1,649 matches
-
dorinței - ce este dispare - Iar el e emirul, și toate le are. Spre bătrânețe poetul vede lumea descărnată, redusă la esențe și sunete. Elogiază harpele, nestematele, candizii nenufari și în general florile. Sufletul lui cântă ca duhurile din Paradis: Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui cântă ca duhurile din Paradis: Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care nu se face deloc descripția insectei, ci se studiază raporturile între această formă minusculă și durabilă cu întreg câmpul cosmic, până la Geneză: Sunt poate milioane de ani de-atunci, - o, Soare! De când tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli, la proră și la pupă, Cu aripile vâsle prin valul de azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa mea să treacă, Iat tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adîncuri fără fund. LUCIAN BLAGA Întâile versuri ale lui Lucian Blaga (Poemele Luminii) au o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea, Meduzele când plimbă sub clopotele verzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce reprezintă emblemă clasică a școlii de învătământ superior. Un alt simbol îl constituie prezenta celor trei stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cauzată de criza petrolieră din 1973) dar, după 1982 continuă tendințele către concentrare și creșetre într-un număr limitat de poli urbani. Principalele zone în care această creștere a avut loc sunt: în primul rând Paris, apoi Midi (Coasta de Azur, Avignon și Montpellier), Bordeaux, Toulouse, Strasbourg, Lille, părți din centru și vest și, în cele din urmă, câteva zone din Alpi, de la Geneva până la Grenoble. Cu privire la caracteristicile interne ale noilor zone urbane, există un număr de tendințe care se pot
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
020 684 98,7 Normandia de Jos 1 440 935 97,5 Normandia de Sus 1 810 072 99,1 Pays-de-la-Loire 3 309 532 98,3 Picardia 1 828 154 95,6 Poitou-Charentes 1 700 110 98.5 Provența-Alpi-Coasta de Azur 4 109 119 89,0 Ron-Alpi 5 233 878 89,7 Regiunile de peste mări 1 341 412 78,7 Total 52 252 602 84,1 Sursa: OECD, Examens Territoriaux de l'OCDE: France, p.208. Tabel 4.6. Repartiția demografică
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
13 3 17 42 Martinique 0 1 1 28 Midi-Pirinei* 32 0 32 63 Nord-Pas-de-Calais 11 0 11 34 Pays de la Loire* 9 10 19 53 Picardia* 4 4 8 28 Poitou-Charentes 14 9 23 58 Prov. Alpi Coasta de Azur* 14 2 16 15 Ron-Alpi* 13 2 15 21 Sursa: DATAR, État des lieux des pays au 1 septembre 2005. *regiuni implicate în una sau mai multe pays interrégionaux: 13 astfel de pays sunt recunoscute, iar două sunt în pregătire
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu privire la democrația de proximitate, prima citire fiind adoptată pe 5 februarie 2002. 33 Comisia pentru viitorul descentralizării prezidată de Pierre Mauroy, Refonder l'action publique locale, raport către primul ministru (Paris: La Documentation française, 2000). 34 Ron-Alpi, Île-de-France, Provența-Alpi-Coasta de Azur, Languedoc-Roussillon și Pays de la Loire. 35 Acesta fusese consilier local în Poitiers, consilier și apoi președinte al regiunii Poitou-Charentes și viceprimar al Chasseneuil-du-Poitou. Între 1985 și 1989 a fost ales pentru Parlamentul European din partea UDF-RPR. 36 Legea constituțională 2003-276 din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
p. 10. 41 Anna Geppert, "Comprendre les "pays urbains", Pouvoir locaux, nr. 54, III/2002, pp. 27-33. 42 DATAR, Etat des lieux des pays au 1 septembre 2004. http://www.projetdeterritoire.com/spip/IMG/pdf/Etats des lieux 09 04 Screen.pdf 43 Côte d'Azur (23 %), Corsica (7 %) și Île-de-France (0,2 %). 44 M. Keating, J. Loughlin și K. Deschouwer, Culture, Institutions and Regional Development: a Study of Eight European Regions (Cheltenham: Edward Elgar, 2005), Vezi capitolul 5 despre Bretania și Languedoc-Roussillon. 45 J. Loughlin
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
23-24. 28 Ibid. 29 Hotarârea din 28 octombrie 1956. 30 Cifra s-a redus la 21 de regiuni prin fuzionarea Ronului și Alpilor în 1960 și s-a reîntors la 22 în momentul în care Corsica a părăsit ProvențaCoasta de Azur în 1970. 31 Decretul din 7 ianuarie 1960. 32 Vezi Dayries și Dayries, op. cit., p.29. 33 legea din 5 iulie 1972. 34 Vezi L. Cohen-Solal, C. Bunodière, Les nouveaux socialistes (Paris: 1977). 35 Elementul marxist a fost introdus în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de greci (Pindar), dar și de Scriptură (Iov). Dolor se convertește oximoronic, în voluptas ("Est flere voluptas, expletur lacrimis dolor", Tristia IV, 3 v 37). Suferința nu ajunge însă la neant, întrucât e luminată de speranța grațierii și izbăvită de azurul mântuirii prin artă. Ovidiu descoperă, așadar, destinul tragic existențial. Exilul cu fețe multiple, exterior sau interior, devine simbol al condiției umane. Motivele alienării ruperea brutală din viața din Roma și conștiința de exilat într-un mediu străin au provocat drama
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de topică atît de ridiculizate de comentatori. Marea este un element euforizant. Înspumată sau lină, ea Îmbată simțurile, provoacă imaginația. Nașterea lumii din apele Bosforului este primită cu o vie senzație de beție albă, o copleșire dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îmbină cu acelea ale mării. Efectul este Îmbătarea simțurilor, nașterea unei voluptăți sacrale („suflarea-mi cu suflarea-ți cerească, Îmbătîndă”), pierderea simțului realului, topirea Într-o flacără divină: „În fundu-acestui cadru ce ochii ne Îmbată Eterul și cu marea unesc azurul lor; Iar soarele ce-apune, pe marea azurată Revarsă-n fluviu d-aur, măreț, dezmierdător! Pe luciu orizonte, acolo unde cerul Cu marea se Îmbină, apare luna blînd, C-un pas ușor pătrunde din ce În ce eterul; Și stînca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
timpul lin, Sublimă, impozantă, cînd timpii aspri vin, În zi, În noapte, seara, În alba dimineață, Un farmec fără nume se varsă p-a ta față. Pe valurile tale, ce ne-ncetat murmur, M-ai legănat tu dulce, sînt element d-azur, D-o patrie frumoasă, dar dată moștenire Tiranilor din secoli, respins, a mea iubire Pe sînul tău, o, mare, se leagănă cu dor; Tu i-ai luat ei locul În sîntul meu amor, Și valurile tale, sălbateci, furtunoase, N-au
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nalt granit, Privind cu voluptate coprinsu-ți aurit, Sorbind prefumu-ți dulce și legănîndu-mi dorul, N-am revărsat eu lacrimi ce-mi inspirase-amorul.” Bolintineanu amestecă, aici și pretutindeni, discursurile, amestecînd temele: erosul, politicul, morala și sensibilitatea la elementele transparente, purificate, aiurate. Tema azurului este, dealtfel, cea mai răspîndită În versuri. Obiectele tind În poezia lui spre o stare (s-o numim astfel) de confluență dintre două elemente: lumina și materia, cerul și pămîntul, transparentul, volatilul și opacul, solidul. „Element d-azur”, marea este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aiurate. Tema azurului este, dealtfel, cea mai răspîndită În versuri. Obiectele tind În poezia lui spre o stare (s-o numim astfel) de confluență dintre două elemente: lumina și materia, cerul și pămîntul, transparentul, volatilul și opacul, solidul. „Element d-azur”, marea este locul de Întîlnire a două universuri, rezultatul unei acțiuni de Întrepătrundere și, În primul rînd, efectul trecerii luminii printr-un corp dens, opac. Poezia lui Bolintineanu Îmbrățișează cu precădere corpurile fecundate de lumină. Albul (dalbul), frecvent pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
starea inocentă a materiei. E faza sublimă a pasiunii: sublimul voluptății și al purității, două noțiuni care la Bolintineanu merg Împreună. Numai virginalul poate trăi beția voluptății. În Conrad dăm peste „azurita ceață”, În Macedonele, marea și cerul (eterul) „unesc azurul lor” și, tot acolo, sufletul Îndrăgostit zboară ca fluturele prin „deșertul azuros”... Să revenim la „lichidele cîmpii”... unde sufletul proscrisului Conrad se simte bine. Aici climele sînt „prefumate”, cadrul vieții (citat deja) e „superb, desfătător”, cerul, aerul, valul mării „se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
parte din poemele lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului are, totdeauna, „un farmec virginal” (Rabie), zorii sînt tineri („tinerile zori”), tînără este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la el „jună”, Îndrăgostitul din O noapte de amor mărturisește că a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Conrad mi se pare că rezumă această iubire vinovată pentru categoriile antinomice. Un vers frumos, inspirat: „Iar neaua sa eternă ce luce sub lumină, RÎu d-ambru, se Îngînă cu purpura divină Și se răsfrînge-n marea de spumă și d-azur C-un cer ce-atîtea stele Îl fac și mai obscur”. Un cer devenit obscur din cauza numărului mare de stele - iată o propoziție ce trădează o finețe a gîndirii lirice: obscuritatea ca efect al acumulării luminii, Întunericul ce are drept hrană
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de gând/ să locuiești într-un cuvânt/ palat princiar/ cu ferestre de azur/ să auzi de demult/stele tremurând/prelungul zăpezilor/clinchet pur// cuvântul/sabie vremii/să lunece-n / oțelită lumină/pe-ale lumii/lunge milenii/sania lunii/ lină să vină// încărunțit de gând/să locuiești/într-un cuvânt” - Poezia). Dintre ipostazele eului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
Mării Negre sau a lacului Balaton (“Marea Ungariei”) turismul litoral este prezent cu perspective de evoluție în concordanță cu potențialul de care dispun zonele de țărm. IV.I.1. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN ZONA ȚĂRMULUI MĂRII MEDITERANE a. COTE d’AZUR Coasta de Azur (Riviera Franceză) cuprinde zona de țărm mediteranean din sud-estul Franței, localizat între Menton, în apropierea graniței cu Italia și Hyères (sau Cassis) în partea vestică, aflată în cea mai mare parte în regiunea franceză Provence - Alps - Côte
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]