5,096 matches
-
a structurii mentale și creatoare a poporului. După ce romanticii descoperiseră și dezvăluiseră specificul popular al poporului, antropologii interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri și căreia îi conferă o dublă inspirație: aceea a configurației spațiului și aceea a structurii sufletești românești. Spațiul, numit "mioritic", componentă a ființei țăranului, este un orizont înalt, ritmic și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interpretări revelatoare a semnelor de întrebare ale romanității adresate sieși. Miorița a devenit obiectul a nenumărate exegeze. Filosofia Unu-lui național nu poate să interzică însă obsedanta reluare a întrebărilor privind mișcarea istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat această baladă. Exista în acest text un decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales de ucigași drept victimă, amenințarea care apasă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un orizont mitic, ca model prin excelență al geniului românesc a iritat un oarecare număr de intelectuali. Aceștia refuzau să recunoască dramele, destinul și idealul unui popor modem într-o creație folclorică multiseculară. Însă mai ales cîteva interpretări filosofice ale baladei au declanșat mînia lor. În mare, se poate spune că ei respingeau: a) interpretarea pesimistă a Mioriței, aproape generală după Alecsandri; b) pretenția de a considera balada ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modem într-o creație folclorică multiseculară. Însă mai ales cîteva interpretări filosofice ale baladei au declanșat mînia lor. În mare, se poate spune că ei respingeau: a) interpretarea pesimistă a Mioriței, aproape generală după Alecsandri; b) pretenția de a considera balada ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a folosi temele mioritice ca puncte de plecare pentru o meditație filosofică românească". După ce și-a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu această ocazie. Aș fi foarte fericit să contribui cu toate mijloacele mele la bunăstarea și la gloria patriei noastre". Același ton se regăsește într-o epistolă adresată lui Ion Ghica, în decembrie 1852: "Am adunat a doua parte a baladelor; voi termina-o zilele acestea spre marea mea satisfacție. Este compusă din 18 mici capodopere populare, din care unele tratează legende istorice. [...] Socotesc să trimit mîine la Iași noua colecție de balade pentru a fi tipărită imediat și dacă Dumnezeu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decembrie 1852: "Am adunat a doua parte a baladelor; voi termina-o zilele acestea spre marea mea satisfacție. Este compusă din 18 mici capodopere populare, din care unele tratează legende istorice. [...] Socotesc să trimit mîine la Iași noua colecție de balade pentru a fi tipărită imediat și dacă Dumnezeu mă ține voi aduna a treia parte, ca să-mi înzestrez țara cu propriile sale valori și să demonstrez astfel că cei care neagă existența unei adevărate literaturi naționale sînt catîri cu urechile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exercitată de ilustrul Fundescu, înfrunzește codrul parlamentar, plin de căpitani cu câte 30 - 40 000 franci leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Paideia, 1996, p. 1. 10 D. Vatamaniuc, art. Eminescu și lupta tinerilor din Transilvania, în Caietele M. Eminescu, V, Ed. Eminescu, Buc., 1980, p. 80. 11 I. Slavici, op.cit., cap. Unitatea culturală a românilor, p. 286. 12 Publicate sub titlul: Balade populare române, Iași, 1870. 13 Vezi: M. Eminescu, Literatura populară, ediție critică îngrijită și prefață de D. Murărașu, Ed. Minerva, 1977. 14 Vezi prefața lui Perpessicius la vol. Mihai Eminescu, Opere, 6, Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și Ioan Scipione Bădescu (din Sălaj) care făceau parte din cercul "Orientul" și în ședința din 29 iunie 1869 erau repartizați "pentru Ardeal". Miron Pompiliu publică Culegeri populare în Convorbiri literare (1869, 1871, 1876) iar în 1870 tipărește la Iași Balade populare românești. Ioan Scipione Bădescu publică "Culegeri" în 1870 în aceeași revistă ieșeană iar în 1869 publică Doine ostășești din patria lui Dragoșu (în Foaea societății pentru literatura și cultura poporului român, Cernăuți). De la cei doi prieteni Eminescu a selectat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
atunci pe glumă, o glumă destul de amăruie, și am glosat un pic pe ticurile triumfalist-naționaliste ale Mărgineanului picturii, aflat, de cînd îl știu, în ariergarda puterii comuniste, exersîndu-se în compoziții cu "casa memorială din Scornicești" și cu alte plaiuri de baladă, survolate, ca un satelit de informații, de același și același coțofănoi omniprezent. Iată că n-a fost glumă. Unul din probii artiști restauratori ai Muzeului ieșean ne semnalează, oferind detalii, că opere unice, de patrimoniu, picturi de Grigorescu, Andreescu, Luchian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de rînd pot produce și procesa narațiunea de timpuriu ¶Considerată ca structură sau produs
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modele clasice, volumul este unul remarcabil, unele poezii vădind o prospețime, o puritate și o intensitate lirica fără egal în poezia engleză. Se văd cu claritate deja semnele protestului lui Blake împotriva războiului și a tiraniei regilor. După David Erdman, balada "Gwin, King of Norway" / "Gwin, Regele Norvegiei" ar fi un protest împotriva modului în care regele George al III-lea s-a comportat față de coloniile americane (subiect reluat pe larg în poemul America, o profeție). *1783 Este semnat tratatul de la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
secolul al XVII-lea, Francesco Grimaldi descoperise același fenomen, dar nu a fost luat în seamă). ¶ James Finley (Pennsylvania) realizează întîiul pod suspendat modern, cu lanțuri de oțel. ¶ Moare Novalis. ◊1802 [vîrstă: 44 ani] Este publicat volumul lui Hayley Ballads / Balade, cu gravurile lui Blake. Deja în luna ianuarie își exprimă extremă nemulțumire privind situația lui fizică și artistică în conacul din Felpham. *1802 Anglia semnează în martie Pacea de la Amiens cu Franța. ¶ Apare Geniul creștinismului de Chateaubriand. ¶ Apar (postum) Heinrich
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gaz crește proporțional cu temperatură (lege observată anterior, în 1699, de Guillaume Amontons). ¶ Moare Erasmus Darwin. ¶ Se nasc Alexandre Dumas (Dumas père) și Victor Hugo. *1802-1803 Șir Walter Scott publică Minstrelsy of the Scottish Border (3 vol.), o culegere de balade istorice, romantice și imitații după balade antice. Între 1805-1817 Scott își publică propriile poeme. ◊1803 [vîrstă: 45 ani] În iulie Blake se decide în privința plecării din Felpham. La 12 august are loc un incident între Blake și soldatul John Sc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
observată anterior, în 1699, de Guillaume Amontons). ¶ Moare Erasmus Darwin. ¶ Se nasc Alexandre Dumas (Dumas père) și Victor Hugo. *1802-1803 Șir Walter Scott publică Minstrelsy of the Scottish Border (3 vol.), o culegere de balade istorice, romantice și imitații după balade antice. Între 1805-1817 Scott își publică propriile poeme. ◊1803 [vîrstă: 45 ani] În iulie Blake se decide în privința plecării din Felpham. La 12 august are loc un incident între Blake și soldatul John Sc(h)ofield din armată regală (Royal
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
importanță estetică și economică. Importanța estetică rezultă din nevoia permanentă de frumos a oamenilor. Florile însoțesc omul de la naștere și până la moarte; încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură; reprezintă simbolul unor națiuni; se întâlnesc în balade, legende și cântece populare; fac obiectul unor picturi celebre; influențează microclimatul centrelor populate; contribuie la decorarea spațiilor interioare și exterioare din orașe sate și orașe. Încununarea o reprezintă Ikebana - concretizarea cultului pentru frumos. Ca importanță economică, florile prezintă o apreciabilă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Dumnezeu a făcut lumea. Am mai avea multe de preluat de la acest popor serios, inteligent și harnic, care, de peste douăzeci de secole, se luptă zi și noapte cu apele.Se poate spune că și el a avut un fel de Baladă a Meșterului Manole, care poartă, probabil, alt nume, dar în mod sigur a avut o longevitate de milenii.Și la el s-a dărâmat noaptea, atâta amar de vreme, ceea ce construia ziua, așa cum au pățit meșterii de la Mănăstirea noastră a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o sursă a regenerării literaturii naționale. Față de exaltările romantice din comentariile sale la culegerea Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate (1852-1853), în ediția de Poezii populare ale românilor (1866), considerațiile capătă un aspect mai metodic (se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară, găsește
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară, găsește de cuviință să intervină în texte: adaugă versuri sau chiar născocește „cântece” întregi; firește, gestul stârnește iritarea unor comentatori mai vigilenți
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Modista și cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; Doine și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața lumii), Ienăchiță Văcărescu (Turturica), V. Cârlova (Păstorul întristat), I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, D. Bolintineanu, V. Alecsandri (inclusiv poezii din culegerea sa de balade populare), M. Eminescu. Nu lipsesc nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
redactarea câtorva volume de traduceri din literatura română, apărute la Editura Európa din Budapesta. Împreună cu Jékely Zoltán, traducătorul a îngrijit tipărirea unei ediții selective din opera lui G. Coșbuc (1958). A alcătuit, în colaborare cu Domokos János, o antologie de balade și cântece populare românești (1961) și o ediție de scrieri din opera lui M. Sadoveanu (1966). Traduceri: G. Coșbuc, A pásztorlány [Balade și idile], București, 1958 (în colaborare cu Jékely Zoltán); Marin Preda, Mérészség [Îndrăzneala], București, 1960; N. D. Cocea
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
ediții selective din opera lui G. Coșbuc (1958). A alcătuit, în colaborare cu Domokos János, o antologie de balade și cântece populare românești (1961) și o ediție de scrieri din opera lui M. Sadoveanu (1966). Traduceri: G. Coșbuc, A pásztorlány [Balade și idile], București, 1958 (în colaborare cu Jékely Zoltán); Marin Preda, Mérészség [Îndrăzneala], București, 1960; N. D. Cocea, Hosszú élet bora [Vinul de viață lungă], București, 1961; Zaharia Stancu, Zivatar, București, 1961, Játék a halállal [Jocul cu moartea], București, 1964
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]