3,438 matches
-
aprigă, ca un viciu. Fiți egoiști dar nu fiți proști, cu o teză paradoxală, care descrie maximalismul moral ca epicureism: „Societatea, statul nu pot să aibă la bază decât principiul armoniei intereselor unor egoiști inteligenți și senzuali, oameni care gustă beția de a fi cinstit, de a fi inteligent, de a fi brav”. Prima pagină a revistei conținea și o rubrică de reflecții asupra confruntării între valori și a valorilor cu idealul, „Între oglinzi paralele”; deschisă de Paul Zarifopol cu Două
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de articole referitoare la economia rurală și casnică și chiar de liste de prețuri. Articolul ilustrează conservatorismul scriitorului, ale cărui idei politice erau desuete. Publicistica lui Negruzzi și povestirile care îi apar aici pornesc, cele mai multe, de la prejudecata că lenea și beția ar fi principalele cauze ale sărăciei țăranului; soluția ar putea veni de la respectarea vechiului sistem de relații dintre clasa avută și cei de jos și de la întărirea credinței în Dumnezeu. Aceleași idei sunt reluate de Al. Donici în fabulele publicate
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
variații de potențial care pot merge de la pasivitate la stupoare și de la exuberanță la agitație; cadența sau ritmul activității, care poate fi de tip încetinit (depresie, schizofrenie), periodic sau intermitent (PMD), succesiv (PMD) sau circular (ciclotimici), sau de tip accelerat (beția alcoolică); eficiența, în sensul că activitatea poate fi: coordonată; adaptată unui scop; ordonată în raport cu anumite motive. Unele activități pot avea un caracter diferit de cele mai sus menționate, fiind: dezordonate; dispersate; incoerente; ineficiente; discordante. 2. Tipurile de activitate În ceea ce privește clasificarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă în viața empirică, eu sunt în situația-limită. Se deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta la „situațiile-limită”; viața ca existență posibilă, care este o alternare între momentele de misticism și cele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în oglinda diafanului, sufletul pare sorbit de „vârtejuri diafane”, vertebrele trupului tânăr luminează ca niște faruri cosmice și, pe aceste câmpii aeriene, îndrăgostiții aleargă cu mâinile transformate în spițe solare. O stare incantatorie și o aglomerare de suavități inefabile, o beție albă a simțurilor caracterizează aceste „jocuri de-a sfiala”: „spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi/ și ți-aș săruta talpa piciorului / nu-i așa că ai șchiopăta puțin după aceea / de teamă să nu-mi strivești sărutul?”. Cum
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
aflându-se în De clasicism, romantism și realism (1865). Afirmațiile exagerate, bombastice privind valoarea unor scriitori români, inflamația retorică, confuziile, inadvertențele i-au adus multe ponoase, printre care și critica lui Titu Maiorescu într-o serie de articole (Observări polemice, Beția de cuvinte, Răspunsurile „Revistei contimporane”). E aici o „execuție magistrală” (G. Călinescu), unde criticul junimist procedează metodic, minuțios, cu o fervoare rece, necruțătoare, extrem de eficientă, în vreme ce replica lui U. (Noua direcțiune din Iași), în pofida justeții unor puncte de vedere, rămâne
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
erotic nu își pierde caracterul feeric. Dragostea continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea morților, ea dă o beție extatică albă. Z. prelungește cu o remarcabilă abilitate tehnică imaginea și prestigiul bardului care întreține cu aspră loialitate lumina în candela suferinței erotice. În Orfeon (1980) apar clasicitățile, Hera și Zeus, Venera și Amor, simbolurile trag spre zonele sacrului, în
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
mai toate ideile curente ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură, talentul și creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
savuroasă zdrobită între dinți face să țâșnească deliciile zemoase pe limbă și pe cerul gurii, nu uităm (măcar pentru o clipă) grijile, obișnuitele preocupări, nu ne facem una cu portocala, nu ne portocalim? Gândiți-vă la timpul scurt cât ține beția prin vin. Exemplul acestei beții e o probă că omul se asimilează vinului, și vinul omului”; „Aerul e plin de făgăduieli, de bucurii. Fiecare obiect, într-o cameră, fiecare aspect de pe stradă ne poate povesti o întâmplare plăcută. [...] Piatra aceasta
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
să țâșnească deliciile zemoase pe limbă și pe cerul gurii, nu uităm (măcar pentru o clipă) grijile, obișnuitele preocupări, nu ne facem una cu portocala, nu ne portocalim? Gândiți-vă la timpul scurt cât ține beția prin vin. Exemplul acestei beții e o probă că omul se asimilează vinului, și vinul omului”; „Aerul e plin de făgăduieli, de bucurii. Fiecare obiect, într-o cameră, fiecare aspect de pe stradă ne poate povesti o întâmplare plăcută. [...] Piatra aceasta de pe marginea potecii vă pare
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
bolnavi analizat s-a constatat o incidență, semnificativ mai mare, a comportamentului homicidar la bolnavii schizofreni cu vârsta cuprinsă Între 30 și 40 ani. 2. Coexistența consumului de alcool, la majoritatea bolnavilor care au comis acte criminale, readuce În discuție beția patologică, care poate apare la bolnavii cu tulburări psihice diverse, unii chiar sub tratament medicamentos care, concomitent, consumă alcool. Considerații cu privire la comportamentul homicidar al bolnavului psihic 159 3. Remarcabil este numărul foarte mic de bolnavi cu tulburări afective (3 din
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
toleranței. Fenomenul de toleranță inversă refprezintă momentele inițiale În care novicele consumă, proporțional, mai multă marijuana decât fumătorul experimentat pentru a resimți efectele de "sus". Lucrul acesta a fost explicat prin incapacitatea primului de de a aprecia efectele subtile de beție ale canabisului (Thomas & Chesher 1973). Nu există nici o evidență privind instalarea unei toleranțe Încrucișate Între canabis și alte halucinogene (Cox et al 1983). Odată cu utilizarea regulată, consumatorii abuzivi de marijuana pot dezvolta o dependență psihologică și de asemeni una fizică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
unei supradoze de canabis; cu toate acestea efectul negativ exercitat de drog asupra percepției și coordonării motorii s-a soldat nu odată cu accidente fatale, generate indirect de consumul de marijuana. Prima dintre cele două tulburări mentale organice induse de canabis - beția canabică -este mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.euforie
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
asupra percepției și coordonării motorii s-a soldat nu odată cu accidente fatale, generate indirect de consumul de marijuana. Prima dintre cele două tulburări mentale organice induse de canabis - beția canabică -este mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.euforie 2.intensificarea subiectivă a percepției 3.senzați de Încetinire a curgerii timpului
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
și utilizate în istoria umanității, sunt la originea lor legate de o practică magică, tocmai datorită efectului pe care-l produce utilizarea lor. Cel mai vechi cunoscut din această serie este alcoolul, principiul activ existent în vin și care produce beția, starea de euforie cu dezinhibiție hipomaniacală sau moriatică, uneori chiar cu agitație motorie și verbală violentă, dezordonată și antisocială. În jurul său s-a creat și cultul zeului Bacchus, cu întregul său ritual orgiastic. Tot din antichitate sunt cunoscute efectele mandragorei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul etc.). Dacă nebunia este prezentă, în diferite forme și grade de intensitate, în marea majoritate a ritualurilor culturale, nu trebuie să afirmăm că orice ritual cultural este într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acestea sunt următoarele: a) Sărăcia imaginativă este specifică persoanelor cu deficiențe de intelect (debili mintali și imbecili), precum și la bolnavii cu stări demențiale. b) Exagerarea imaginației apare de regulă în cazul stărilor de excitație euforică din cursul crizelor maniacale, în beția alcoolică, dar în special în cursul delirurilor. c) Fabulația este tulburarea psihopatologică constând în construcția de evenimente semnificative și în credința bolnavului în realitatea acestor evenimente imaginare elaborate de el. d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza cronică, tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și globală a personalității (funcțiile cognitive în principal); - encefalopatiile alcoolice, datorate unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza cronică, tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și globală a personalității (funcțiile cognitive în principal); - encefalopatiile alcoolice, datorate unor atingeri lezionale grave
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o senzație de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea sărbătorile se numeau bacanale. Toate sărbătorile erau legate de struguri și vin și se bazau pe bine cunoscuta „nebunie bahică” - dar ar fi cu totul superficial să reducem aceste misterii la beție. Dionisiile celebrau o zeitate care se regenera și se reproducea anual fără să moară, precum Demetra, Persefona. Diferența dintre grâu și vița-de-vie avea o semnificație profundă, întrucât cea din urmă reușea să evite Hadesul. Cele mai vechi Dionisii, Anthesteriile, se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și atletism; în fine, de jur-împrejur se înălțau printre ramuri de copaci clădirile gimnaziilor, sălile cu exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii”, discipolii lui Platon, își duceau viața în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale maestrului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vin să ne fie stăpâni”. Ultimele cuvinte ale subiectului rezumă opinia sa: „Acum este un haos”. Întregul discurs e compus antitetic: „comuniștii” au făcut și greșeli, dar au introdus ordinea și disciplina, pe când „aceștia de acum” au adus numai rele: beții, dezordine, lipsă de respect pentru valorile prețuite - fraze stereotipe, îmbibate de discursul lozincard cu care a fost impregnată în tinerețe, ilustrate cu exemple din contextul din care decupează numai ceea ce se articulează acestui discurs. În aceste două cazuri întâlnim aceeași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci și prin emoția puternică dată de erupția de adrenalină în sânge, o stare care te poate face și dependent, tot așa cum nici un cleptoman nu fură pentru că are nevoie de obiectul respectiv, ci pentru că el este sclavul reacției emoționale, asemănătoare beției orgasmice, dacă vrei. Eu aș mai asocia fenomenul de „dispariție a amenințării” după 1990 și cu cel de „dispariție a simptomului” din psihoterapie, care determină pierderea unor „avantaje” cum ar fi: perceperea persoanei din perspectiva netolerantă, valabilă pentru normali sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]