1,813 matches
-
individuale socializate, valorile nu sunt direct observabile, ele conțin elemente cognitive, afective și conative, relevând potențialul acțional al indivizilor, grupurilor și comunităților umane. În mod curent se face distincție între valorile potențiale reprezentând totalitatea valorilor proprii unei persoane, adică „fondul axiologic” al acesteia și valorile exprimate, acele opțiuni pe care un actor social le face în mod deschis, cuprinzând comportamentele verbale sau acționale. Prin raportare la capacitatea lor de a determina comportamentele, valorile se clasifică în valori operative, cu o probabilitate
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
individului. Împotriva fricii, repulsia se poate asocia totuși cu rîsul."57 Limbajul oficial este expresia blocajului limbii într-un spectru expresiv foarte îngust. Cuvintele lui nu sînt însă inocente, ci mai toate preinterpretează realitatea. După Françoise Thom, există un "imanentism axiologic", o prevalorizare sui generis, un magnetism ideologic insidios, care face ca fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi similare în închisori din diverse regiuni geografice și în perioade distincte, semn că ele sînt inerente sistemului penitenciar, și nu indivizilor care-l populează în anumite momente. Compararea cu alte grupuri sociale 135 evidențiază rupturi valorice radicale în sistemul axiologic penitenciar față de cel specific populației libere. Orientarea economică este dominantă în raport cu toate celelalte valori, atît la deținuții primari și recidiviști, cît și la cadre, în ponderi semnificativ mai mari decît la alte grupuri sociale. Ea scade pe măsura anilor petrecuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valorii sociale ceva mai ridicate, precum și la angajații vîrstnici sau în pragul demisiei, transferului, pensionării. Ultima valoare este cea estetică, legată de formă și armonie. Slaba ei apreciere nu înseamnă respingerea ei de către indivizi, ci cotarea ca nesemnificativă în sistemul axiologic instituțional. Grija pentru frumos, savurarea artistică a ritualurilor și însemnelor carcerale par a fi lucruri total străine indivizilor care populează penitenciarele. Inapetența pentru frumos e vizibilă și în kitschurile artistice pe care le produc deținuții și cu care se mîndresc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei cu un nivel educațional ridicat să privească mediul în care se află ca o adevărată provocare, ce le poate aduce recunoaștere și le poate îmbunătăți aptitudinile. Hotărîrea și dorința de a lua decizii sînt valori diferit ierarhizate în constelația axiologică a indivizilor. "Șmecherii" și o parte însemnată a gardienilor o situează pe primul loc, pe cînd "fraierii" proveniți din mediul rural și preoții o situează pe ultimul loc. Fermitatea în convingeri și rapiditatea în decizii sînt apreciate de cei situați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cea pe total de deținuți, dat fiind faptul că această categorie constituie mai mult de jumătate din eșantionul total pe care s-a realizat cercetarea. Sistemele de valori și norme formale și informale Valorile unei culturi se constituie în sisteme axiologice, care adună elementele de constanță comportamentală și atitudinală a indivizilor și grupurilor. Acest fapt nu trebuie să inducă însă ideea unor valori veșnice, pentru că ele sînt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Am analizat pînă acum acele elemente ale culturii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale angajaților. Menționez că nu au fost diferențe între rezultatele obținute în 1997 și cele din anul 2000. Textul de mai jos reprezintă o sinteză a raportului Orientări valorice în mediul penitenciar, elaborat în anul 2000. 141 Petre Iluț, Structurile axiologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 67. 142 Gheorghe Florian, Psihologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2001, p. 50. 143 Ludwig Fleck, The Genesis and Development of a Scientific Fact, University of Chicago Press, Chicago, 1979, apud Mary Douglas
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fixat sau nu, capabil să exercite asupra individului o constrângere exterioară; sau care este general pentru o întreagă societate dată, având totuși o existență proprie, îndependență de manifestările sale individuale” . Sfera socială capătă astfel o formă de transcendență și prioritate axiologică în raport cu cea individuală. De asemenea, de pe poziții filosofice, Hobbes și Rousseau, investesc societatea chiar cu caracteristicile explicite ale sacralității asociate anterior principiului divin. încă din Introducerea la Leviathan, Hobbes nu se sfiește a compara „meșteșugul creator” prin intermediul căruia oamenii dau
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
sacrului, elementul profan ar fi cel care echivalează cu dezordinea, cu haosul social, cu lipsa coerenței, situație în care viața socială este pusă în pericol. în strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul axiologic fundamental, în același timp, sacrul este cel care conferă semnificație vieții umane. Destinul celui care valorizează ceva ca sacru este determinat de tendința de a se conforma acestui model, de a-l realiza în propria viață. O viață care s-
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
Această viziune este ascunsă în cele mai adânci substraturi ale lecturii, întrucât M. Preda conferă o viziune istorică, socială și, mai ales, o viziune arhetipală asupra omului. Spațiul macrocosmic Prozatorul concentrează descrierea universului familial în câteva simboluri care devin principii axiologice ale acesteia: "masa rotundă”simbol al uniunii, egalitații și armoniei, imaginea unui centru spiritual și "salcâmul”, simbol solar al renașterii și al nemuririi. Voi insista mai mult asupra simbolisticii salcâmului pentru a valorifica valorile lui matriciale, inițiatice și religioase. Avându
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
alți adepți ai lui Borges, ca Harold Bloom și David Lodge. Absorbind punctul de vedere călinescian, criticul procedează, de fapt, într un chip aparte, înscriind operele clasice nu într un prezent atemporal, ci lansându-le într-un viitor estetic și axiologic cu totul imprevizibil, în care le așteaptă un „model“ ce, uneori, nici nu s-a cristalizat încă. De aceea, pe I. Negoițescu îl fascinează, adeseori, nu opera finită, înghețată, ci molozurile și cioburile celei neterminate, ori chiar numai proiectul, căci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
devină, conform metodei sale critice și temperamentului său intelectual, un fel de sinteză lirică. Sensul călăuzitor al Istoriei... sale este detectarea și degajarea „sporului estetic“ germinat, în evoluția sa, de literatura română. Perspectiva din care este dezvelit acest spor e axiologic europeană. În planul sintezei sale, I. Negoițescu observă însă că, de-a lungul metamorfozei ei, cultura noastră revelează unele „dureroase goluri istorice“, în care numai „latențele mai pregătesc înfloriri viitoare“ (aici se află tâlcul perspectivei sale critice răsturnate, în care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
canoane“, ci cum poate omul modern „să atingă aceste canoane“. Pentru a umple unul dintre acele „dureroase goluri“ culturale, I. Negoițescu aspiră în mod utopic să transplanteze această experiență estetică în cultura română, dilatând totodată programul clasicist goethean. „Omul structurilor axiologice“ rămâne însă în centrul atenției sale, de aici provenind și interesul pentru baladă și tragedie (teoretizate de Radu Stanca și concretizate de cerchiști). Clasicul reprezintă, la autorul Engramelor, un termen foarte elastic, el corespunzând nu numai creației grecești, ci în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o întrebare foarte gravă fără un răspuns substanțial: „De ce noi nu avem mistici și sfinți? De ce nu avem tragedii și epopei? De ce sistemul filosofic al lui Blaga nu poate cuprinde o etică?“ Opera-model, de „clasicitate absolută“, impune tocmai prin semnificațiile axiologice multiple pe care le conține. Ideea aceasta apare permanent în studiile din Revista Cercului Literar, fie în eseul despre baladă al lui Radu Stanca („Exclusivitatea estetică nu duce la capodoperă“), fie în Perspectivă, articol program, în care I. Negoițescu explică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ea e nulă ca operă de artă“. Față de Manifest, euforionismul constituie o schimbare semnificativă de accent: unei creații, ca să fie, într-adevăr, o mare creație, nu-i ajunge doar valoarea estetică, din ea trebuie să se reverse o reală bogăție axiologică. În fine, programul clasicist preconizat ar trebui să repudieze subiectivul; or, acesta din urmă poate fi totuși regăsit în euforionism. Căci în ecuația euforionistă aflăm întotdeauna modelul (norma clasică) și defor marea lui subiectivă („fausticul/romanticul germanic“), așadar, după cum cred
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sorginte artistică, aparține unui intelectual rafinat din stirpea lui Balduin de Tyaormin (una dintre măștile sale epice), pentru care frumosul este paradox și care caută cu obstinație exhibiția, dar numai pe aceea mai plină de sens estetic și cu repercusiuni axiologice. Straja prințeselor. Lucrând la începutul anilor ’90 în echipa Pleșu la Ministerul Culturii, am urmărit cu obstinație, între altele, să facilitez apariția rapidă a Istoriei literaturii române a lui I. Negoițescu, într-un moment complet haotic, când Tipografia „Romcart“ (fostă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie minuțioasă, temeinică, ardelenească (așa cum numai Mircea Zaciu mai are). Pe de altă parte, Autobiografia e învăluită, nu de puține ori, într-o tentă crepusculară, grotesc thomasmanniană, cu o semnificație axiologică implicită, sugerând cât de rapid s-a maturizat literatura transilvană după apariția lui Blaga, intrând chiar în consonanță cu decadentismul european: „...eu mă integram într-o civilizație ce o trăiam ca pe un mândru declin (poezia lui Blaga nu-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
programele de acțiune, dispozițiile manageriale, normele de activitate etc.) spre cunoașterea tacită a salariaților. În această activitate este necesar a lua în considerare specificul cunoașterii tacite (existentă în „capul oamenilor” sau „în grupuri”) de a avea o puternică coloratură subiectiv-afectivă, axiologică (bazată pe valori și norme însușite), personalizată (pe baza experiențelor unice, individuale). Transferul acestei cunoașteri nu poate fi decât parțial, tot așa cum însușirea cunoașterii explicite (transformarea sa în cunoaștere tacită) poate fi tot parțială. Pregătirea întreprinderilor pentru postaderarea competitivă Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
29 I.3. Niveluri și tipuri ale schimbărilor educaționale / 35 CAPITOLUL II. NORMATIVITATEA PROCESULUI DE SCHIMBARE EDUCAȚIONALĂ / 51 II.1. Principiile schimbării educaționale. Definire și caracteristici generale / 51 II.2. Caracterizarea principiilor schimbării educaționale / 54 II.2. 1. Principiul fundamentării axiologice a schimbării / 55 II.2. 2. Principiul racordării la social / 57 II.2. 3. Principiul proiectării schimbării / 58 II.2. 4. Principiul stimulării motivației pentru schimbare / 61 II.2. 5. Principiul schimbării prin acțiune / 62 II.2. 6. Principiul eficienței
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
inițiative reformatoare. Aceste principii au rolul de a reflecta complexitatea fenomenului și a procesului schimbării, oferind atât cadrelor didactice, cât și managerilor școlari un set de repere normative care servesc depășirii tentației de a improviza. Ele vizează atât aspecte generale (axiologice, sociale), cât și norme ce pot fi asimilate la nivel individual (de proiectare, de motivare, de acțiune etc.). De asemenea, este descrisă specificitatea organizației școlare, ca entitate ce provoacă și care receptează schimbarea, sunt reliefate dimensiunile dezvoltării acestei organizații, este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în educație, care sunt mecanismele care o generează și o susțin, ce implicații multistadiale prezintă sau ce avantaje decurg pe termen lung. Din acest punct de vedere, considerăm că procesul schimbării educaționale poate fi analizat din cel puțin cinci perspective: axiologică, socială, psihologică, pedagogică și managerial-strategică. Perspectiva axiologică În circumstanțele actuale, în care societatea se află în plin proces de prefacere, cantonarea educației în cadrul strâmt al vechilor repere valorice ar conduce la formarea unei imagini retrograde a școlii. Din acest motiv
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
generează și o susțin, ce implicații multistadiale prezintă sau ce avantaje decurg pe termen lung. Din acest punct de vedere, considerăm că procesul schimbării educaționale poate fi analizat din cel puțin cinci perspective: axiologică, socială, psihologică, pedagogică și managerial-strategică. Perspectiva axiologică În circumstanțele actuale, în care societatea se află în plin proces de prefacere, cantonarea educației în cadrul strâmt al vechilor repere valorice ar conduce la formarea unei imagini retrograde a școlii. Din acest motiv, procesul schimbării educaționale trebuie să faciliteze depășirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
riscurilor pe care le presupune promovarea excesivă a noilor tehnologii. Acestea prezintă riscul depersonalizării individului, a "pierderii libertății" de acțiune a acestuia, îi limitează creativitatea și dorința de implicare. Valorile culturale reprezintă, prin raportare la fenomenul schimbării în educație, referențialul axiologic fundamental, cel care ghidează promovarea unui tip sau altul de schimbare. Nici acest factor nu este însă scutit de interpretări: unii pot considera valorile culturale ca fiind impuse, ca elemente ce obligă la uniformizare, alții pot să cadă în greșeala
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbarea sistemului și a procesului de învățământ deopotrivă. Caracterul funcțional al principiilor schimbării se manifestă numai în măsura în care acestea reușesc să se plieze pe trei paliere esențiale: a) proiectarea schimbării educaționale, ca nivel de maximă generalitate, realizată prin raportare la prescripții axiologice, sau prin capacitatea indivizilor/organizațiilor de a anticipa viitorul; b) compatibilizarea cu cerințele procesului de învățământ, nivelul real, concret la care schimbările sunt configurate; c) compatibilizarea cu cerințele de dezvoltare a organizației școlare, ca expresie a capacității școlii de a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]