16,324 matches
-
dat în minte una ca asta. Totul s-a tras de la o nuntă ce avusese loc undeva pe lângă Bârlad. Se însura Ion Palade, cumnat cu vornicul Velicico, frate bun cu Miron Costin. De față, multă boierime aleasă, nemulțumită de mojiciile bătrânului domnitor Cantemir. Acesta,... de pe cum îi era natura lui (fire, hire, dar Neculce plusează și scrie, primul, cred, în limba română, natura!) se înțelegea ușor cu boiernașii parveniți, grosolani ca și dânsul. Știm, s-a mai văzut: complexul pustiitor al
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
vieții. În aceste condiții, bătrânețea devine o stare de beatitudine, de fericire intensă, ca sub efectul unor narcotice. De altfel, un splendid poem dedicat bătrâneții se numește chiar drogul: "mulțumescu-ți ție/ Doamne/ că mi-ai dat șansa/ de a fi// bătrână/ picioarele mi se împleticesc/ capul mi se leagănă ușor/ Bucuria mă cuprinde/ amețită/ cu nesaț/ sorb drogul bătrâneții" (p. 46). Într-o vreme a urii generalizate și a trivialității agresive, Irina Mavrodin pledează pentru frumusețile simple ale vieții (un fir
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
ale unei societăți dominate de bărbați. Intenția inițiatorilor acestei expoziții, ca și a directorului muzeului, competentul și activul Lars Nittve, a fost de a reevalua acel geniu de povestitor care i-a influențat mereu pe cei mai cunoscuți pictori actuali, bătrâni și tineri: Elis Erikson, Lena Cronqvist, Jan Hafström, Jockum Nordström, Karin Ellberg și Karin Mamma Anderson - și de a multiplica întâlnirile cu publicul, pentru că el, mai mult decât oricând, are nevoie de a-și povesti în imagini istorii despre viață
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
crame-o fi și ce de/ Cîntece departe auzii!/ Greu ar fi să dormi în aste vremi,/ Poate noaptea să colinzi pe stradă,/ Să atingi un zid, să nu te temi,/ Să te uiți spre nord să-aștepți zăpadă./ Să-nconjori bătrînele statui/ Pipăind cu mîna bronzul rece,/ Să privești cum doarme în Bahlui/ Umbra ta - și-a vremii care trece,/ Stelelor și lunii să le dai/ Fără sens, vreun nume drag de fată.../ Sau în Turnul Golia să stai/ Iscodind orașul
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
Constantin Țoiu Mai sunt câteva minute bune până la ora douăsprezece. Turiștii așteaptă privind turnul aurit al Big-Benului, ardezia lui strălucitoare. Timpul la englezi este aproape un lord bătrân... Face să-l cunoști. Am auzit de inși care l-au văzut și care au stat de vorbă cu el, - replici celebre. Printre aceștia, Shakespeare. Un ceas, oricât de celebru, nu poate să bată mai mult de douăsprezece ori. 12
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
lexiconul Termenii filozofiei grecești este că gradul de abstracțiune al unei limbi este un indiciu a cît de vîrstnică este ea. Cu cît cuvintele unei idiom au o încărcătură mai mare de generalitate, cu atît idiomul în cauză e mai bătrîn. Așa cum un trup, pe măsură ce îmbătrînește, își pierde elasticitatea și atinge pragul sclerozei, tot așa o limbă, abstractizîndu-se, își pierde putința de mlădiere a sensurilor concrete. Și astfel, desprinderea de realitate a cuvintelor uzuale, chiar dacă oferă avantajul unei lărgiri a înțelesului
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
Ťmodernismť? Căci în realitate, literatura nouă, a epocii noi, va fi realistă și socialistă, oricâtă cenușă au turnat peste această concepție conformiștii, dogmaticii, proletcultiștii și oricât ar fi profitat de asta cripto-moderniștii și cosmopoliții, ca să discrediteze realismul socialist. ŤModernismulť e bătrân de aproape o sută de ani. Dacă artiștii occidentali nu sunt sătui de el și nu simt nevoia de ceva nou, îi privește. În țara asta suntem câțiva scriitori și critici care credem că trebuie isprăvit cu modernismul. Nu ni
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
lei în copilărie, studiile la școala generală și la liceu și mi-au dat bursă în facultate, din banii lor. Pensionarii care nu cerșesc sau nu au aerul de victime fac parte din elita acestei categorii, printre care se numără bătrîni securiști și venerabili activiști de partid de rang înalt. N-aș avea nimic împotriva lor, ca persoane, dar mă revoltă mecanismul care face din ei, și după '89, aleșii acestei țări în care proștii au murit ca să nu mai fie
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
a fost fericit că n-a avut cine să-l pedepsească..." (Antiteze). Copilăria deturnată, făptura omenească alterată prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Casa se susținea pe piloni îngropați în nisip. Era o construcție mică din lemn, veche și acoperită de aluviuni. Când mergeai, scândurile scârțâiau sub picioare și pe alocuri spațiile dintre lemne îți permiteau să ghicești zburătăcitul fără rost al orătăniilor bătrâne și singuratice care dormeau și se adăposteau de obicei sub dormitorul nostru. Noaptea mă trezea trosnetul continuu al lemnului uscat și grohăitul porcilor înfometați. În vreme ce Wilson citea, stând în cealaltă parte a prispei, eu îmi lăsam picioarele să-mi atârne
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
lui Wilson era în permanentă mișcare. Avea chipul zbârcit tot și părul tuns la piele. Un început de chelie îl făcea să pară mai tânăr decât era. La douăzeci de ani dragostea e o lighioană mută iar eu sunt deja bătrân. La asta se gândea Wilson cu cartea în mâini. Și la frică. Femeia punea uneori întrebări. Altădată prefera să nu știe. Eu o vedeam vorbind singură. Cu marea, cu cerul, cu ploaia, cu tăcerea lui Wilson. Ea chiar ieșea câteodată
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
parte. Cum și când era o chestiune neînsemnată. Dragostea mea pentru Wilson a crescut în noaptea asta. În încăpere domnește așa o tăcere că îl aud respirând din cealaltă parte a camerei. Lumina nopții îl face să pară și mai bătrân. De grinzi atârnă rucsacul meu vechi. Uneori îl confund cu un cuib de lilieci. Când oamenii se ceartă aiurea, zice, nici unul nu are dreptate. Dacă vrei într-adevăr pace, e greu să dai dreptate unuia sau altuia. Ca persoană, ca
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
iar pe noi ne prezenta pompos ca Genuine artists from Paris. Am atacat imnul pakistanez: un șir de terțe candide învățate special pentru această ocazie. Era lume multă și apăruseră fețe noi; o masă cu exilați afgani și o armeancă bătrână în rochie cu paiete, cam beată, care dansa singură cu pași împleticiți, cu capul pe umărul unui partener imaginar, în timp ce trecătorii de pe străduța vecină se înghesuiau la intrare să caște gura la spectacol. Eram în familie. Când oboseam, Merry maker
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria țigărilor de foi, cu trabucele, obișnuite aici, miros intrat în acești pereți bătrâni ai Europei de mijloc. (Treceam într-o zi pe... strada Fulgerului, pe la margine. Stradă ce cade perpendicular pe linia cimitirului orășenesc, solid și betonat. De unde să fi știut eu, atunci, că pe ea, întocmai ca un fulger, într-ade-văr, sclipise, se
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
față armatei otomane și de aceea s-a retras în munți și a așteptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni, când stăpânii în țară erau turcii și nu Mihai Viteazul?”, se întreabă istoricul. Mircea cel Bătrân, la Rovine „Un alt exemplu este bătălia de la Rovine. Toată lumea știe că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid. Învățăm în școală acest lucru, avem și poezia lui Mihai Eminescu despre bătălie. Nu este adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni, când stăpânii în țară erau turcii și nu Mihai Viteazul?”, se întreabă istoricul. Mircea cel Bătrân, la Rovine „Un alt exemplu este bătălia de la Rovine. Toată lumea știe că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid. Învățăm în școală acest lucru, avem și poezia lui Mihai Eminescu despre bătălie. Nu este adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân fuge și stă aproape doi ani și jumătate în Transilvania. Dacă ar
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
Un alt exemplu este bătălia de la Rovine. Toată lumea știe că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid. Învățăm în școală acest lucru, avem și poezia lui Mihai Eminescu despre bătălie. Nu este adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân fuge și stă aproape doi ani și jumătate în Transilvania. Dacă ar fi câștigat bătălia ce căuta în martie 1395 la Brașov să se închine regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce, de patru ori, a încercat armata ungară să îl
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
Și-a trimis doi armâni de încredere să i-l aducă acasă pe Stelian, cum or ști. Voia să-i aplice pedeapsa biciuirii, cît era cîrciumarul de bătrîn. Profesorul aștepta acasă: poate că biciuirea era cam mult pentru un om bătrîn, i-a spus omului său de în-credere. Spre seară a auzit țipete dinspre prăvălia lui Isidor băcanul. Caraeni a ieșit negru de furie din casă; L-în noroc pe mă-sa de Stelian, pînă aici i-a fost!" Astea au
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
bogatei și terifiantei domnișoare Havisham pentru a oferi companie fiicei ei adoptive, Estella. Domnișoara Havisham este o femeie traumatizată psihic, izolată de lume după decepția din tinerețe, cînd - victimă a unui escroc sentimental - a fost abandonată în ziua căsătoriei (deși bătrînă acum, ea poartă încă hainele din clipa trăirii șocului emoțional, iar decorul domestic i-a rămas încremenit în acea clipă fatidică). Moștenitorii îi vînează averea, dar nu au acces la Miss Havisham, singurele persoane care o văd fiind Estella și
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
cea a fiului: printre păsările din curte, bătrîna, "îngăimînd găinile, scotea sunete ascuțite, piuia, cotcodăcea. Șuvițe de păr gri-gălbui îi cădeau pe față, de sub bonetă. Mama însăși avea ceva dintr-o găină cotcodăcitoare. Arăta din cale afară de țicnită, o nebună bătrînă, îmbrăcată în negru și era evident că proastele orătănii erau, de mulți ani, într-adevăr singura ei societate". În alt fel înspăimîntătoare fusese bunica lui Tarabas, care îi chinuise ani de zile cu duritatea ei inumană pe cei din jur
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
aceste finețuri (meta)ficționale arată o prozatoare nu doar talentată, ci și exersată. Scena ei este cea a satului românesc în comunism, cu episoade individuale ale dramei colective. Comoștenii doljeni înseamnă, cu trecerea timpului, tot mai puțin. O comunitate chircită, bătrână și nevoiașă, în care se mai disting parcă doar figurile lătărețe ale factorilor de răspundere: președintele Căruțașu, milițianul-șef Grigore, directorul unui Institut fantomatic, poreclit Pionierul și consoarta lui veterinara, temperamentala Iulica. Personaje de prim-plan, mai discrete însă în
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
manifestări, sunt omnipotentul Nini Jighereanu și omul lui de execuție, Mitiță Pistol, plastic portretizat: "Mitiță era paznicul dosarului cu lacăt. Un om scund, negricios și cam îngrămădit, cu omoplații blocați de grăsime și fața încordată, ca de tigru, Mitiță era bătrân, dar bătrân, cum nimeni nu bănuia, trecut de 80 de ani. Ieșise de mult la pensie, dar nu stătuse nicio zi deoparte. Rămăsese acolo, lipit, chiar Nini îl reîncadrase, nici nu se mai știa pe ce post, rămas la același
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
omnipotentul Nini Jighereanu și omul lui de execuție, Mitiță Pistol, plastic portretizat: "Mitiță era paznicul dosarului cu lacăt. Un om scund, negricios și cam îngrămădit, cu omoplații blocați de grăsime și fața încordată, ca de tigru, Mitiță era bătrân, dar bătrân, cum nimeni nu bănuia, trecut de 80 de ani. Ieșise de mult la pensie, dar nu stătuse nicio zi deoparte. Rămăsese acolo, lipit, chiar Nini îl reîncadrase, nici nu se mai știa pe ce post, rămas la același grad din
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
ceilalți. Cine sunt ceilalți? Dacă aș fi procuror, aș începe să investighez de acolo". Iată ce a declarat Răzvan Murgeanu contactat vineri dimineață de DC News: "Eee, fugi mă de-aici. Bătrânul?! Pff... În primul rând că nu-s așa bătrân, ce dracu', am 55 de ani. Nu știu domle, n-am avut niciun amestec. (...) Ce dracu', discutăm tâmpenii! N-am nicio treabă cu ăștia (n.r.-clanul Bercea Mondial), îi cunosc cât îi știu și ceilalți, mai mult nu", a spus
Dosarul Bercea și misterul "Bătrânul de la București". Cum comentează Ana Birchall și Mugur Ciuvică varianta lansată de DC News by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77392_a_78717]
-
plecat degrabă, fără să mai aștepte sfîrșitul. Îi era inima ca plumbul. Vedea acum că s-a prăbușit visul lui nebunesc. A mai umblat cîteva săptămîni năuc și apoi s-a însurat. Era de treizeci și trei de ani și se simțea bătrîn. Și-a găsit nevastă în Călata. N-a iubit-o și, luînd-o, și-a zis în sine că luînd-o, se răzbună pe soartă. Un răstimp sufletul i-a fost gol de orice năzuinți. Trăia de azi pe mîine ca toată lumea
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]