5,062 matches
-
frumoase conotații cuvântului, să tânjesti după cer șlefuind sufletul pentru întâlnirea supremă? Acum, să lăsăm povestea Manuelei Cerasela să curgă lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat mereu, ce culoare are Lumina? Astăzi mă întreb ce culoare are Poezia? Mâine sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă de o vreme acasă, am tot
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui e contrastantă cu sărăcia gospodăriilor ce rulează prin fereastra autocarului, ca într-un film de Emir Kusturica. Soarele îmbracă totul într-o aură frumoasă, chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la fereastra autocarului. Sau din avion. Un pescar se întoarce cu lanseta pe umăr și cu sacul gol. Câți l-or aștepta să le aducă de mâncare? Mi-l imaginez trecând
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
așa cum o face volumul de versuri ,,Să vii și mâine''al poetului Iulian Patca, apărut în Editura,, Mega''din Cluj-Napoca. Sunt poeme de dragoste, asemeni unui cântec sfânt închinat iubirii eterne.. Poetul clujean, de origine bistrițeană, dă acestui sentiment uman aura permanenței, îl înnobilează prin arta cuvântului și îl așează în albia versului său, care curge domol, în dulcele stil clasic , dar și modern, cu largi rezonanțe în sufletul cititorului. Imaginea de pe copertă ne duce cu gândul la Poarta Sărutului din
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global manieră scrisului Marianei Gurza, nu să mă raportez la valențele unui singur volum, astfel că pot opina: aură profesorala că prima senzație, când îi citești poemele aproape că dispare, daca te lași purtat de versuri, fără intenții critice imediate. Ce și-ar putea dori mai mult un poet, decât să trezească emoția în potențialul cititor, căci trăim într-
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
you do not deny it, just observe it (aș a party, not aș a whole). I try to define global manner of writing of Mariana Gurza, not to refer to the valences of a single volume, șo I can opine: aură professorial aș a first feeling when you read her poems, the professional aură, aș a first feeling, almost disappears if you let yourself be carried away by the lyrics without immediate critical intentions. What would be more liked for a
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
a whole). I try to define global manner of writing of Mariana Gurza, not to refer to the valences of a single volume, șo I can opine: aură professorial aș a first feeling when you read her poems, the professional aură, aș a first feeling, almost disappears if you let yourself be carried away by the lyrics without immediate critical intentions. What would be more liked for a poet than to arouse excitement în the potențial reader, because we live în
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
repere mai acătării ale orașului în care își caută încă „lecția de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și temeri, / sau spre lumina / ce se cerne / din aura sfinților“ ori construind din „hârtia cuvintelor“ păsări cu „aripi firave“, „căprioare /cu ochi verzui de căprui sau albaștri“și alte minunății izvorâte din sufletul său „mereu călător“, mereu însetat de-atâta așteptare. Măcinat de doruri și iubiri ce s-au
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dirijor de suflete-i, iubirea! Ea “dispune”, noi doar îi urmăm gesturile ample cu privirea potrivind nuanțe... Mai falsăm căutând acorduri și motive ‘n fraze cu aromă
DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA de AURA POPA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366531_a_367860]
-
așezând strădanii doar în rama unei orchestrații iar și iar. Dirijor de suflete-i iubirea, Scutură bagheta cu un braț, vraja-i gata, noi ne pierdem firea și-o urmăm în toate, cu nesaț... Referință Bibliografică: Dirijor de suflete, iubirea / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA de AURA POPA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366531_a_367860]
-
braț, vraja-i gata, noi ne pierdem firea și-o urmăm în toate, cu nesaț... Referință Bibliografică: Dirijor de suflete, iubirea / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Aura Popa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA de AURA POPA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366531_a_367860]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Aura Popa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
DIRIJOR DE SUFLETE, IUBIREA de AURA POPA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366531_a_367860]
-
cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat în mare măsură Olimpul grec, știut fiind că grecii au asimilat cu o forță uimitoare obiceiuri și credințe diferite din bazinul mediteranean și al Pontului Euxin, ceea ce le-a conferit aura genialității parin care dăinuie miracolul grecesc. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Miracolul perenității tradițiilor populare românești / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
mintea-n vechi cuvinte. Ce-a fi fost lumea fară el și ce va fi-n milenii? Cuprins e duhul său în inimi cu imn de căpetenii, Pe raze soarele-l cuvântă cu aripi, zori de zi, Și luna-n aura sa blândă-l cuprinde în vecii. Iubita-n înger mistuindu-l în basm cu-al său amor, El glasul lirei-i o dezmiarda-n nestinsul foc de dor. În cuget își scălda fierbinte și imnuri și povești, Pe buze însetate
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
lumii, prin civilizații și societăți diverse cântecul lui FUEGO pare un Jurnal de bord, consemnând momentele demne de a învinge curgerea vremii, par oglinda propriului suflet în care se privește înainte de culcare, dar și înainte de ivirea zorilor, pare emanația propriei aure purtătoare a unui nimb unic, dar și înregistrarea sonoră, în tonalități specifice simfoniei, a vocilor inimii. Artistul călătorește prin lume în căutarea propriului Sine, sperând, cvasi-utopic, într-o grabnică revedere și regăsire, nemaiavând nimic în comun cu artistul prizonier al
AMANTA LUI FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366647_a_367976]
-
veșnică încleștare între spirit și lut. Ecoul trăirilor se revarsă peste albia existențială, uneori exaltate, alteori liniștite și limpezi, dar mereu însoțite de conștiința estetică a poetului. Lirica erotică este prezentă în versuri rafinate, subtile, de mare delicatețe - întrezărind în aura lor, sufletu-i ceremonios care se confesează cu sfială, ca în fața unei icoane. Meditațiile existențialiste încearcă să descifreze semnificațiile axiologice ale devenirii. Aflat în mijlocul tuturor lucrurilor, la distanță egală între „a fi și a nu fi”, poetul se contemplă pe
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
imnuri de slavă și dăruind pace... ce minunați sunt îngerii! Amintire Îmi amintesc... te-am cunoscut acolo în grădina fermecată plină de bunătate și dragoste când împleteam amândoi cununi de stele așezându-le tăcuți pe frunțile îngerilor și sărutându-le aura iar ei, în taină ne-au dăruit binecuvântarea am plecat înlănțuiți pe cărări de flori sorbind nectar din cupele lor și jurându-ne veșnicia iubirii trăind în credință mereu alături sub arc de curcubeu pe drum de lumină și alungând
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
Galactică/ visat de Geniile Ierarhiilor/ și cobor în nadirul materiei/ fostelor trupuri/ Îmi caut scânteia puterii/ Sufletului Hyperboreean/ Îmi caut scânteia puterii/Sufletului Atlanteean/ Îmi caut flacăra splendorii/ Sufletului Arian(...) Se fac curcubeie/ și urcă, urcă/un munte etherat/ de Aura Lui Dumnezeu/ Ce ne e nouă?/ întreb viața înaripată/ Ea deschide zâmbetul/polului austral/ Mișcă cheile/ vechilor Sfere/ și întinde rădăcinile/dimineții căzute în genunchi” (cf. „Viața Înaripată!”, p. 110). De ce cade „dimineața” - „în genunchi”? Pentru că Starea Gloriei Spirituale Finale
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
de ajuns. O inimă care, va dori să împărtășească și celor nevăzători, o rază de speranță, o lumină din candela sufletului său. Toate acestea, pentru o carte ce șoptește - de la inimă la inimă, o lecție despre viață, îmbrăcată într-o aură de poveste : „Rățușca Thyca” de Ecaterina Cîmpean, povestea unui vis împlinit. Gheorghe A. Stroia Adjud - 13 iulie 2011 Referință Bibliografică: Ecaterina Cîmpean: „Morala unei vieți trăite în lumina adevărului și a respectului față de oameni” sau „Rățușca Thyca” / Gheorghe Stroia : Confluențe
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]
-
ofertă - Angelina NĂDEJDE ∎ O clipă cât o eternitate - Irina NOVAC ∎ Armonia contrariilor - Mihaela OANCEA ∎ Motanul IOACHIM - Mihaela OANCEA ∎ Țărăncuța de la Londra - LICUȚA PÂNTIA ∎ Solstițiul de vară - Lucia Silvia PODEANU ∎ Tărâmul durerii - Lucia Silvia PODEANU ∎ Pas de Ștrengar pe Strada Copilăriei - Aura POPA ∎ Tradiție și legendă la poalele Vlădesei - Coordonator: Georgeta Minodora RESTEMAN ∎ Pe strunele Gorjului - Florian SAIOC ∎ Sunt AICI... - Alexandru SANDU ∎ Adaptări de zbor - T. N. Viviana ∎ Caietele KAHUNEI - Mariana Vicky VÂRTOSU ∎ Sfeșnic în rugăciune - Traian VASILCĂU ∎ Lumina vie - Aurel VASILICĂ
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
nesfârșit și chinuitor timp al exilului, țara a fost prezentă neîntrerupt, în faptul sufletesc al Reginei, deoarece este țara Majestății Sale, Regelui. Viața Reginei nu se structurează diferit de a poporului Majestății Sale. Dar are în ea, în toate trăirile, aura regalității care o distinge în sublimitate, în unic și nobil, în deosebire de tot. Regina e ca lumina ce-i întinsă pretutindeni: face să fie văzut ce este împrejur, dar nimic nu-i mai strălucitor și mai viu ca ea
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
le destăinuie, lăsându-ne să-i pătrundem sufletul și gândurile. Pe linia subțire dintre zenit și nadir sau, cum spune chiar titlul cărții „Între cer și pământ”, acolo unde „trecutul poartă vălul de mister” (Fântâni de vise). O poezie purtând aura dimineții, după o noapte cristalină, „Când a căzut și ultima ninsoare” (Fântâni de vise). Amintiri prefăcute în rouă care devine roua lacrimii străbătând obrazul crud, de fecioară. Poezia Alexandrei Mihalache este înfiorată de „valuri de speranță” și de „doruri pământești
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
vara împlinirilor vocaționale în zărci și casimci, le-au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
alături de „familie și de literatură”. Din Grecia și Spania, scriitoarea și familia ei călătoresc prin toată Canada și prin America, fără a uita, în fiecare an, România, unde este copleșită de „oamenii simpli[...]rămași ca în timpurile străvechi, învăluiți în aura înțelepciunii, a bunului simț, a simplității și curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este rememorarea amintirilor din vremea când trăia în
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
irumpe atunci cand va veni momentul. Pentru cei doi... a venit. Parcă anume spre a participa la mult prea bicisnicul nostru exercițiu. Timpul nostru, deci, măi naște eroi. Cel puțin doi au nume și prenume: pilotul ADRIAN IOVAN și doctoriță rezidență AURĂ ION. Glorie lor! Și Dumnezeu să-i primească în Împărăția Să! Iar pe noi să ne facă demni de VREDNICIA LOR! Referință Bibliografica: DA. TIMPUL NOSTRU TICĂLOȘIT ÎNCĂ MAI NAȘTE EROI / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117
DA. TIMPUL NOSTRU TICĂLOŞIT ÎNCĂ MAI NAŞTE EROI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361595_a_362924]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > NOI... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Noi nici n-avem un cântec doar al nostru Pe care în duet să-l fredonăm. Nici murgi de noapte fără de căpăstru Și fără șa, pe care
NOI... de AURA POPA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361596_a_362925]