4,262 matches
-
Cunoscând câteva date biografice ale poetei Tatiana Dabija, te întrebi, ce o determină să se risipească în poezii, ca apoi să se adune pentru a le dărui semenilor săi? Ce altceva ar putea să o determine, fiind un om împlinit, cu facultatea de drept
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Shadow writing. Dan Ionescu, unul dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbră scrisului, român). I. Fondul existențial. Că mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbiba de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbră scrisului o reprezintă existența. Deși aparentă gestului de a scrie da relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematica vădește că decisivă trăirea. Existența nu se arătă a
REVISTA DE RECENZII - Part 15 [Corola-blog/BlogPost/339418_a_340747]
-
lor de dragoste are să vadă multe similitudini cu anumite aspecte din „Legendă”, ridicate la rangul de artă. Grandoarea poemului a tulburat atât spiritele contemporanilor, cât și pe acelea ale posterității. Contemporanii, mai aproape de avatarurile vieții poetului, au năvălit asupra aspectelor biografice, explorând culise din imediata apropiere a prietenilor, amănunte cotidiene care puteau fi raportate la unele relații și întâmplări din viața lui intimă. Posteritatea imediată a scriitorului, sedusă de vraja creației, a țesut în jurul ei legende, mitizând, deopotrivă operă și scriitor
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
Shadow writing. Dan Ionescu, unul dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbra scrisului, roman). I. Fondul existențial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existența. Deși aparența gestului de a scrie dă relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematică vădește ca decisivă trăirea. Existența nu se arată a
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
semnificații în mult mai mare măsură decât i-ar fi îngăduit unui cercetător din alte științe. Judecata critică e impresionistă, prin tendința de a reda impresii fugitive, prin cele mai intime nuanțe, prin chiar natura ei. Judecata e „sinceră”, autentică, biografică, pe scurt, subiectivă. Între scriitori și critici există o distincție, “subiectivitatea criticului e mai largă decat a poetului care este prizonierul unei singure formule” afirma N. Manolescu (Manolescu, ). “În definitiv, scopul criticii, dacă există unul, dincolo de a ne edifica în privința
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
pur imaginară. Există un realism al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
imaginară. Există un realism al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin de biografic. Jean Băileșteanu este un mare povestitor. Convenția sub care scrie este că întâmplările relatate sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
română, în România (februarie 1990, în Revistă V, Focșani), ulterior a debutat și în limba franceză, în spațiul francofon, în care a optat să scrie exclusiv (1990, în revistă Florica a lui Nicolas Sylvain). Am considerat această succinta incursiune în biograficul autorului necesară pentru conturarea profilului sau poetic, întrucât cele două fațete - de traducător și poet francofon - se află mereu în interdependenta și interconexiune, cu atat mai mult cu cât el nu scrie decât în franceză. Afirm asta pentru că, iată, Constantin
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
Ionescu, unul dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbra scrisului, roman, Preț: 12 lei). I. Fondul existențial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existența. Deși aparența gestului de a scrie dă relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematică vădește ca decisivă trăirea. Existența nu se arată a
REVISTA DE RECENZII - Part 40 [Corola-blog/BlogPost/339599_a_340928]
-
se lansează Mariana Dan, membră a Uniunii Scriitorilor din Serbia. Sunt discutate și câteva poeme ale Mădălinei Manda, o tânără care a citit în cenaclul Elena Farago. Trebuie spus că, în această parte secundă, demersul principal e portretul, iar indiciul biografic despre poeți devine pentru profesorul Ciobanu, un pretext de creație. Datorită acestei extinderi, parcă ușor în latura nuvelei, portretele sunt marcate de elemente spectaculoase, nu conforme imperativului real determinat, ci potențialității existențiale, după abilități psihologice capabile de un mediu sublimat
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
Ionescu, unul dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbra scrisului, roman, Preț: 12 lei). I. Fondul existențial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existența. Deși aparența gestului de a scrie dă relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematică vădește ca decisivă trăirea. Existența nu se arată a
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
suflet frânt, / Nu veni pe-acest pământ!“. Aici se aude glasul copilului care va fi fost Nicolae Țurcanu, copil în voia sorții și fără tată, încă de la vârsta de cinci ani. Tatăl fusese împușcat pe frontul ruso-german al Primului Război Mondial. Elementul biografic demoralizant va fi fost în special, faptul că a fost părăsit de mamă. Indiferent de lanțul tehnologic de care beneficiază autorul: luntre, moară, camion, versurile au cale proprie, posibil terestră: „prin bolovanii grunzuroși“, ori siderală, în funcție de forța vocației și de
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
pe de alta, într-un fel de prefigurare a lecturii prezente de una realmente deschizătoare, de cu ani în urmă. a) Mai întâi, îl înțeleg pe Norman Manea în întoarcerea acasă după ani, în 1997. Această revenire are un aspect biografic și o iradiație în ficțiunea din romanul „Întoarcerea huliganului”. Este vorba de o percepere a reîntoarcerea ca privilegiu și ca stranie înapoiere după moarte. Între real și imaginar, eul existențial resimte revenirea din poziția de „turist al posterității”. Neobișnuitul momentului
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
Cartea Românească, 2011) ne apare ca surprinzător prin mișcarea sigură a personajelor într-o lume imaginară. De la Nicolae Filimon la Rebreanu și de la Camil Petrescu la Nicolae Breban și Augustin Buzura, romanul românesc s-a zbătut să se elibereze de biografic. Romanul nostru rămâne totuși marcat de intervenția biograficului în diegeză. Lumea imaginară plătește rate băncii de fapte a istoriei. În raport cu profilul profesional al lui Stelian Țurlea, epica face vizibil potențialul său de a construi în imaginar. Armătura de adâncime a
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
mișcarea sigură a personajelor într-o lume imaginară. De la Nicolae Filimon la Rebreanu și de la Camil Petrescu la Nicolae Breban și Augustin Buzura, romanul românesc s-a zbătut să se elibereze de biografic. Romanul nostru rămâne totuși marcat de intervenția biograficului în diegeză. Lumea imaginară plătește rate băncii de fapte a istoriei. În raport cu profilul profesional al lui Stelian Țurlea, epica face vizibil potențialul său de a construi în imaginar. Armătura de adâncime a cărții o reprezintă competiția între frați. Pe de
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
apreciați profesori din județ”. Preocuparea de a deservi în miniatură vitală, consemnul social e proustiană, dar nu discordantă manierei clasice de ansamblu; de la început, identificăm în atitudini, semne de posibilă transformare interioară, însă de la un nivel superior de cultură. Traseul biografic e predestinat. Reperele evolutive sunt deliberate de o conștiință în lucru și omniscientă. Tensiunea creatoare abate asupra tipurilor umane prezentate, energia comunicării asidui. Fiind la un cerc pedagogic și apoi la o cină, autorul face portretul și altor personaje: „Victor
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339691_a_341020]
-
Firan, editorul în limba română. Traducerea din engleză în română aparține Iolandei Mănescu și lui Aloisia Șorop. Semnând o Prefață elocventă, autorii distribuie informația, destul de consistentă, de care dispun, în capitole speciale, care permit lectorilor parcurgerea în alternanță, a câmpurilor biografic și livresc: Publicarea timpurie a Sonetelor, Istoria sonetului și apariția sa ca specie literară, Sonetele și viața lui Shakespeare, Arta Sonetelor lui Shakespeare, Preocupări ale Sonetelor lui Shakespeare, Sonetele ca teatru, Locul „Jeluirii îndrăgostitei“, Publicarea ulterioară a Sonetelor, Reputația critică
Bunul prieten al sonetului () [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
probleme străine lui, dar cu miezul presupus de propria-i participare, confirmă deducție și capacitate de mare disimulație. La textul propriu-zis al oricărui sonet avut în vedere, se prezintă în diacronie, observațiile critice optime. Versurile sunt descifrate în legătură cu un moment biografic anume, care probabil a devenit cauză și temă ale scrierii. Marile teme și motive sunt prinse în capitolul Preocupări ale Sonetelor: timpul, dorința, natura, frumusețea brună. Există multe înregistrări audio ale sonetelor lui Shakespeare, fie pentru a fi cumpărate, fie
Bunul prieten al sonetului () [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
care le trasmiteau. Și nici decum din punct de vedere estetic și stilistic. Diferența specifică a istoriei literare constă în aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
care le trasmiteau. Și nici decum din punct de vedere estetic și stilistic. Diferența specifică a istoriei literare constă în aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
poetului Ion Horea, care - pe lan ga alte teme - a cântat cu o autentică trăire viața moților din munții Apuseni, adică a oamenilor în mijlocul cărora s-a născut și în jurul cărora și-a petrecut copilăria de neuitat. Consemnam câteva date biografice. Poetul Ion Horea s-a născut în satul Pețea de Câmpie, județul Mureș, la 10 mai 1929. A debutat la 20 de ani, cu...'' Balada însămânțării grâului de toamnă'' după care - din cauza că era fiu de chiabur a fost nevoit
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
Dumnezeu. Pentru că, dincolo de aparente și accente, poezia Emiliei Amăriei rămâne, fundamental, poezie religioasă, nu într-un sens îngust, ci într-unul cu deșchideri surprinzătoare, inedite. Muzicalitatea poeziei Emiliei Amăriei vine și din cântecul care i-a însoțit adesea traseele sale biografice. Uneori ai impresia că poemele sunt chiar cântec, ca ascund în unduirile lor ritmuri muzicale. Debutul târziu o ține pe Emilia Amăriei departe de zbuciumul poeziei cultivate de grupuri, promoții, generații... Ea nu vrea să semene cu nimeni, oricâte ecouri
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
La Romanie d’aujourd’hui», «Datini» și altele. Cunosc foarte bine creația noastră populară spirituală, ca și toate muzeele etnografice din România și destul de bine folclorul altor popoare (de care m-am ocupat, de asemenea, la TVR)», mărturisește în schiță biografică de bun simț, realizatoarea Theodora Popescu. Sunt cuvinte simple și sincere fără râvnirea slavei deșarte, dar pentru cunoașterea minimă a unei opere titanice a maestrei care a adus „floarea din grădină”, floare spirituală din grădina folclorului muzical românesc, iubitorilor lui
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
Universității din București, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor-șef al revistei Albanezul, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani și românii din Valea Timocului. Pentru activitatea culturală și publicistică în folosul societății, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. De-a lungul timpului, a publicat mii de versuri din opera a peste 50 de scriitori și istorici români în limba albaneză, 25 de antologii comune, precum și 70 de volume aparținând poeților români și albanezi
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341328_a_342657]