2,315 matches
-
sulf, cvarț, ametist, etc., scoici ciudate până și o scoică deschisă, cu mărgărintarul ei într-însa. Bogăție și strălucire care stecleau în noaptea de Crăciun pe care kaizerul o petrecea aici. Kaizerul locuia în apartamentele dela etaj oglinzi mari, tapete aurite ori argintate, mesele oglinzilor dintre ferestre din diferite marmore și pietre frumoase. Sală de teatru, construită încă dela Frederic II. Les comens, două construcții, într-o parte ofițerii și bucătăria; în cealaltă, musafirii. Între ele o colonadă. În una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să amintim și caii lor cei mici, cari rabdă lucru și foame fără să ceară multă îngrijire, mai ales pe timp umed. Boierii au îmbrăcămintea și ornamentele lor proprii și prescrise; se împodobesc cu inele multe, cu haine de mătasă aurite și distinse, cu culori diferite apoi cu lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie 1470, o cădelniță de argint aurit “întruchipare a Ierusalimului ceresc”. La 14 septembrie 1471, Ștefan cumpăra satul Bălcăuți și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la Alexandru cel Bun. La 3 septembrie 1473, domnul dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă un chivot de argint aurit și încă o sută de zloți ungurești și doi cai buni”. La 1 iunie 1476, într-un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că în locul celor doi cai buni apar 100 de oi. La 29 iunie, privilegiul se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele fiind descoperite în cimitirul din fața cetății de scaun de la Suceava. Erau produse ale meșterilor locali, lucrate din argint aurit sau din bronz, după modele bizantine mai vechi. Mare căutare aveau aplicele; în tezaurul îngropat în cimitirul șanțului au fost găsite câteva sute de aplice, 400 de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Putna. Danii în odoare sfinte au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier dăruie Putnei satul Șirăuți, „1 cădelniță și încă 1 chivot de argint aurite, de 13 some, 100 de zloți ungurești și doi cai buni.” La 1
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier dăruie Putnei satul Șirăuți, „1 cădelniță și încă 1 chivot de argint aurite, de 13 some, 100 de zloți ungurești și doi cai buni.” La 1 iunie 1476, se întărea printr-un nou privilegiu dania lui Iuga. La 29 iunie 1476, se reînoia privilegiul de danie. Iuga reușește să scape cu viață în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
intrare în mitic, în era din care vine calul. Iapa sireapă (sălbatică, deci neatinsă de profan) a Zânei Crăiese are și ea o aparență solară, care se adaugă culorii albe, specifică ființelor din alte dimensiuni: „Ea era albă, avea căpăstrul aurit și împodobit cu pietre nestemate, de lumina ca soarele”. Din același plan simbolic fac parte și hainele de aur rezervate încercării finale, a izbânzii eroului. În basmul Tăbarcă din colecția Petru Caraman, mezinul se îmbracă în argint prima dată pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Integrându-l în simbolistica taurului, descoperim un animal cu încărcătură uraniană, dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și mai evidentă. Boii năzdrăvani își fac cunoscute numele odată cu puterile cosmice, procedeu stilistic utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea bou și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În basmul Cerbul din colecția Ion Pop - Reteganul, flăcăul are parte de o transformare totemică, după ce a băut dintr-o urmă de cerb, gest magic recurent în mentalul tradițional: „Îndată ce beu, se făcu un cerb mare și frumos, cu coarnele aurite” (Sâncel - Alba). Simbolistica solară este aici foarte transparentă, razele soarelui fiind figurate de ramificațiile coarnelor care emană luminozitate. Mai mult decât atât, „cerbul va fi conceput ca un mediator între cer și pământ, ca simbol al soarelui ce răsare și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a porni pe acest drum, flăcăul își schimbă condiția umană în una superioară, ce-i va asigura succesul: Viliș îl împinge într-un izvor din care a băut el mai întâi și fiul de împărat iese din apă cu părul aurit. Cele trei câmpii întâlnite sunt stadii ale inițierii: dorul implică ruperea de uman și de familie, plângerea, așa cum este descrisă, reprezintă suferința inițiatică, mutilarea simbolică prin care se împlinește moartea ființei istorice. În Câmpia Florilor neofitul trebuie să reziste întâia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poetică în aceeași sferă simbolică: „Acolo susu, mai din susu,/ Hai Leroi, ler Doamne!/ Est-un strat de busuioc/ Cu cărare pe mijloc./ Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite./ Dar în coarne ce mi-și poartă?/ Poartă-un leagăn de mătasă./ Da-n leagăn cine-i culcat?/ Ana fata de-mpărat./ - Scoală, Ano, nu durmi,/ Că doar de-asară ți-a fi!/ Că de când ai adurmit,/ Florile te-au năpădit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă în Priponeștii de Jos, Galați, conturează și mai expresiv planul astral în care somnul inițiatic provoacă fecunditatea lumii: „Sus, mai sus, mai sus de soare,/ Printre stele lucitoare,/ Ești-un strat di busuioc”. Apar și în acest text coarnele aurite, dovadă a faptului că bourul e „fără distincție solar sau lunar”. Colindele de fată mare oferă însă un număr covârșitor de argumente pentru simbolistica selenară a cornutei. În plan real se înregistrează o corespondență a funcției inițiatice a cornutei, vizibilă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
emblemă inițiatică mai redusă decât mâinile din aur, pentru care fapta devine catalizator al consacrării. Privirea pe furiș și atingerea accidentală (întâmplarea este provocată de pârghii magice, ceea ce dă incidentului o valoare rituală) se reduc calitativ doar la un deget aurit, ca marcă a cufundării în dimensiunea superioară. Chiar și atunci când cămara adăpostește ipostaza infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câmpului. O redau în cele ce urmează, așa cum nu o dată mi-a recitit-o la întâlnirile colegiale și prietenești. D E S P Ă R Ț I R E Adio, câmpuri înverzite Sculptate în sufletu-mi pribeag. Adio lanuri aurite, Din trecutu-mi atât de drag. Îmi zboară gândul meu departe Purtat de un dor aprig și tăcut Prin vii, grădini, livezi încărcate. Adio, întregului trecut. Mângâia-mă vor amintirile duioase Până mă va ajunge apusul necruțător. Purta mă vor
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Guvernator, a primi asigurarea perfectei noastre considerațiuni. Censori B. Nacu general N. C. Constantinescu 27 Lista obiectelor Muzeului de Antichități din București, evacuate la Moscova 1.Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău). 2.Tezaurul de la Turnul Măgurele. 3.Rhytonul de argint aurit de la Poroina (jud. Mehedinți). 4.4 (patru) planșe cu bijuterii barbare, de aur. 5.Epitaf de la Mănăstirea Cozia (1396). 6.„ „ „ Dobrovăț (1506). 7.„ „ „ Slatina (1556). 8.„ „ „ Bistrița (1601). 9.„ „ „ Preda Buzescu, mare ban al Craiovei. 10. Aer din anul 1613
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de argint, de la M-rea Tismana, 1512. 33. Engolpion de argint aurit, M-rea Snagov, din 1431. 34
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de argint, de la M-rea Tismana, 1512. 33. Engolpion de argint aurit, M-rea Snagov, din 1431. 34. “ al fraților Craiovești, M-rea Tismana. 35. „ „ de la M-rea Bistrița, 1512. 36. Căuș de argint aurit, încrustat cu monede antice, M-rea Tismana, 1649. 37. „ „ „ din anul 1614, de la clucerul Buzinca. 38. 4
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al XVI-lea. 32. Taler mare, de argint, de la M-rea Tismana, 1512. 33. Engolpion de argint aurit, M-rea Snagov, din 1431. 34. “ al fraților Craiovești, M-rea Tismana. 35. „ „ de la M-rea Bistrița, 1512. 36. Căuș de argint aurit, încrustat cu monede antice, M-rea Tismana, 1649. 37. „ „ „ din anul 1614, de la clucerul Buzinca. 38. 4 (patru) cruci de argint aurit din epoca Șerban Cantacuzino. 39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1431. 34. “ al fraților Craiovești, M-rea Tismana. 35. „ „ de la M-rea Bistrița, 1512. 36. Căuș de argint aurit, încrustat cu monede antice, M-rea Tismana, 1649. 37. „ „ „ din anul 1614, de la clucerul Buzinca. 38. 4 (patru) cruci de argint aurit din epoca Șerban Cantacuzino. 39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100. 3.Un Sfânt Aer, cusut cu fir pe mătase, inv. nr. 132. 4.Una iconiță a Sf. Treimi, îmbrăcată cu argint, nr. 97
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chiparos argint și 17 mărgeani, inv. nr. 100. 6.Una cruciuliță corn de inorog negru, inv. nr. 100. 7.Una poală din 1821, inv. nr. 161. 8.Un stihar diaconesc, mătase brodată, inv. nr. 152. 9.Un panaghier de argint aurit, nr. 186. 10.Două candele vechi de argint, nr. 86. 11.Două cruci de chiparos, una din 1857, nr. inv. 5. 12.Una icoană cusută cu fir „Cina cea de Taină", nr. 43. În afară de acestea, după declarația celor de mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
2.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1512, nr. inventar 36. 3.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1555, nr. inventar 36. 4.Un Panaghier al lui Ștefan cel Mare din 1502, nr. inventar 101. 5.Una Cruce triplată ferecată cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Mare din 1502, nr. inventar 101. 5.Una Cruce triplată ferecată cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un pahar argint poleit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sf. Mănăstire Bistrița, județul Vâlcea, de față fiind C.S. părintele ieromonah Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv. 7. 5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]