipicizată; se presupune că cititorul-model se teme de frig și iubește soarele, e iritat de acumularea fatală a neplăcerilor, dar pînă la urmă o acceptă cu resemnare: "în următoarele zile, nu ajunge viscolul, mai vine și gerul" (2696); "Astăzi
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
independență. E un an al speranțelor și al exaltării, al frustrărilor și al constrângerilor. Congresul de la Berlin trebuie să decidă situația României. Congresul condiționează independența de modificarea articolului șapte din Constituție: articol care limitează împământenirea evreilor. Eminescu, Slavici, Caragiale angajează atitudini violent polemice. Aceste atitudini nu trebuie izolate de pulsul unui moment istoric. Și nici de anumite "modele polemice" de circulație în acel moment în Europa Centrală. * ăSollă și ăHabenă. Chestiunea ovreiasca în România e o carte izolată în opera lui
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
al speranțelor și al exaltării, al frustrărilor și al constrângerilor. Congresul de la Berlin trebuie să decidă situația României. Congresul condiționează independența de modificarea articolului șapte din Constituție: articol care limitează împământenirea evreilor. Eminescu, Slavici, Caragiale angajează atitudini violent polemice. Aceste atitudini nu trebuie izolate de pulsul unui moment istoric. Și nici de anumite "modele polemice" de circulație în acel moment în Europa Centrală. * ăSollă și ăHabenă. Chestiunea ovreiasca în România e o carte izolată în opera lui Slavici. Marea majoritate a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai avântate: "Dacă prințul Bismarck are dreptul să expulzeze pe iezuiți și pe socialiști, Slavici se întreabă de ce li se refuză românilor aceeași atitudine față de evrei, care reprezintă ao conjurație contra societății moderneă. ăNoi nu-i persecutam pe socialiști fiindcă avem mai puțini decât Germania, dar putem persecuta în anumite întrebări pe evreii pe care îi avem mai mulți decât îi are Germania pe
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
evident-exploziv începând cu sezonul estival trecut, când nu numai tinerii au remarcat o schimbare radicală în peisajul sonor. Schimbare care merită semnalată, cel puțin în câteva caracteristici ale sale. Noile melodii aduc un val de mare autenticitate a sentimentului, a atitudinii, a atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite într-un
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
băieți. Față fiind, și după Bakunin și după Kropotkin, un camarad, sexul e o chestiune secundară și sfielile delicate sînt dominate de ăideeă. În Rusia europeană sînt nu mai puțin de 366 secte religioase, multe din ele învecinate cu o atitudine politică revoluționară". Dezbaterea e practic infinită, în această atmosferă dostoievskiana, argumentele venind pe o bandă rulantă a minții înfierbîntate: Discuțiile încep, la toată oră din zi și din noapte, cu problemele pe care Europa sau le-a rezolvat cu cîteva
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
poetul n-avea nici o putință să dea de el, ca să-și poată plăti, după o gîdilare cu o romanța, chiria pe o lună sau o păreche de ghete". Aci trebuie să menționam și un alt impuls al "sufletului simplu", opus atitudinii negatoare, iconoclastiei: nevoia de model, corespunzînd chiar voinței de emancipare, nevoia de adorație, corespunzînd chiar complexului de inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al întregii sale publicistici) a fost regele Carol al II-lea. În concepția lui Arghezi, atitudinea de "dispreț" a protipendadei politic-financiare față de scriitori are un punct terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare a cărții româ-nesti", prezidată de el însuși: "Dintr-o dată, cartea românească și scriitorul ei au cîștigat doi pași mari, ieșind în
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
scoala, și nici la facultate, pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Blaga și alții. În deceniul al optulea, după faimoasele Teze din iulie 1971, protocronismul a introdus în cîmpul literar iconodulia, cultul, adică, al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
și de primejdioasa că aceea proletcultista. Din păcate, pe fondul de iconodulie, însuși spiritul critic e confundat deseori cu iconoclastia. Iritarea provocată de articolele despre Eminescu din Dilemă n-a fost deloc una antiiconoclastă. Ea a azvîrlit în aceeași oală atitudini critice absolut legitime cu sfidări puerile și fără temei. Am dat exemplul cel mai cunoscut. Nu greșesc dacă vorbesc în general. Diferența între spiritul critic și batjocorirea valorilor nu se face aproape niciodată. E destul să descrii mitologia populară din jurul
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
atragi învinuirea că vrei să dai la topit încă o statuie. Și învinuirea nu vine de la un nepricepător, ci de la un critic literar! Cred că lucrurile se cuvin puse la locul lor. Iconodulii, foarte mulți, fiindcă adorația și cultul sînt atitudini naționale și populare, nu pot fi înfrînți de iconoclaști, mult mai puțini, făcînd figură de snobi și de vînduți, ci numai de intelectualii cu spirit critic. Aceștia nu rumega prejudecăți, ci încearcă să privească mereu cu ochii lor (și ai
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
moșia prostului gust (pe toate planurile), a vulgarității înspăimîntătoare, a unui amatorism pe care și Casele de Cultură lupta să-l mascheze. O stridenta rușinoasă s-a lățit cît tot ecranul în replici, în felul în care erau aruncate, în atitudinea actorilor, în gesturi, în zbierete, în ticuri verbale care poluează limba română, în costume de neprivit, în muzică arăbeasco-turceasco-tigănească... N-am înțeles de ce au intrat în această hora Victor Rebengiuc și Mitică Popescu. Și am suferit teribil. De ce au girat
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
jucat un demnitar aflat în poziția domniei-sale. Într-un timp record, dl. Ionescu pare să fi devenit una cu scaunul pe care stă, iar problemele ministerului pe care-l conduce au devenit problemele sale proprii. Orice s-ar spune - o atitudine contraproductiva. Dl. Dudu Ionescu are suficient de lucru în restructurarea putredului minister cu care s-a procopsit pentru a-și permite să aibă și "inițiative legislative" cel putin dubioase. E uluitor să constați că oameni ce jură pe cartea democrației
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
de personaje, de la cele care poartă patina grotescului (cuplul Ceaușescu, Nikita Hrusciov sau Leonid Brejnev, complet ramolit, confundându-si interlocutorul), la cel al lui Iosif Visarionovici Djugasvili - Stalin, artizanul unei terori inimaginabile, al lui Mao Zhe Dong, surprins într-o atitudine de "Buddha viu, care din înălțimea secolelor se uită la foiala furnicilor barbare" sau cele odioase ale diverșilor activiști și politruci semianalfabeți, supunând "bandiții" intelectuali la o reeducare infama. Se detașează pe acest fond și un autoportret, care înfățișează un
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Gheorghe Grigurcu A DEVENIT un loc comun al comentariului închinat lui Tudor Arghezi consemnarea atitudinilor sale de contestare, fronda, întărîtare, mergînd pînă la tonalitățile cele mai înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]