1,741 matches
-
se recomandă heparină la pacienții la care riscul de sângerare cu anticoagularea orală este mare ca și riscul de trombembolism fără anticoagulare (proteză în poziție mitrală, proteză Bjork-Shiley, tromboză sau embolie recentă (sub 1 an). Factori de risc ca: - fibrilația atrială, - embolii anterioare, - stare de hipercoagulare, - proteze valvulare cardiace, - fracție de ejecție a VS sub 30%. Factorii de mai sus, prezenți în număr de 3 sau mai mulți, necesită terapie cu heparină. Pentru pacienți între aceste extreme, decizia medicală de adoptat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
dureri la nivelul coloanei vertebrale, atât cervical, cât și dorso-lombar, astenie fizică, scădere ponderală aproximativ 10-12 kg în ultimul an (nu poate preciza exact), polakiurie. Din antecedentele personale patologice se remarcă diabet zaharat tip 2 echilibrat prin dietă și fibrilație atrială permanentă. Locuiește singură. Are ca tratament la domiciliu Alpha D3. Clinic la internare: 41 kg și 1,50 m, purpură și edem la nivelul gambelor bilateral, torace cifotic, raluri crepitante bazal bilateral, cardiac - suflu sistolic de intensitate III/VI apexian
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice pe electrocardiogramă. Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost: hipertrofia ventriculară (28%), blocul atrioventricular de gradul I (16%) și fibrilația atrială (15%) (1). În mod clasic, modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
ani, urmăriți pentru o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major de ram stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
3). Deși modificările electrocardiografice sunt frecvente la această grupă de vârstă extremă, ele par să nu fie în relație cu capacitatea funcțională sau cognitivă, sau cu sexul. Din punctul de vedere al implicațiilor prognostice pentru diferitele anomalii electrocardiografice, prezența fibrilației atriale a fost asociată cu creșterea riscului de mortalitate (risc relativ = 2, p= 0,011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul sinusal rămâne prevalent, dar se observă mai frecvent pauze sinusale, predominant nocturne. Extrasistolele atriale sunt prezente la 8,8% dintre subiecții peste 60 de ani. Incidența fibrilației atriale crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14% peste 85 de ani și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul sinusal rămâne prevalent, dar se observă mai frecvent pauze sinusale, predominant nocturne. Extrasistolele atriale sunt prezente la 8,8% dintre subiecții peste 60 de ani. Incidența fibrilației atriale crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14% peste 85 de ani și 27% pentru populația spitalizată sau instituționalizată cu vârsta peste 90 de ani. Prevalența extrasistolelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
studiile care au folosit evaluarea prin ECG standard la 96% pentru cele care au realizat monitorizarea ECG ambu -latorie tip Holter (10). Într un studiu realizat de Yamaguchi și colaboratorii săi frecvența extrasistolelor supraven - triculare sau ventriculare, respectiv a fibrilației atriale în populația vârstnică a fost superioară la bărbați față de femei (4). În 2012, Moubarak și colaboratorii săi publică un studiu comparativ al modificărilor electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
În 2012, Moubarak și colaboratorii săi publică un studiu comparativ al modificărilor electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81 ± 15 bpm versus 72 ± 15 bpm), centenarii prezintă mai multe extrasistole atriale decât octogenarii (18% versus 3%), dar octogenarii asociază mai frecvent fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81 ± 15 bpm versus 72 ± 15 bpm), centenarii prezintă mai multe extrasistole atriale decât octogenarii (18% versus 3%), dar octogenarii asociază mai frecvent fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul de a identifica factorii de risc cardiovascular la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
a adus date importante privind modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
sept fals sau spurium. Septul intermedium se formează din doi muguri, anterior și posterior, care evoluează unul spre celălalt, segmentând lumenul ansei cardiace în două canale atrioventriculare, drept și stâng, viitoarele orificii bicuspid , respectiv tricuspid. Septul intermedium prezintă o față atrială, ținta finală a evoluției septurilor interatriale, și o față ventriculară, ținta finală a evoluției septurilor interventriculare. Septul primum este o structură endotelială, subțire, falciformă, care apare de pe peretele posterosuperior al atriului și evoluează anteroinferior către septum intermedium. În momentul fuziunii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferioare și orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a atriului stâng are loc prin înglobarea celor patru vene pulmonare, cu formarea inițială a două orificii, și ulterior, a patru orificii. * Septarea atriilor Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei sinoatriale drepte își pierde forma plicaturată, poziția sa fiind indicată la nivelul inimii adulte de crista terminalis a atriului drept, iar partea caudală formează valvula sinusului coronar și cea mai mare parte a valvulei venei cave
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care direcționează sângele în sensul șuntului fiziologic dreapta-stânga. Acest sistem presupune un inel rigid, reprezentat de septum secundum cu foramen ovale, mărginit superior, anterior și inferior de o margine groasă și proeminentă, limbus fossae ovalis (inelul lui Vieussens). În sistola atrială septum primum se aplică pe septum secundum, formând un sistem valvular unidiercțional, a cărui funcționalitate se datorează absenței circulației pulmonare. După naștere, canalul lui Botallo se închide, iar septurile fuzionează și formează septul interatrial (datorită aplicării definitive a septum primum
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se datorează absenței circulației pulmonare. După naștere, canalul lui Botallo se închide, iar septurile fuzionează și formează septul interatrial (datorită aplicării definitive a septum primum pe septum secundum (din momentul în care circulația pulmonară devine funcțională) în urma echivalării presiunilor intra-atriale). * Formarea vetriculilor Formarea definitivă a vetriculilor presupune contribuția zonei mijlocii a ansei cardiace. Ventriculii încep să se formeze la sfârșitul săptămânii a 4-a. Ventriculul stâng are originea în porțiunea ventriculară a cordului primitiv. În timpul dezvoltării, pliul bulboventricular dispare complet
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tratamentului transudatului pericardic datorat traumatismelor, manifestărilor secundare ale afecțiunilor cardiace, infecțiilor sau neoplaziilor. Tamponada cardiacă poate fi produsă și prin introducerea cateterelor venoase centrale, semnele caracteristice fiind hipotensiunea, scurtarea timpilor respiratori, caracteristică fiind triada lui Beck (cord mic tăcut, presiune atrială scăzută, presiune venoasă crescută). Abord parasternal presupune introducerea acului în spațiile 4-6 intercostal, la 2cm lateral de șocul apexian sau medial de marginea stângă a matității cardiace. Acul este direcționat spre umărul drept, avându-se în vedere situarea parasternală a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterioare a cordului (Fig. 4). Raporturile feței sternocostale * anterior * sternul; * costele; * spațiile intercostale corespunzătoare; * mușchiul transvers toracic; * vasele toracice interne * spațiul conjunctivo-adipos al mediastinului anterior; * limfonoduli mediastinali; * anterolateral * recesurile pleurale costomediastinale; * marginile anterioare ale plămânilor. În cazul sternotomiei mediane auriculul atrial înconjură pediculul arterial. În cazul în care auriculul este dispus de aceeași parte cu pediculul se descrie o malformație numită juxtapoziția auriculară asociată unei malformații congenitale bine definite. * fața posterioară formată din ventriculul stâng, șanțurile atrioventricular și interventricula posterior, atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic, unica interconexiune funcțională a miocardului se realizează prin fascicolul atrioventricular a lui Hiss care perforează trigonul fibros drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibros drept și ajunge la vârful septului muscular, unde se divide într-un ram vascicular stâng (larg) și un ram fascicular drept (îngust). Fascicolul accesor a lui Kent conține fibre musculare atipice care fac by-pass nodulului atrioventricular, scheletului fibros, mușchilor atriali și ventriculari corespunzători. Fibrele musculare cardiace pot constitui o cale de conducere alternativă care determină excitare ventriculară precoce numită sindrom Wolff Parkinson White. Partea membranară a septului interventricular este formată dintr o porțiune interventriculară, situată în apropierea cuspei septale a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o comunicare ventricul stâng atriul drept la nivelul porțiunii atrioventriculare. Formațiunile conjunctive dure dispuse în jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale se află toate în același plan, planul orificial, numit de clinicieni „planul ventil” al cordului. Miocardul ventricular este separat de cel atrial prin fibre conjunctive ce nu pot conduce unda de depolarizare atrială, impulsul ajungând la nivelul nodului atrioventricular, unde are o scurtă perioada de latență, după care strabate scheletul fibros al inimii pe calea fasciculului His, și ajunge la nivelul ventriculilor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conjunctive dure dispuse în jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale se află toate în același plan, planul orificial, numit de clinicieni „planul ventil” al cordului. Miocardul ventricular este separat de cel atrial prin fibre conjunctive ce nu pot conduce unda de depolarizare atrială, impulsul ajungând la nivelul nodului atrioventricular, unde are o scurtă perioada de latență, după care strabate scheletul fibros al inimii pe calea fasciculului His, și ajunge la nivelul ventriculilor. * Morfologia cardiacă internă Cordul este un organ tetracameral, cele 4 compartimente
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]