1,974 matches
-
În acest context, devine importantă cunoașterea mecanismelor de evoluție socială și economică și, respectiv, a influenței sociale a acestora. A discuta despre drepturile/îndreptățirea minorităților asistate nu exclude nici îngrijorarea, dar nici cunoașterea drumului care aduce prosperitatea întregii societăți. Dimensiunile avuției unei națiuni Apariția capitalismului deschide seria unor transformări sociale majore. Una dintre pietrele de hotar ale gândirii capitaliste, Avuția națiunilor de Adam Smith, al cărei prim volum a apărut în 1776, propune ca scop bunăstarea societății prin simplul fapt de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
A discuta despre drepturile/îndreptățirea minorităților asistate nu exclude nici îngrijorarea, dar nici cunoașterea drumului care aduce prosperitatea întregii societăți. Dimensiunile avuției unei națiuni Apariția capitalismului deschide seria unor transformări sociale majore. Una dintre pietrele de hotar ale gândirii capitaliste, Avuția națiunilor de Adam Smith, al cărei prim volum a apărut în 1776, propune ca scop bunăstarea societății prin simplul fapt de a lăsa individul să-și urmărească liber propria prosperitate. Premisa lui Smith este individul liber, cel care își determină
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care, în urma prestațiilor profesionale, ajunge să facă avere. Cadrul normativ - tipul de stat sau commonwealth, cum îl numește Adam Smith - prezintă importanța sa, dar elementul activ este individul care își urmărește propriul interes, iar acest fapt conduce la crearea de avuție. Capitalismul aduce un nou tip de relații sociale: dispare teama și conflictul deschis cu celălalt, indivizii înțeleg cum să folosească propria libertate și începe procesul de maximizare a avuției. Avantajul acestei maximizări este bunăstarea finală a societății. Pentru a deveni
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
își urmărește propriul interes, iar acest fapt conduce la crearea de avuție. Capitalismul aduce un nou tip de relații sociale: dispare teama și conflictul deschis cu celălalt, indivizii înțeleg cum să folosească propria libertate și începe procesul de maximizare a avuției. Avantajul acestei maximizări este bunăstarea finală a societății. Pentru a deveni funcțional, capitalismul mai reclamă: diviziunea muncii, existența, acumularea și întrebuințarea capitalului, progresul bogăției, trecerea de la sistemul mercantilist la cel comercial și, respectiv, un mod specific de gestionare a veniturilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Petrescu, Nicolae, Principiile sociologiei comparate, Editura Științifică, București, 1994. Samuelson, Robert J., "Foreword: The Birth of Capitalism", în Encyclopedia of Capitalism, Syed B. Hussain (ed.), Facts On File, New York, 2004, pp. V-VII. Smith, Adam, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, vol. I, Editura Universitas, Chișinău, 1992. , Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Editura Compania, București, 2009
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
The Birth of Capitalism", în Encyclopedia of Capitalism, Syed B. Hussain (ed.), Facts On File, New York, 2004, pp. V-VII. Smith, Adam, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, vol. I, Editura Universitas, Chișinău, 1992. , Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Editura Compania, București, 2009. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Neoliberalismul, Editura Nemira, București, 1997. Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat Două studii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sage Publications, Londra, 1995, p. 91. 10 Peter Blau, Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011, p. 71. 2 Ibidem, p. 287. 3 Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, vol. I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, p. 119. 4 Capitalul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011, p. 71. 2 Ibidem, p. 287. 3 Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, vol. I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, p. 119. 4 Capitalul este definit astfel: "Împreună cu munca, resursele naturale și antreprenoriatul (abilitatea managerială) capitalul este unul dintre cei patru factori ai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Brâncoveanu, mare voievod cărturar. În ceea ce privește educația, se poate observa cum ea Începe de acasă și se extinde În Întreaga Țară Românească, prin Înființarea de școli și tipărirea de cărți. Educația celor unsprezece odrasle domnești, patru băieți și șapte fete erau avuția cea mai de seamă a domneștilor părinți, care Îi creșteau În frica lui Dumnezeu, În credință și dragoste de țară și de neam. Băieții grăiau În biserică Întru cinstirea sfinților lor patroni și ocrotitori, cuvântări care uimeau și bucurau pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
care puțini oameni l-ar Înțelege. Câți dintre noi ar putea sa-și privească copiii murind? Educația pe care au primit-o În familie o observăm În ascultarea fiilor de tatăl lor, când acesta le spune: „Fiii mei! Iată, toate avuțiile și tot ce am avut, am pierdut. Să nu pierdem Însă sufletele! Stați tare și bărbătește, dragii mei, și nu băgați seama de moarte: priviți la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
fel cum le-au primit pe cele bune de la Dumnezeu, după exemplul dreptului Iov. Avem atât de multe exemple vrednice de urmat și totuși trăim Într-o lume, În care lupta se duce nu pentru credință ci pentru putere și avuții. Cei care conștientizează acest lucru au datoria de a trăi după modelele binecunoscute, pentru a-i ridica și pe cei care sunt Încă orbi și nu văd Lumina Lumii. Pentru a ridica familia din starea În care se află, un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
un fervent sprijinitor al culturii. Domnia lui Brâncoveanu a reprezentat una dintre cele mai strălucite perioade din istoria noastră pe plan cultural. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian Într-
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Bosforului, iar capetele purtate pe ulițele cetății. Iată cum descrie și Gheorghe Șincai În Cronică românilor martiriul dreptcredinciosului voievod: Odată cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, cărora el le-a grăit astfel În oră morții: „Iată, toate avuțiile și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem Încai sufletele... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seama de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocara
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
a părăsit pe Elohim, trădîndu-i și poruncile în schimbul bogăției... Cît privește «și fiindcă tu ai prădat popoare fără număr, celelalte neamuri te vor prăda pe tine», trimite la preoții cei de urmă ai Ierusalimului, care vor îngrămădi pentru ei înșiși avuții și cîștiguri prin jefuirea poporului, dar ale căror bogății și bunuri vor trece în cele din urmă în mîinile oștirii kiteene... Trimite la preotul mincinos care a înșelat multă lume pentru a ridica o cetate prin vărsare de sînge și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
La Kant, comunitatea este persoană morală pentru că el exclude din definiția persoanei individuale proprietatea în sens de posesiune. Putem spune despre persoana morală individuală la Kant ceea ce el spune despre comunitate: Nu este (ca solul pe care se află) o avuție (patrimonium)"4. Locke este prin excelență autorul liberal care, înaintea lui Kant, a refuzat ideea că statul este o proprietate, dar din cu totul alte motive; drept urmare, el nu putea exclude proprietatea din definiția persoanei individuale. Pentru Locke, a gândi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se prezintă ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția, structura (psihică) de fond. În timp ce Miron Costin spune „nesățioasă-i hirea Domnilor, spre lățire și avuție oarbă” (Letopiseț, vol. I) și „Fost-au acest Domn, Radu Vodă, deplin la toate și Întreg la hire”, precum și „om deplin, cap Întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și În Moldova oameni”, Dimitrie Cantemir se exprimă Încă mai
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
propria noastră voință, destinul. Mântuitorul Iisus Hristos, izvorul vieții, adresează tuturor creștinilor dragostea sa, tuturor generațiilor de oameni: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și vă voi odihni pe voi.”. Așadar, fiul risipitor, după ce și-a cheltuit toată avuția părintească, a ajuns să pască porcii în țară străină. într-o zi își vine în fire, și omul păcătos se trezește la realitatea tristă a stării de împătimire în care se găsește. Moartea sufletului, cum o numesc Sfinții Părinți, cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o oboseală permanentă, lipsă de energie și sunt predispuși la Îmbolnăviri. Cunoscând aceste reacții negative ne determină să nu invidiem persoanele gurmande care Își fac o virtute din a declara că sunt carnivore convinse lăudându-se, ca semn distinctiv al avuției, cu numărul de porci consumați Într-un an. Evoluția sănătății lor ar putea fi dezastruoasă prin apariția de cancere, În primul rând la nivelul aparatului digestiv. După declanșarea cancerului de colon devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
numeroase constructe metaforice: 1. Scenariul Homo oeconomicus - persoane și organizații. Omul cu motivațiile, acțiunile, impresiile sale a devenit obiect predilect al unor investigații la jumătatea secolului al XX- lea. "Originea" scenariului homo oeconomicus se află în lucrarea lui Adam Smith, Avuția națiunilor (1776) al cărei personaj este homo oeconomicus rationalis. Homo oeconomicus este o formulă fundamentală în microeconomia tradițională ce definește ipoteza comportamentului reprezentativ, inițiată de clasicii gândirii economice (A. Smith, Marshall), după care omul ia decizii în funcție de un singur criteriu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
societatea românească? Deloc. Responsabilii, cei care sunt identificați cu instituțiile, liderii de partide, mulți dintre ei „oameni politici” și Înainte de 1989, au preluat tactica minciunii publice organizate, a „raportărilor” mincinoase, a Înșelării opiniei publice, a delapidării sau furtului organizat din avuția colectivă, Încât teama de oprobiu public a devenit un gest deplasat. Unde să mai aibă loc sentimentul de rușine? În cartea la care mă refer sunt prezentate cercetări psihosociologice Întreprinse de coordonator și colegii săi privind „cultura plagiatului În universitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
naturale și al mecanismelor de autoreglare în evoluția economică a statelor. Doctrina liberală clasică susține libera inițiativă și libera concurență, în opoziție cu etatismul. Ilustrarea cea mai relevantă a acestor convingeri este realizată de economistul englez Adam Smith (1723-1790) în "Avuția națiunilor". Promotor al politicii de laissez-faire piața care se autoreglează după legile proprii Smith apreciază că rolul statului ar trebui să se limiteze preponderent la apărarea națională și apărarea echilibrului între interesul privat și cel public. În rest, este suficientă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-și asigure securitatea proprie, sprijină implicit, dar neintențional, industria autohtonă și acoperirea nevoilor societății cu bunuri. Oricum, "individul nici nu are intenția să promoveze interesul public, nici nu știe cât de mult promovează din acesta..".3. Impactul raționamentelor expuse în "Avuția națiunilor" este suficient de puternic pentru a genera peste timp curente și discipline academice, dar insuficient pentru a soluționa "problema lui Adam Smith" (astfel numită de Joseph Schumpeter). "Problema" constă în faptul că, într-o carte anterior publicată, "Teoria sentimentelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
țărilor dezvoltate sunt în fiecare an mai orientate pe producerea, vânzarea și folosirea cunoașterii prin intermediul industriilor înalt tehnologizate (computere, soft, industria biofarmaceutică, aerospațială). Aceste industrii sunt și cele mai generoase surse și oportunități de generare de locuri de muncă, de avuție națională și, nu în cele din urmă, cele mai apte de guvernare internațională directă prin intermediul concernelor multinaționale sau prin interfața instituțiilor și organizațiilor internaționale. Gradul de dezvoltare a industriilor TIME reclasează economiile lumii. Pentru Banca Mondială, OECD, alte instituții internaționale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Socialisme et Democratie, Payot, Paris, 1942. Schutz, A., Le Chercheur et le quotidien, Meridiens Klincksieck, 1987. Sen, A., Development as Freedom, Oxford University Press, 1999. Skinner, G., Bigger society, smaller states: worried citizens?, Macmillan Publishing Co., New York , 1985. Smith, A., Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, Editura Academiei, București, 1962. Soros, G., Criza capitalismului global, traducere de Georgeta Nedelciu, Editura Arc, Iași, 1999. Steel, J., Adevăr, minciună și advertising, trad. Ștefania Antone, Brandbuilders Grup, București
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Houghton Mifflin, New York, 2005. The Power of Online Influencers. Your Company's Newest Stakeholder Group, Burson Masteller, [online], available: www. burson-masteller.com. Thurrow, L., "How Today s Economic Forces Will Shape Tomorrow Future", Alan Heston (Editura), New York, 2000. Toeffler, A., "Avuția în mișcare", traducere de Andreea Năstase și Nicolae Năstase, Editura Antet, București, 2006. Tricker, B., Consiliul director, traducere de Rodica Ștefan, Claudiu Țuclea, Editura Nemira, București, 2000. United Nations, UN-HABITAT, "Developing and managing professional codes of ethics, 2002. Vattimo, G.
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]