2,816 matches
-
să realizez doar treptat, pe măsură ce se va închega perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar) m-a vrăjit din prima clipă. În Cluj mă născusem și crescusem, ceea ce era frumos eclectic într însul, de la rămășițele medievale la palatele în pur stil baroc și fațadele Jugendstil, mi se păruse natural. Aici, totul era altcum și altceva decât trăisem până acum; iată-mă trimis parcă la studii undeva, în inima Europei. Deocamdată însă, mai curios era faptul că vremurile se schimbaseră cu desăvârșire. Istoria
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
demolărilor lui Ceaușescu. Îmi făcea plăcere să văd răsăritul soarelui deasupra caselor micuțe din vechiul București de altădată, care se iveau din întuneric; căsuțele acelea numai cu parter, mai mult sau mai puțin dărăpănate, cu verande și peristiluri cu ornamente baroce, în care visam să locuiesc, dacă aș fi putut scăpa din locuința lui Damian. Apoi, autobuzul mergea de-a lungul zidurilor 91 înalte ale cazărmii și închisorii Malmaison. După colț, încetinea. Mă aplecam pentru a încerca să văd ceva mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ale cărei excese au condus la frondă: superintendentul finanțelor, Nicolas Fouquet, cu o poziție solidă dată de relațiile sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui Henric al IV-lea se face simțită în Franța influența artei baroce, născută la Roma către 1600, artă a spectacolului și a ostentației, artă a mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui Henric al IV-lea se face simțită în Franța influența artei baroce, născută la Roma către 1600, artă a spectacolului și a ostentației, artă a mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă mai puțin în arhitectură, comparativ cu pictura și arta decorativă: tablouri de Rubens pentru palatul Luxemburg, gravuri de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apărător contra cerințelor comisarilor regali (document 2, p. 209). Este și momentul în care se înmulțesc cazurile de posedare satanică și cînd se găsesc judecători care să trimită pe rug vrăjitori și vrăjitoare cu sutele. Nașterea clasicismului. Dar această Franță barocă este de asemenea traversată de puternice curente opuse, făcute din ordine, măsură, atașament față de reguli. Așa se întîmplă în politică cu eforturile lui Richelieu și ale lui Mazarin pentru a face să triumfe ordinea monarhică față de toate forțele centrifuge. La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine, nu din edificiile Romei baroce; cît despre Nicolas Poussin, el este primul dintre marii pictori clasici. Începuturile reformei catolice și ale jansenismului. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin este și cea a începutului reformei catolice. Întîrziată de războaiele religioase, aceasta începe încă de la sfîrșitul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor, Versailles este cea mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale Victoires
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din Pirinei, 207 Documente: 1. O mazarinadă, 207 2
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Anafora asociativă Caz particular al anaforei lexicale infidele, anafora asociativă se bazează pe o relație de la întreg la parte: Garmisch este un mic orășel bavarez care se întinde în vale, la poalele primelor vîrfuri alpine. Fațadele sînt decorate cu picturi baroce, clopotele bisericilor au proeminențe fals bizantine, bătrînii poartă bărbi lungi, pantaloni de catifea strînși sub genunchi și pălării cu pene. Le Parisien, 21 februarie 1997 Elementul remarcabil în acest tip de anaforă este reluarea cu ajutorul articolului hotărît, cu toate că termenul anaforizat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
termină totdeodată și stilul de cultură născut sub imperiul ei. Stilul bizantin există încă în Veneția și Ravena de pe vremea când nu se acuzaseră diferențele dogmatice. Dar marea schismă dogmatică s-a repercutat în marile deosebiri ale arhitecturii gotice și baroce și ale picturii occidentale față de arhitectura și de pictura bizantină. Constatarea diferențelor de stil ne ajută o dată mai mult să înțelegem ceea ce am afirmat insistent până acum câ între religie și cultură există legătura organică de la fond la forma lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate fi pompos, demn, maiestuos, solemn și patetic. Pompos e când ne uimește prin strălucita ornamentație a părților ce-l alcătuiesc. De pildă: un palat împodobit festiv, pictura lui Rubens, Noaptea walpurgică din Faust, poesia ebraică, oratoriile lui Hăndel, stilul baroc al domurilor și nu mai puțin ornamentația sacră * ** a bisericilor noastre și a cultului liturgic. Demn e sublimul din domeniul moral, unde amețitoarea înălțime a caracterului se cucerește prin lupta gigantică cu patimile și cu suferințele. Așa sunt eroii lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un stil bizantin cu caracter de perenitate. În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie în Italia; există un stil gotic, care a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiind de tip conclusiv; cele două segmente sunt corelate prin „tot așa și...”, „la fel și eu” etc.; - tabloul se încheagă, de regulă, prin juxtapunere, devenind dinamic și concis; sau rar, prin subordonare, ceea ce duce la un efect static, oaecum baroc; - desenul esențializează; sunt surprinse cu mare pregnanță conturul obiectelor, mișcările, detaliile; deregulă, lipsesc analogiile; prezentarea se face pe orizontală, la nivelul înțelesului primar; (!!) dar în același timp, descoperind în ele simplitatea și armonia proporțiilor care farmecă, încântă, extaziază;aspectele peisagistice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Coloanele ?i pila?trii corintici, distribui?i regulat c�te doi pe dou? niveluri, confer? fă?adelor unitate ?i monumentalitate; c�ț despre colonada tamburului domului, aceasta face trimitere la Tempietto a lui Bramante. �n sf�r?it, siluetele oarecum baroce ale turnurilor fă?adei de vest anun?? unele efecte iluzioniste sau grandilocvente ale interiorului. Aceast? arhitectur?-spectacol, pu?în st�njenit? de dimensiunile sale, este totu?i o verig? esen?ial? �n istoria bisericilor cu dom, de dup? catedrală din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control de c?tre poncifi, a limbajului arhitectural modern ?i a primatului stabilit??îi ca expresie arhitectural? caracterizeaz? operele baroce. De aceea, partizanii ortodoxiei se fac c?-l ignor? pe Bernini, asemenea lui G.-P. Bellori, autor al Vie?îi pictorilor, sculptorilor ?i arhitec?ilor moderni (Romă, 1672). Numai dac?, asemeni lui Blondel, nu i se repro?eaz? celuilalt mare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
plastic? lumi-noas? s�nt inspirate �n parte din gotic ?i din arhitectura mozarab?, dar sub controlul riguros al cuno?țin?elor ma-tematice de v�rf. Beneficiind de reconstruc?ie dup? seismul din 1693, Sicilia se deschide urbanismului ?i arhitecturii baroce, mai ales la Noto, ref?cut �n �ntregime dup? planurile lui R. Gagliardi, care este ?i arhitectul bisericii Sf�ntul Gheorghe (Ragusa, 1744-1766), prev?zut? cu o fă?ad? traversat? de o tensiune dinamic? extrem?. Geografic, este vorba despre sudul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1660-1726), un me?ter zidar profund influen?at de tradi?iile provinciale ?i rurale. De unde, forme ?i un decor solemne ?i viguros articulate, total distincte fă?? de stilul str?lucitor al palatelor capitalei. �n sf�r?it, la Praga, focarul baroc cel mai activ din Boemia, arhitectura este �n bun? parte afacerea familiei Dientzenhofer, c?reia Cristoph (1655-1722) �i ridic? biserică Sf�ntul Nicolae de la Mala Strana (1703-1711) cu o fă?ad? amplu ondulat? ?i un spa?iu intern unificat ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Bernini, ale lui Borromini sau ale lui Guarini, dar ale c?-ror viziuni decorative se identific? total cu acele ?inuturi germanice. Arhitectură civil? regal? sau princiar? asociaz? fericit prestigioasele ordon?ri de la Versailles sau de la Marly cu figurile geniului baroc german. Arhitec?i cultiva?i ?i constructori ingenio?i conduc dou? dintre cele mai ambi?i-oase comenzi. Prima este �ncredin?at? lui J. Effner (1687-1745), format la Paris: Nymphenburg, o re?edin?? de văr? pentru familia regal?, �n apropiere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
programele oficiale de prestigiu; astfel, avem vastul palat-m?n?știre (1733-1770) comandat de Jo�o al V-lea lui J.-F. Ludwig (zis Ludovice), un arhitect ?vab, format la Romă, care reu?e?te o fuziune abil? de elemente baroce germanice cu modelele baroce române. �n apropiere de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
astfel, avem vastul palat-m?n?știre (1733-1770) comandat de Jo�o al V-lea lui J.-F. Ludwig (zis Ludovice), un arhitect ?vab, format la Romă, care reu?e?te o fuziune abil? de elemente baroce germanice cu modelele baroce române. �n apropiere de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Lisabona, M. V. de Oliveira con-struie?te micul palat de la Queluz (1747-1752), a c?rui fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se de palladianism, se afirm? �n opere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se de palladianism, se afirm? �n opere care, de?i baroce, se disting f?r? complexe de curentele baroce active �n Europa continental?. Astfel, șir J. Vanbrugh
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se de palladianism, se afirm? �n opere care, de?i baroce, se disting f?r? complexe de curentele baroce active �n Europa continental?. Astfel, șir J. Vanbrugh (1661-1726) �?i desf??oar? talentul �ntr-o impun?toare comand? a Coroanei, Castelul de la Blenheim (Oxfordshire, 1705-1724), dorit că replic? la Versailles ?i că afirmare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]