1,626 matches
-
începe alergarea prin împingere energică pe piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
diferite ale trunchiului, picioarelor și brațelor pe diferitele suprafețe de alergare, în alergările în teren variat (la deal, la vale, în teren cu suprafețe deosebite). Pregătirea elevilor pentru abordarea învățării tehnicii exercițiilor de atletism, aspect valabil și pentru abordarea pregătirii atleților începători, presupune inițierea în atletism. Aceasta se realizează cu o serie de mijloace tehnice ce constituie o veritabilă ,,Școală a atletismului” (C. Barbu, M. Stoica - 2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa școlară pentru aria curriculară educație fizică și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
blocstar de 10-20 m, real a pe xerciții suplimentare: decât ta starturi de jos cu alergare pe semne trasate pe pistă efectuate în reglării se urmă Imp ealizării unui start eficient este cu atât mai mare cu cât cursa ntru atleții de performanță (și nu numai) am alcătuit, eradicarea l i ale pozițiilor specifice. * start de jos la comandă în linie dreaptă cu accelerare pe distanțe mici, 5-10m. Treptat distanța se poate mări până la 20-30m; atenția este îndreptată orectitudinii pozițiilor și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elan-bătaie- atârnare și pendulare- trecere în stând pe mâini-eliberarea prăjinii cu eschivarea ștachetei (zbor)-aterizare. Mecanismul de bază al acestei probe este complex și solicită calități deosebite din partea sportivilor pentru realizarea însușirii lui. Veriga de bază a acestei le efectuează atletul pe parcursul acestui sprijin (atârnare-pendulare-trecere în stând pe mâini). Structura și este conside n celelalte sărituri pentru că se desfășo cu priza răjină care se sprijină pe sol. Zborul este întârziat deoarece pului atletului în timpul sprijinului e prăjină. Zborul are o durată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lui. Veriga de bază a acestei le efectuează atletul pe parcursul acestui sprijin (atârnare-pendulare-trecere în stând pe mâini). Structura și este conside n celelalte sărituri pentru că se desfășo cu priza răjină care se sprijină pe sol. Zborul este întârziat deoarece pului atletului în timpul sprijinului e prăjină. Zborul are o durată mică deasupra ștachetei fiind mai lung în partea escendentă a planului acestuia. Instalațiile și amenajările specifice desfășurării concursurilor de săritură cu prăjina sunt următoarele: Săritura cu prăjina este cea mai complexă probă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnicii săriturii în lungime 2 ½ și cu 3 ½ pași Săritura în lungime cu 2 și ½ pași sau 3 și ½ pași în zbor face parte din conținuturile educației fizice școlare de la clasa a IXa și este folosită mai ales în instruirea atleților de performanță și înaltă performanță, datorită faptului că pentru realizarea pașilor respectivi în zbor este nevoie de o viteză a elanului mai mare decât la săritura cu 1 și ½ pași și de forța procedeului amintit. Creșterea vitezei pe elan fo
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
26). Datorită complexității tehnice și a solicitărilor pe care le implică, proba pare în competițiile atletice la vârsta de 16 ani atât la fete cât și la băieți. Marile cerințe pe care le ridică această probă față de forța și îndemânarea atletului resupun o pregătire intensă. Aceasta trebuie să înceapă de timpuriu, pe cât posibil in primii ani de începător. De aceea în învățarea acestei probe se acordă multă tenție exercițiilor de pregătire specifică. Caracteristicile proiectării unității de învățare “triplusalt” în educația zică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fapt ce deter de tip azvârlire: aruncarea suliței și aruncarea mingii de oină; : aruncarea discului și aruncarea ciocanului. Din punct de vedere mecanic, sarcina motrică constă în a obiectului”, modul de executare a mișcărilor înai nile spațiului de elan, Elevul / atletul poate aplica forț mină tipurile de aruncare: * aruncare de tip împingere:aruncarea greutății; * aruncare * aruncare de tip lansare Aruncarea de tip împingere se ca nei presiuni exercitate dinapoi înainte și de jos în sus. Bra iționat înapoia și dedesubtul obiect
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe o traiectorie optimă realizării obiectivului aruncării. Evoluția tehnică a aruncării greutății a fost de la aruncarea cu pași adăugați la aruncarea cu săltare și recent a a săltare. În învățământul vocațional, în cluburile sportive școlare, în unitățile sportive de performanță atleții învață procedeul tehnic cu săltare la juniori și procedeul tehnic cu săltare dar și cel cu piruetă la performanță și înalt Obiectivul efortul final, sub un unghi apropiat de 45 Din punct de vedere didactic, analiza tehnicii se face pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncarea propriu-zisă începe când piciorul drept ia contact cu solul și se termină odată cu eliberarea obiectului. Sarcina principală a acestei faze este blocarea mișcării orizontale și transformarea acesteia într-o mișcare complexă de ridicare rotare spre direcția aruncării. Transmiterea forței atletu e a picioarelor, ridicării - rotării înaintării trunchiului și întinderii 268 energice a brațului aruncător. Pe parcursul acestei faze se realizează succesiv un sprijin unilateral pe piciorul drept și un sprijin bilateral. Greutatea (bila) rămâne lipită de gât până ce aruncătorul simte că
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sub forma piruetei, fiind împrumutat de la runcarea discului, cu particularitățile datorate spațiului mai mic oferit de cercul de runcare specific aruncării greutății. Eficiența procedeului tehnic de aruncare a greutății cu piruetă a determinat bandonarea procedeului cu săltare de mulți dintre atleții care se aliniază la startul ompetițiilor masculine de anvergură. Acest procedeu tehnic începe să fie adoptat Procedeul tehnic cu piruetă s-a impus în competițiile atletice din rmătoarele considerente (fig. 78). Această variantă tehnică de aruncare de tip împingere este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elemente hnice specifice acestui procedeu tehnic (fig. 79). Intrarea în piruetă se realizează printr-un sprijin bilateral și se aterializează printr-o pivotare, de la dreapta la stânga (pentru dreptaci). Sistemul “aruncător-greutate” trebuie să aibă un echilibru general stabil și greutatea corpului atletului se plasează pe piciorul drept. Sprijinul unilateral se realizează începând cu o impulsie a piciorului situat de aceeași parte cu brațul de aruncare pentru efectuarea pivotării în continuare pe piciorul opus brațului de aruncare, ridicarea de pe sol a piciorului de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
popoarele germanice. Aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire, ca și aruncarea mingii de ină. Ea nu este prevăzută în aria curriculară de educație fizică în învățământul eneral și aspectele învățării tehnicii acesteia are în vedere etapa învățării la atleții in unitățile specializate din învățământ sau din cluburi și asociații sportive. Tehnica aruncării suliței este determinată de particularitățile obiectului de runcat și de procedurile regulamentare. Sulița se aruncă din spatele unui arc de erc cu rază de opt metri, trasat la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la o distanță cât mai mare. Lungimea, numărul pașilor și viteza elanului nu sunt identice tuturor aruncătorilor, chiar dacă performanțele acestora sunt foarte apropiate ca valoare. Partea preliminară a elanului constă dintr-o alergare accelerată de 10-14 pași, la sfâr ărului, atletul executând din braț ușor înclinat înainte și apoi în mod progresiv bustului și umerilor; reliminară a elanului. Plecarea în elan se face dintr-un anumit loc, stabilit și marcat pe pistă, de către atlet. Primul pas se execută cu piciorul drept
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
accelerată de 10-14 pași, la sfâr ărului, atletul executând din braț ușor înclinat înainte și apoi în mod progresiv bustului și umerilor; reliminară a elanului. Plecarea în elan se face dintr-un anumit loc, stabilit și marcat pe pistă, de către atlet. Primul pas se execută cu piciorul drept (descrierea este pentru aruncătorii dreptaci). În timpul alergării, sulița este purtată deasupra um mișcări reduse ca amplitudine, înainte / înapoi, fără oscilații verticale, în ritmul alergării. Celălalt braț semiîntins, liber, execută mișcări coordonate specifice alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ritmul alergării. Celălalt braț semiîntins, liber, execută mișcări coordonate specifice alergării obișnuite. Trunchiul este la început u v, se redresează la verticală. Pașii de aruncare, ultima parte a elanului, este mult mai complicată decât prima. În această fază a elanului, atletul trebuie să realizeze următoarele sarcini mai importante: * să răsucească axa umeri lor spre dreapta cu aproximativ 90; * să plaseze brațul cu sulița înapoia trunchiului, în prelungirea axei umerilor, dându-i o înclinare pronunțată; * să asigure plasarea trenului inferior îna * să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prelungirea axei umerilor, dându-i o înclinare pronunțată; * să asigure plasarea trenului inferior îna * să coboare C.G.G. la un nivel neobișnuit în alergare, menținând viteza de deplasare aproape de valoarea dobândită în faza p Mișcările care asigură îndeplinirea sarcinilor menționate solicită atletului o foarte bună coordonare deoarece ele se desfăș 282 obișnuit u structuri diferite privind are cuprinde lungime e. Această alergare este formată din 4 sau 6 pași, c forma de execuție, lungimea și viteza lor. Ritmul pașilor de aruncare este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și viteza lor. Ritmul pașilor de aruncare este ilustrat în tabelul următor c a proporțională a pașilor și timpul proporțional de execuție a fiecărui pas.. Acest loc marcat pe pistă cu semn de control va repre e suliței în raport cu corpul atletului), prin intermediul brațului aruncător care se întinde înapoi. Acest procedeu este mai avantajos decât cel cu 6 pași, deoarece oferă atletului posibilitatea conservării cu rizontale dobândite în elanul preliminar. La încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de execuție a fiecărui pas.. Acest loc marcat pe pistă cu semn de control va repre e suliței în raport cu corpul atletului), prin intermediul brațului aruncător care se întinde înapoi. Acest procedeu este mai avantajos decât cel cu 6 pași, deoarece oferă atletului posibilitatea conservării cu rizontale dobândite în elanul preliminar. La încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng (al 10-lea, al 12-lea sau al 14-lea pas) într-un anum zenta punctul de începere a pașilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
repre e suliței în raport cu corpul atletului), prin intermediul brațului aruncător care se întinde înapoi. Acest procedeu este mai avantajos decât cel cu 6 pași, deoarece oferă atletului posibilitatea conservării cu rizontale dobândite în elanul preliminar. La încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng (al 10-lea, al 12-lea sau al 14-lea pas) într-un anum zenta punctul de începere a pașilor de aruncare. Pe parcursul primilor 2 pași de aruncare atletul rezolvă plasarea suliței înapoi (retrager Pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
La încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng (al 10-lea, al 12-lea sau al 14-lea pas) într-un anum zenta punctul de începere a pașilor de aruncare. Pe parcursul primilor 2 pași de aruncare atletul rezolvă plasarea suliței înapoi (retrager Pe parcurs ă a picioarelor și a bazinului înainte (pasul 3) și aducerea corpului în tensiunea “arcului întins” în vederea executării unui efort final eficient (pasul 4). Primul pas, din seria celor 4, executat de pe piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spre înainte. Axa bazinului se întoarce în planul umerilor și, ca urmare, pendularea anterioară a piciorului stâng ia alura unui pas lateral. Contactul cu solul se face pe pingeaua piciorului stâng, cu vârful deviat imperceptibil spre interior. Pe acest pas atletul continuă ducerea suliței înapoi și realizează următoarele acțiuni: axa umerilor se întoarce spre dreapta la 90° față de direcția deplasării aruncăt ului și mâinii înspre sol; * * orului; * brațul cu sulița, relaxat, se întinde complet înapoi, în prelungirea liniei unerilor, executând, totodată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care orientează partea dorsală a antebraț * umerii, bustul și brațul cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului, se menține orientat cu privirea spre locul de aruncare. Al treilea pas sau pasul încrucișat, penultimul din seria pașilor de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a unui nou contact ai redus; au pe partea externă cește spre dreapta, până ce axa acestuia ajunge la 25°-35° față de l l format de suliță cu planul orizontal este de 28°30° ; , în contactul său cu solul, oprește brusc atletul din alergare. Energia cinetică acumulată pe elan datorit ării corpului pe piciorul stâng este transformată, în condițiile specifice efortului final, în forță de aruncare. III. Efortul final sau aru rare suplimentară spre înainte, pe fondul coborârii ușoare a C.G.G. (cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]