3,148 matches
-
palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit astăzi "Valul lui Traian" sau "Troianul", amplasat în partea nordică a județului Iași, orientat pe direcția EV, între comunele Victoria (de pe Prut) și Vânători (de pe Siret), pe care-1 putem identifica cu limesul carpodacic
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
constând în “a cincea parte dintr-un bătrân“, ceea cedemonstrează natura răzășească a acestui sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când satul aparținea sulg. Ion Carp (fiul lui Gheorghe Carp) care în 1813 a construit biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pe ctitori să ridice această biserică întru cinstirea și pomenirea Sfântului Pantelimon ar fi fost credința că, în acest fel vor fi feriți de multe boli care bântuiau în acea vreme prin partea locului. Biserica ar fi fost construită din bârne și vălătuci. Prin anul 1805, a fost nevoie să se rezidească din temelie, pe același loc, cu pereții din piatră. Terenul nu era cel mai indicat, fiind mult denivelat, astfel, încât altarul s-a înălțat pe o umplutură pentru a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Poarta C.I. Giurescu T. Burckhardt Această formă de trecere ne invită în lumea misterului, a tainicului, a necunoscutului, iar sensul său simbolic este trecerea de la profan la sacru. De la porțile cele mai simple, realizate din doi stâlpi verticali și o bârnă orizontală din lemn, complexitatea compoziției sporește odată cu numărul de elemente din care este construită, ajungând până la porțile complexe, bogat ornamentate, din arta populară și culminează cu arcele de triumf. Frumusețea unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
conformist, dar niciodată provizoriu. Să vorbim, domnul meu, pentru niște studenți care ne-ar asculta cu venerație. Sunt dascălul iubit de odinioară. Așadar, domnilor studenți, închipuiți-vă o încăpere nu prea înaltă, abia mai mare decât o chilie. Tavanul de bârne, podeaua de scânduri, lemnul de sus întunecat, cel de jos, fără îndoială, frecat cu leșie. Ferestrele acoperite pe jumătate. Neagră, cealaltă jumătate, vergele subțiri de plumb, pe acolo vine lumina, un fals vitraliu, aș zice, și o lumină cu totul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în timp ce finalul lui marchează comentariul compoziției plastice. Prima componentă a descrierii ekphrastice reflectă mimetic organizarea spațiului pictural din această scenă de interior: Așadar, domnilor studenți, închipuiți-vă o încăpere nu prea înaltă, abia mai mare decât o chilie. Tavanul de bârne, podeaua de scânduri, lemnul de sus întunecat, cel de jos, fără îndoială, frecat cu leșie. Ferestrele acoperite pe jumătate. Neagră, cealaltă jumătate, vergele subțiri de plumb, pe acolo vine lumina, un fals vitraliu, aș zice, și o lumină cu totul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
formă de leu. Dar pătura care îl acoperă face din el un obiect domestic. Scaune de lemn. Și ceva piele și o umplutură de câlți și ținte galbene, (vezi nota 13). Discursul lui Pașaliu enumeră obiectele din încăpere (tavanul din bârne, fereastra, lumina "cu totul neobișnuită", cufărul, scaunele de lemn, saboții, cartea nu prea groasă), terminând cu referința la femeia care citește. Chiar dacă secvența începe cu dialogul dintre Antipa și Pașaliu, descrierea tabloului se transformă într-un veritabil monolog al lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
treilea tip, se regăsesc sub tumulii sarmatici individuali (în șapte astfel de exemple), costituind aproximativ 5% din numărul total al înmormântărilor. Treptele sunt practicate la adâncimi diferite, sistemul lor de construcție fiind greu sesizabil. Uneori, acestea prezintă urme ale unor bârne sau chiar resturi putrescente din lemn, sub formă de praf de culoare cafenie, aceste indicii dovedind că bârnele se așezau de-a curmezișul gropilor, una lângă alta, formând un fel de acoperișuri; în unele cazuri aceste acoperișuri erau formate din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
total al înmormântărilor. Treptele sunt practicate la adâncimi diferite, sistemul lor de construcție fiind greu sesizabil. Uneori, acestea prezintă urme ale unor bârne sau chiar resturi putrescente din lemn, sub formă de praf de culoare cafenie, aceste indicii dovedind că bârnele se așezau de-a curmezișul gropilor, una lângă alta, formând un fel de acoperișuri; în unele cazuri aceste acoperișuri erau formate din jumătăți de bârne despicate în două. Complexele funerare cu nișe reprezintă 2,62% din cifra totală, descoperindu-se
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
resturi putrescente din lemn, sub formă de praf de culoare cafenie, aceste indicii dovedind că bârnele se așezau de-a curmezișul gropilor, una lângă alta, formând un fel de acoperișuri; în unele cazuri aceste acoperișuri erau formate din jumătăți de bârne despicate în două. Complexele funerare cu nișe reprezintă 2,62% din cifra totală, descoperindu-se până la începutul anilor '90 ai secolului trecut unsprezece exemple de acest fel, din care unul este un mormânt introdus într-un tumul din epoca bronzului
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
lut care trecea printr-o platformă din lut bine bătătorită cu diametrul de 33,5 m. Pe această platformă s-a efectuat un ospăț funerar după cum o demonstrează grămezile de amfore sparte intenționat. Camera funerară acoperită cu două rânduri de bârne de lemn era orientată pe axa N-S și avea adâncimea de 2,12-2,2 m. Pe fundul gropii funerare, la 1,2 m de peretele nordic, la 0,35 m de cel sudic și la 0,9 m de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
era orientată pe direcția NE-SV, dimensiunile fiind de 2,85 m - lungimea și 0,95-1,05 m lățimea. Groapa era prevăzută cu trepte, având lățimea de 0,20-0,30 m, în partea nordică, pe treaptă fiind găsite fragmente de la bârnele din lemn care acopereau groapa. În umplutura gropii au fost descoperite patru fragmente din bârne din lemn, având lungimea de 0,3 m și diametrul de 0,1-0,2 m. Scheletul defunctului reprezentând un adult era întins pe spate cu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
95-1,05 m lățimea. Groapa era prevăzută cu trepte, având lățimea de 0,20-0,30 m, în partea nordică, pe treaptă fiind găsite fragmente de la bârnele din lemn care acopereau groapa. În umplutura gropii au fost descoperite patru fragmente din bârne din lemn, având lungimea de 0,3 m și diametrul de 0,1-0,2 m. Scheletul defunctului reprezentând un adult era întins pe spate cu capul spre NE și fața în sus, mâinile așezate pe lângă corp iar picioarele întinse drept
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
era orientată pe direcția NE-SV, dimensiunile fiind de 2,85 m - lungimea și 0,95-1,05 m lățimea. Groapa era prevăzută cu trepte, având lățimea de 0,20-0,30 m, în partea nordică, pe treaptă fiind găsite fragmente de la bârnele din lemn care acopereau groapa. În umplutura gropii au fost descoperite patru fragmente din bârne din lemn, având lungimea de 0,3 m și diametrul de 0,1-0,2 m. Defunctul reprezentând un adult era întins pe spate cu capul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
95-1,05 m lățimea. Groapa era prevăzută cu trepte, având lățimea de 0,20-0,30 m, în partea nordică, pe treaptă fiind găsite fragmente de la bârnele din lemn care acopereau groapa. În umplutura gropii au fost descoperite patru fragmente din bârne din lemn, având lungimea de 0,3 m și diametrul de 0,1-0,2 m. Defunctul reprezentând un adult era întins pe spate cu capul spre NE și fața în sus, mâinile așezate pe lângă corp iar picioarele întinse drept. Pe
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina Jela, Cornel Moraru, Alain Paruit, Ruxandra Ivăncescu, Iulian Boldea, Dumitru Mureșan, Al. Cistelecan); Ferestre întredeschise. Alexandru Vona - Ovidiu Constantinescu, APF, 1997, 12 (semnează Iris Radisch, Ion Pop, Ion Vartic, Nicolae Bârna, Daniel Moșoiu); Dan C. Mihăilescu, Existențialism romantic, „22”, 1997, 405; Glodeanu, Dimensiuni, 273-284; Zaciu, Departe, 145-153; Dicț. analitic, II, 66-69; Glodeanu, Incursiuni, 156-172; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, 70-71; Micu, Ist. lit., 651-652; Gabriel Dimisianu, Frumuseți glaciale, RL
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
Glodeanu, Dimensiuni, 273-284; Zaciu, Departe, 145-153; Dicț. analitic, II, 66-69; Glodeanu, Incursiuni, 156-172; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, 70-71; Micu, Ist. lit., 651-652; Gabriel Dimisianu, Frumuseți glaciale, RL, 2001, 38; Ion Vartic, Agendă cu Vona, APF, 2001, 12; Bârna, Comentarii, 175-182; Popa, Ist. lit., I, 297-302; Grigore Scarlat, Vis și realitate, CL, 2002, 4; Cristina Ionică, Misterioasa literatură de sertar, RL, 2002, 30; D. Gulea, „Misterioasa dispariție a orașului din câmpie”, OC, 2002, 117; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului, RL, 1987, 8; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 368-379; Negoițescu, Ist. lit., I, 320; Petria, Vâlcea, 419-423; Popa, Ist. lit., II, 310-311; Dicț. scriit. rom., IV, 815-818; Firan, Profiluri, II, 347-353; Zamfirescu, Istorie, II, 591-592. C. Pp.
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Petrescu (Mâinile ce-și aduc aminte), Perpessicius (versuri), G. Călinescu (nuvela Catina damnatul), dar și ale câtorva autori afirmați spre mijlocul anilor ’30, cu notorii vederi de stânga, precum Ion Călugăru, Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Vlaicu Bârna, George Lesnea, Mihai Beniuc, Maria Banuș. Acestora li se adaugă nume noi: poeții Victor Tulbure, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu și prozatorii Aurel Baranga, Petre Iosif, A.G. Vaida, Al. Jar și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
literaturii propriu-zise schimbarea se face tot mai mult simțită. Continuă să colaboreze cei care își câștigaseră un loc în conducerea Uniunii Scriitorilor, precum poeții Mihai Beniuc, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Al. A. Philippide, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna, sau mai tinerii Ion Horea, Florin Mugur, Ion Brad, Alexandru Andrițoiu, Gheorghe Tomozei, precum și prozatorii Alecu Ivan Ghilia, Francisc Munteanu (Terra di Siena), Marin Preda (Moromeții, II), Eugen Barbu (O canistră de apă, Facerea lumii), Remus Luca (Poveste de dragoste
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
sau de corespondență, articole pe teme istorice și culturale. Comentarii critice substanțiale sunt semnate de Ov. S. Crohmălniceanu, Aurel Martin, Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir, Cornel Regman, Maria-Ana Tupan, Monica Spiridon, Nicolae Mecu, Nicolae Oprea, Liviu Grăsoiu, Octavian Soviany, Nicolae Bârna, Florin Mihăilescu, Al. Săndulescu, Doina Ruști ș.a. Se introduc în structura V.r. dosare tematice, vizând o personalitate, un eveniment, o chestiune de istorie culturală, de politică culturală etc., și numeroase anchete pe teme de actualitate. Rubrici ilustrate convingător sunt
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
momentul citirii raportului amintit: fie l-au huiduit pe cel ce condamna comunismul într-un cadru oficial, fie au tăcut laș ori interesat. ...Aș mai avea câte ceva de spus, dar rămâne pe săptămâna viitoare. Până atunci poate îmi găsesc și bârna din ochi. LA LOC teleCOMANDA Efectul de sferă asupra politicienilor de seră Alex SAVITESCU M-am uitat întotdeauna cu invidie la calitatea dezbaterilor electorale americane. Știți la ce mă refer: țara aceea de peste Ocean, unde campaniile pentru alegeri nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
revoluționare, nu poate să nu le admire; cîntecul „măicuții Volga“, se gîndește Vania, „în modulările lui mărețe atot-dominatoate nu putea izvorî decît în cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor“ (3, 281). Dar „nemărginirea acestui peisaj, întunecat de cuburile din bîrne înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, în aceste sate ce se oglindesc posomorîte în mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea“ (3, 281) îi trezește în amintire „orizontul ondulat și totdeauna cuprins între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
părți sociale, astfel: A. 1.525.000 lei statul român, reprezentînd 305 părți sociale, respectiv 23,46% din capitalul social: - 40.000 lei domnul Andreescu Gabriel, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei doamna Bîrnă Ioana, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei domnul Blaga Ioan, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61% din capitalul social; - 40.000 lei doamna Bivolaru Ileana, reprezentînd 8 părți sociale, respectiv 0,61
HOTĂRÎRE Nr. 108 din 14 februarie 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Editura Humanitas" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107660_a_108989]