1,778 matches
-
și notă rilor sale. Nu știu cum s a făcut, nici care au fost motivele care l-au determinat, dar la 4 5 luni de carte cu el, m-am trezit trimis la un concurs literar, organizat prin 1950, d rept concurent! - Băiete, mâine dimineață mergi la concursul literar la Liceul „Iorgu Radu”, faza orășenească, mi a hotăr ât profesorul programul zilei următoare. Cum de m a selecționat pe mine dintre atâția alți i, poate mai buni, n am aflat nici în ziua
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Făcând într-o zi o lecție de Istorie și vorbind școlarilor săi de Mihai Viteazul, Caragiale observase că unu l dintre elevi se uita mereu pe fereastră, dus cu gândul aiurea și fără nici o atenție pentru explicația sa. - Bine, măi băiete, îi zise Caragiale, eu vorbesc de aproape un ceas și ție nici nu ți pasă! Spune, în cotro te uiți și la ce te gândești? - Ascultam mierloiul din pom! răspunse elevul sincer, dar destul de emoționat. Caragiale tăcu o clipă, fixă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
își continuă apoi cursul de istorie. Elevul însă nu-și lua ochii de la fereastră. Explicând mereu și observând că elevul continuă a privi pe fereastră cu încordată atențiune, Caragiale își întrerupse explicația și apropiindu-se de elev îi zise: - Măi băiete, știi una: haidem în grădină cu toții să ascultăm mierloiul din pom, ș om vorbi despre Mih ai Viteazul lecția viitoare. Ceea ce făcu cu întreaga clasă - și ceea ce amintește minunata pedagogie a lui Ion Creangă. * C. Săteanu (pseudonim Carol Schânfeld) născut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noi acum, adăogă Harold, luîndu-și rămas-bun de la inginer și de la Maitreyi (pe care, de altfel, nu știa cum s-o salute). După ce plecară, fetele se apropiară bufnind de patul meu și începură să mă felicite ironic. ― Hei, Allan, ești pierdut, băiete! vorbi Geurtie. ― Dar nu e urâtă, spuse în treacăt Clara, numai că mi se pare murdară, ca orice indiană. Cu ce-și dă pa păr? Pe mine, lașitatea mă cuceri deodată. Începui să bârfesc și pe inginer, și pe Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă consoleze pe mine (Harold le spusese că sufăr de o depresiune nervoasă, un surmenaj sau ceva asemănător, și că, înainte de a pleca din oraș, trebuie "să mă amuz" ca să uit). ― Hei, Allan, îmi spunea Geurtie, ce stai așa posac, băiete? Nu ai tu fata ta lângă tine? Mi se așeză pe genunchi, și mie îmi era atât de odioasă atingerea aceea, încît mă cutremuram tot, și o rugai să mă lase, căci sunt obosit și bolnav. ― Nu cumva ești îndrăgostit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am văzut pe toți patru urcînd prin trecătoare și am văzut că Paco nu era legat În nici un fel. CÎnd s-au apropiat ne-am strîns toți În jurul lui: „Salut, Paco. Ce mai faci, Paco? Paco, cum Îți merge, Paco, băiete?“. Și el zice: „Totu-i În regulă. Totu-n afară de asta“ - și ne arată ciotul. „A fost o tîmpenie și o lașitate. Îmi pare rău c-am făcut asta. Dar Încerc să fiu de folos și cu o mînĂ. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu-i lăsa să ți-o ia prea mult Înainte. Domnul John Îl plăcea pe Nick Adams pentru că avea În el păcatul originar. Nick nu Înțelegea ce Însemna asya, dar era mîndru. — Tu o să ai pentru ce să te căiești, băiete, așa Îi spunea. Și Ăsta-i unul dintre cele mai bune lucruri din lume. Și poți oricînd să te hotărĂști dacă vrei să te căiești pentru ele sau nu. Dar toată treaba e să ai pentru ce te căi. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mănÎncă mai mult și bea lapte mult, plus o grămadă de dulciuri. Nu-ți face griji. O să mîncăm bine. Bine că-i place păstrăvu’. Au fost foarte buni. Nu-ți face griji În privința ei. O să mănÎnce foarte bine. Dar, Nick, băiete, chiar că nu prea i-ai dat să mănÎnce ieri. Mai bine o lași să mai doarmă, decît s-o trezești. Tu ai o grămadă de lucruri de făcut pînĂ cînd s-o trezi.“ Începu să scoată cu mare grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
conți englezi, spuse celălalt prizonier. Întreabă-l și pe domnu’ senator, de față - și dădu din cap către tata. — Întreabă-l și pe puști, spuse primul prizonier. E de aceeași vîrstă cu George Washington - Îi e imposibil să mintă. — Vorbește, băiete, spuse prizonierul mai Înalt holbîndu-se la mine. — Termină, spuse paznicul. — Așa, dom’ sergent, interveni micuțul. FĂ-l să Înceteze. N-are nici un drept să-l amestece pe puști. Am fost și eu băiat odată, zise prizonierul mai mare. — Mai taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din plin, da’ el a ținut-o așa juma’ de noapte fărĂ să se vadă nimic. — Da, nu arată niciodată. — Chiar că nu. Da’ dacă o ține așa, o să-și facă praf măruntaiele. N-am răspuns nimic. — Ți-e foame, băiete? — Da. SÎnt lihnit. Ne-au lipit și un vagon-restaurant. Hai să mergem și să mîncăm ceva. Am trecut prin două vagoane cu toate draperiile trase, pe urmă am ajuns În vagonul-restaurant, am trecut printre mese și ne-am dus În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din clădiri și admirînd demnitatea cu care merge omu’ cu cască de oțel care tocmai fusese exclus din Club. — Ce nu-mi vine să fac relatarea, spusei. N-o să fie prea ușor. Ofensiva asta e distrusă. Nu ți-e bine, băiete? spuse Johnny. — Scrie și tu ce se poate scrie, spuse celălalt pe un ton blînd. Trebuie să-ți vină ceva după o zi atît de Încărcată. CÎnd o să-i culeagă pe răniți? Întrebă fata. Nu purta pălĂrie și mergea lejer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
șapte jumate. — Nu vrei să mergi cu mine? MĂ tem că mașina cealaltă o să fie prea Încărcată. — Ba da, cu plăcere. Mulțumesc. Se urcară În mașina lui și noi ne băgarăm toate lucrurile În a noastră. — Ce-i cu tine, băiete? spuse Johnny. Îți lași fata să plece acasă cu altu’? — E supărată din cauza atacului. Se simte foarte rău. — O femeie care nu se supărĂ la un atac nu-i femeie, spuse Johnny. — A fost un atac tare nereușit, spuse celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Și jidanii? Întrebă În cele din urmă. Ai uitat de ei. Jidanii sînt fumați. I-a terminat Henry Ford cînd a publicat The Protocols of the Elders of Zion. — Și chiar crezi că s-a terminat cu ei? FĂră-ndoială, băiete. N-o să-i mai vezi. — MĂ miră s-aud asta. — Și să-ți mai zic ceva, spuse bărbatul aplecîndu-se către el. O să vezi tu, băiatu’ Ăsta, Henry, o să i-o facă și Papei. Așa cum le-a făcut-o celor de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ia Încearcă s-o și faci. „Da’, oricum, dacă-mi ies patru atît de bune pe cît pot și atît de simple pe cît le-ar putea face Dumnezeu cînd are o zi mai bună (Sal’, Zeitate. Urează-mi noroc, BĂiete. MĂ bucur s-aud că-ți merge așa de bine), atunci o să-mi reglez conturile cu mine Însumi; și dacă jegosu’ de Nicholson reușește să și vîndă vreo două din alea patru, atunci copiii ar fi aranjați cît lipsim noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
poticnească. Văzând treaba asta, Costache a întrebat-o pe Coana Tinca: “Mamă, care-i partea mea din afacerea asta? Dă-mi-o, ca să-mi văd de treabă singur”. Coana Tinca, arătându-i calea Buciumului, i-a răspuns cu parapon: “Măi băiete. Vezi tu drumul ista? Cât îi de lung și cât îi de lat, tot îi al tău!” Costache a înțeles cam încotro bate vorba ei și a plecat în lungul drumului spre Bucium. Nu a trebuit să mergă prea mulă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și... alint de... gene. Cotiugaragiii privesc în urma ei cu însoțire de oftat adânc... După o vreme, unuia dintre ei - celui mai tânăr - i se dezleagă limba: Strașnică muiere, bade Pavele. Vezi bine că așa trebuie să fie o hangiță, Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el bine ce femeie să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el bine ce femeie să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca eu n-aș putea să stau liniștit văzând cu ochii mei cum li se lungesc gâturile mușteriilor uitându-se după Catrina mea. Unde mai pui că se găsește câte unul, mai ales târgoveți, care după ce s-o amețit pune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ia uite-te așa, mai cu băgare de seamă. Nu vezi nimic? Pâcule! Eu cred că tu vezi cai verzi pe pereți. Ori nu ți s-o limpezit încă drojdia de aseară... Ce vezi tu și eu nu văd? Dumitre, băiete! Se vede treaba că ai fost infanterist. Nu vezi decât până la capătul puștii. Mai departe nu-i chip. Da’ ce vorbesc eu degeaba, că tu tot catană neinstruită rămâi. Ba sunt cavalerist, Pâcule! Si de pe cal se vede mai departe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ocupă nimeni. Așternutu-i primenit și buchețelele de levănțică nu lipsesc... Moș Dumitru avea plăcerea lui. Așternutul să amiroase a levănțică, ca acasă...Asta o știa crâșmărița... de la bărbatul ei, care a făcut armata la cavalerie cu moș Dumitru. Costache, băiete! Stii tu ce am vrea să mâncăm noi în astă seară? Dacă ai să-mi spui, am să știu. Dacă nu... Nu și pace. O tochitură făcută la mama ei. Suntem rupți de foame! Nu avea grijă, Dumitre. Dacă-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ca la un semn, s-au ridicat cu toții și s-au întors cu fața spre răsărit. Si-au făcut câte o cruce adâncă, așezându-se apoi în liniște... Poftă bună, gospodarilor! le-au urat Măriuța și Costache. Nu uita, Costăchele băiete, să aduci o oală de vin rece, ca să ne ostoim setea. Să știi că sete ca în astă seară și ca de când sunt n-am avut niciodată. Uite aici mă seacă - a vorbit Pâcu, arătându-i crâșmarului gâtul lung ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
privirea pierdută în gol. Nu auzea nimic, nu vedea pe nimeni. Buzele lui sfarogite murmurau cuvinte neînțelese. Din când în când, cei din jur auzeau cu claritate doar cuvântul „Liuba”. A stat așa vreo cinci zile...” Ce-i cu tine, băiete?” l-a întrebat într-una din zile colonelul. „In loc să te bucuri că pleci acasă, tu te perpelești ca un îndrăgostit?”. La auzul acestor cuvinte, nenea Jănel o făcut ochii mari, întrebându-se: „De unde știe colonelul că eu și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Când șefa spitalului o lăsat tilifonul din mână, s-o uitat lung la nenea Jănel și o oftat o dată adânc. Apoi s-o apropiat de el, i-o pus mâna pe umăr și, privind în ochii lui, i-o spus: „Băiete! Te-ai născut fără noroc!... Să știi că... că Liuba ta o...o murit! O murit, băiete!” Lui nenea Jănel i s-o înmuiat genunchii, gata să cadă...Doctorița i-o dat o cană cu apă și i-o vorbit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
oftat o dată adânc. Apoi s-o apropiat de el, i-o pus mâna pe umăr și, privind în ochii lui, i-o spus: „Băiete! Te-ai născut fără noroc!... Să știi că... că Liuba ta o...o murit! O murit, băiete!” Lui nenea Jănel i s-o înmuiat genunchii, gata să cadă...Doctorița i-o dat o cană cu apă și i-o vorbit îndelung... „Să știi tu că Liuba o murit la datorie. La căpătâiul soldaților bolnavi de tifus...Si
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcea nenea Jănel. Să toace ca ceasul. Când am să am nevoie să merg undeva...țup în căruță și pe aici ți-i drumul... Stii, Dumitre, că sticleții tăi sunt de soi? Apoi dacă așa stau lucrurile, mă ai tovarăș, băiete. Suntem cam de-o baie, Dumitre. Așa că, dacă ne lăsăm de cărăușie, o facem amândoi odată. Imi iau și eu un cal, că așa mi-am dorit toată viața... Fie, Pâcule, dar cal să fie, pentru că eu mă tem că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu poate să te roadă.” „Iaca, pe mine mă roade și pace.” „Bine, Ițic. Spune, să aud și eu întrebarea care te roade pe tine, să nu mor de curiozitate.” „Tată, eu vreau să știu...” „Ce vrei să ști, Ițic băiete?” „Vreau să știu dacă calu’ nostru iap-o fost?” „O fost cal, măi Ițic. Tu nu știi că dacă îi potcovit și trage la ham îi cal?” „Stiu, tată. Da’ tare mă tem că calu’ nostru iap-o fost.” „O fost iapă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]