5,546 matches
-
pompierilor din Dealul Spirei, Statuia lui Al.I. Cuza din Iași, Punerea pietrei fundamentale a Muzeului Național din București. După „Miroir”, se transpune, în 1912, reportajul Crăciunul Balcanilor, urmat, în 1913, de o serie de reportaje traduse, toate despre războiul balcanic, adesea însoțite de fotografii. De o promptă tratare are parte și declanșarea primului război mondial. Literatura originală, deși mai puțin prezentă în raport cu reportajul, este ilustrată prin poeme de St.O. Iosif și de I.Gr. Periețeanu, care este și autorul unor
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
române, G. publică Geschichte der rümanischen Literatur (1900), pe care o considera „prima încercare de a utiliza peste 500 de manuscrise, fie necunoscute, fie complet ignorate” și care a fost folosită „ca bază și model de către mari învățați din Peninsula Balcanică în descrierea propriilor lor literaturi naționale”. Parțial realizate au rămas alte scrieri ale lui G. Astfel, Tetraevanghelul lui Radu de la Mănicești, din 1574, manuscris păstrat la British Museum, cercetat și pregătit pentru tipar cu sprijinul financiar al lui Take Ionescu
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
motiv, un turc. Chinuit după aceea de remușcări, nu-și găsește liniștea până nu se spovedește unui pustnic. Acesta îi dă drept canon să încalțe gratuit o mie de desculți. Ca urmare, Savu cutreieră tot sudul țării și întreaga Peninsulă Balcanică, cu sentimentul de a fi un nou Cain, care își ispășește crima săvârșind fapte bune, ca fratele său Abel. Viața lui sfârșește în drum spre Istanbul, pe un vapor, unde, având în sac o pereche de iminei împărătești, i se
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
pentru cauza Poloniei de partea Antantei, sunt un Tristan și o Isoldă moderni, iar ofițerul german Otto von Stein, sacrificat în final, e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa documentară, de reconstituire a „micului Paris” balcanic: serate dansante, mondenități cosmopolite, întreceri hipice, spectacole de operă sau concerte, susținute de frații Robescu. G. scrie în romanele sale pagini remarcabile de analiză muzicală, în genul lui Anton Holban sau Mihail Sebastian. Ocupația germană, cu tot cortegiul ei de
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
a căpătat, cu vremea, funcții predominant distractive. În Grecia antică, la mesele filosofilor, era folosită frecvent ca mijloc de întrecere. Latinii au cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la popoarele din Peninsula Balcanică există mari asemănări. Nu rezultă de aici că trebuie căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul Transilvaniei
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc. În cadrul acestor domenii, Phantasma și-a definit mai multe obiective și activități specifice, de cercetare, de predare și de publicare. Cercetarea propriu-zisă este organizată În cinci ateliere: Imaginarul balcanic și sud-est european (Mircea Muthu), Imaginarul istoric (Ovidiu Pecican), Imaginarul politic și ideologic (Ștefan Borbély), Imaginarul social și mediatic (Ruxandra Cesereanu) și Imaginarul religios (Corin Braga). Alături de aceste subiecte colective, care s-au finalizat cu publicarea mai multor cărți sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
peste șaizeci de volume de traduceri în limba română (din poeți și prozatori armeni, georgieni, macedoneni, sârbi, bosniaci, muntenegreni, turci, chinezi, spanioli) și din limba română în alte limbi, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuți intermediari literari în spațiul balcanic. Poezia, proza și traducerile sale au fost încununate cu numeroase premii naționale și internaționale: Napoli Ospiti, Italia, 1970 (poezie); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1972 (proză); Premiul Uniunii Tineretului din România, 1974 (poezie); Pana de aur, Festivalul Internațional al Traducătorilor
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
liric, tonul unic și inconfundabil. În mod evident, D. nu face parte din prima categorie; din cea de-a doua, poate, până la un anume punct al evoluției sale lirice. Pentru unii comentatori el s-ar număra printre cei mai reprezentativi „balcanici”, din seria Anton Pann-Ion Barbu (Marian Popa), pentru alții (Mircea Iorgulescu) ar exemplifica expresionismul noilor „tradiționaliști” sau, în sfârșit, ar fi un demn reprezentant al celor ce au creat „poezia cetății și a pământului natal” (Eugen Barbu). Nu este vorba
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
sensul cuvintelor, împerechindu-le deseori în mod arbitrar, poetul mizează pe ineditul rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele următoare, Vânătorile (1969), Balcanice. 100 balade (1970), se remarcă aceeași atenție acordată stilului, aceeași aptitudine artizanală de a găsi cuvinte colorate, și mai puțin capacitatea de a construi un univers liric unitar și coerent. Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc) (1972) surprinde prin
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
pendulează între lirism, fantastic, parabolă, eseu, reportaj, dovedind o fantezie debordantă și o deplină însușire a tehnicilor prozei moderniste. A mai publicat proze, poezii, teatru pentru copii și traduceri. SCRIERI: Iadeș, București, 1967; Vânătorile, București, 1969; Farfurii zburătoare, București, 1969; Balcanice. 100 balade, București, 1970; Paștele cailor, București, 1970; Templul otrăvii, București, 1970; Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc), București, 1972; Fals tratat de vânătoare, București, 1973; Povestea minunatelor călătorii, București, 1973; Sir și Elixir, Iași, 1973; Orgolii, București, 1973
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
să fie spațiul elin. Pledează pentru aceasta forma incipientă a cântecului neogrecesc, în care se păstrează trăsături rudimentare ce îl apropie de baza etnografică, și numele Manole, Caplea, Ana, caracteristice onomasticii grecești. Un rol important în răspândirea baladei la popoarele balcanice l-au avut breslele zidarilor aromâni. Variantele sud-est europene ale Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
cu un Udrea Mălureanu, boier oltean de la sfârșitul secolului al XVI-lea; un descendent al acestuia, viforosul Pană (Celebiul), aventurier la Stambul, ulterior întors în Oltenia natală și ținându-se de tot soiul de răutăți, apoi alți Mălureni, în nota balcanicilor lui N. Filimon și a „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, unii, teribil dezmățați, ajung la măriri în capitala României interbelice. Retrospecția istorico-socială se vrea una de suflu larg. În lipsa textului integral e greu de estimat dacă naratorul construise caractere puternice
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
mai apoi, asupra „glacialei” Thea, care - ca într-un roman cavaleresc - îi spune că, la timpul potrivit, ea îi va cere ceva, orice, iar el îi va îndeplini dorința). În scenă intră, împreună cu soția sa, și un Radu Saseano, un balcanic socotit de societatea vieneză drept bizantin. Sub numele Dorothy Dux (numele arată cine conduce, cine trage ițele), Thea - după ce o vreme trece drept stenografă - primește atențiile baronului, dar se apropie de Dego, cu care petrece clipe magice. La moartea contelui
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
În 1907 aderă la Junimea și publică mai multe articole de istorie politică și religioasă românească în „Convorbiri literare”, iar în 1912 devine colaborator al recent înființatei „Reviste catolice”; organizează ambulanțe „pentru victimele răscoalei din 1907” (Suzanne-Marie Durand). În timpul războiului balcanic din 1912-1913, lucrează într-un lazaret de campanie, îngrijiindu-i pe soldații bolnavi de holeră. După războiul din 1914-1918, pleacă în Franța, unde Démètre fusese numit ambasador. Frecventează cercurile intelectuale de aici, împrietenindu-se cu Jacques Maritain și cu alte personalități
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
de fabulos. Memoria sa, aliată uneori cu fantezia, apare ca prodigioasă și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului balcanic. Sunt evocate, cu o luxuriantă plasticitate a descrierilor și cu fascinație, o călătorie de la București la Iași, epoca domniei lui Caragea, cu Bucureștii pustiiți de ciumă, mișcarea pandurilor lui Tudor și a eteriștilor, secvențe din pregătirea revoluției de la 1848. G.
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
vieții cotidiene că românii adoptă cu precădere comportamente diferite de cele descrise în manualul de liceu cu privire la capitaliști, aceste „deviații” au fost puse pe seama educației comuniste, a nostalgiilor după autoritarismul protector specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și alții. Evident, realitatea empirică era net mai complexă. Căci dacă muncitorii români emigrați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statutul național sovietic și statutul naționalităților sovietice. Urmînd linia Kominternului, a cărui „secție” era, PCR considerase România drept stat multinațional - contrar Constituției Regatului România - si ceruse dezmembrarea să În folosul statelor vecine sau măcar integrarea sa Într-o viitoare federație balcanică socialistă. Această politică națională fusese, de altfel, la originea scoaterii În afara legii a partidului În 1924. Stalin abandonase această politică În momentul desființării Kominternului, dar ea fusese parțial aplicată prin restituirea Basarabiei (devenită Moldova sovietică), măi Întîi În 1940, apoi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
abordând toate genurile literare, să rămână autorul unei opere valoroase. Se află, alături de alți confrați, între fondatorii Societății Scriitorilor Români. Pentru volumele Prima și Secunda (1895-1897) (1898) a fost distins cu Premiul Academiei Române. Amintirile și experiența de combatant în războiul balcanic din 1913 pe frontul de operațiuni din Bulgaria sunt împărtășite în volumul Dincolo. Din Dunăre-n Balcani (1913). În dramaturgie - segment cu oarecare împliniri - autorul alege mediul social al celor avuți, conturând caractere sau scoțând în evidență moravuri, dar nu
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
Istoria lui Mihai Viteazul, 1901, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904 ș.a.). Sintezele generale, detaliate sau succinte, savante sau de popularizare, alternează cu sinteze parțiale, având drept obiect mai ales istoria unor ținuturi românești, a unor zone ale continentului (Peninsula Balcanică îndeosebi), a unor instituții și ramuri de activitate (Biserica, armata, școala, justiția), a creației culturale (artele plastice, muzica, presa). Lui I. i se datorează prima istorie completă a literaturii române. Are și lucrări de teoria istoriei, precum Generalități cu privire la studiile
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
există nici un scriitor de astăzi - nici eu, nici oricare altul - care să fie capabil s-o scrie.” În numerele din 15 august și 15 septembrie 1923 ale revistei „Europe”, apare Kyra Kyralina, cu prefața lui Romain Rolland, intitulată Un Gorki balcanic. În numărul din 15 februarie 1924 al aceleiași reviste, se publică povestirea Oncle Anghel, iar la 1 martie, în „La Revue européenne”, povestirea Codine. În 1924 apare în volum Kyra Kyralina și tot atunci, Oncle Anghel. În 1925, la București
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
I. Documentele au fost traduse în limba franceză de Alexandru Talex și publicate în „Les Cahiers Panaït Istrati” (3/1976, 7/1977). Ca urmare, în ziarul „L’ Humanité” din 21 aprilie 1978 va fi inserat articolul Sur le nouveau Gorki balcanic de Claude Prévost, care respinge incriminările lui Barbusse și reabilitează memoria lui I. Ca scriitor, I. a avut un destin prea puțin fericit. Datorită faptului că și-a compus o mare parte a operei în limba franceză, a fost considerat
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
primul număr se arată că, urmând exemplul „Curierului românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, se va încerca o contribuție la dezvoltarea literaturii originale prin colaborarea unor poeți de valoare. O idee nouă este aceea de a adresa scriitorilor din toate țările balcanice un apel la „confraternitate poetică”, oferindu-li-se spațiu în paginile revistei, pe care cei doi redactori o vor un „organ literar al Europei carpato-balcanice”. Au colaborat cu versuri Mircea Demetriade (influențat, vizibil, de Baudelaire), Carol Scrob, N.G. Rădulescu-Niger, Grigore
REVISTA ORIENTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
În 1945 se află tot în Ministerul de Externe, iar din 1946 la Ambasada României din Belgrad. În 1948, în urma numirii Anei Pauker ca ministru de externe, își dă demisia. Este, un timp, cercetător la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice, condus de Victor Papacostea, iar din 1949 funcționează ca profesor la Liceul Zootehnic din Ciacova (Timiș) și la Liceul de Fete din Timișoara (1951-1953). Arestat, în martie 1953, sub acuzația de „spion titoist”, e condamnat la cinci ani de muncă
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
apărarea Europei 96. Pe 31 martie 2003, Uniunea Europeană a lansat prima ei misiune militară, trimițând trupe de menținere a păcii În Macedonia confruntată cu conflicte etnice. Un detașament de patru sute de oameni a Înlocuit forța NATO staționată În acea națiune balcanică din anul 200197. Numai două luni mai târziu, În iunie 2003, Uniunea Europeană și-a angajat primele trupe În afara Europei, trimițând 1.400 de soldați În Congo, unde conflictele tribale au dus la peste 500 de morți 98. În timp ce este probabil
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
CC, 1995, 10-12, TR, 1996, 19 (numere speciale); Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 191-214; Gheorghe Grigurcu, Un „atlet al mizeriei”, RL, 1996, 12; Ion D. Sîrbu, DRI, IV, 388-397; Dan C. Mihăilescu, Răutăți și tristeți balcanice, „22”, 1997, 365; Regman, Dinspre Cercul Literar, 45-51; Dicț. analitic, I, 19-21, II, 315-317, IV, 589-591; I. D. Sîrbu la Judecata de Apoi, F, 1999, 6 (semnează Nicolae Balotă, Nicolae Oprea, Constantin Cubleșan, Dumitru Velea, Toma Grigorie, Ioan Lascu); Glodeanu, Incursiuni
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]