2,179 matches
-
să-și reorganizeze puterea în avantaj propriu; c) Schimbări eșuate. Dacă anterior au fost "tentative" de schimbare care, fie și din motive obiective, nu s-au materializat, promovarea unei noi schimbări poate atrage rezistența; d) Structura organizatorică, cu predilecție cea birocratică, centralizată, bazată pe relații ierarhice; e) Lipsa încrederii în agentul schimbării. f) Cultura organizațională, dacă ea presupune un centru unic de comandă care promovează schimbări ce contravin sistemului de valori al angajaților etc. Se delimitează astfel trei tipuri majore de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
motivația extrinsecă, eminamente financiară, pe motivația intrinsecă în raport cu activitatea depusă. Dacă din nefericire, organizația școlară păcătuiește încă prin promovarea personalului didactic pe criterii de vârstă și mai puțin pe criterii de competență, aspect ce generează nu doar menținerea unei practici birocratice, ci și demotivarea personalului, cu deosebire a tinerilor, noua lege a educației impune promovarea criteriilor de competență, accesul tinerilor performanți la un loc eligibil în ierarhia organizației școlare. 3. Programele strategice de dezvoltare a personalului trebuie să faciliteze promovarea în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în care se mișcă. Atât valorile umane, cât și randamentul sunt ignorate; b) Strategiile raționaliste se raportează la schimbare, accentuând importanța randamentului în defavoarea valorilor umane. Sunt specifice organizațiilor tradiționaliste ce promovează cultura defensivă, puternic centrate pe aspectele formale, de tip birocratic; c) Strategiile personaliste descriu situația opusă, în care interesul crescut pentru valorile umane nu este susținut de același interes pentru obținerea randamentului. Organizațiile centrate pe astfel de strategii încearcă să schimbe mediul, condițiile de lucru, fiind puternic interesate de nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
randamentului, asigurând astfel apariția și promovarea inovațiilor. Sunt specifice organizațiilor cu o cultură vizionară, interesate de evoluție și de anticiparea oportunităților, care au o structură managerială descentralizată și o tehnologie de vârf. Dacă analizăm organizația școlară prin prisma aspectelor sale birocratice, suntem tentați să considerăm strategiile raționaliste ca fiindu-i tipice. Dacă privim însă școala ca un sistem deschis și natural, puternic interesată de promovarea valorilor umane și, în aceeași măsură, de obținerea randamentului, atunci opțiunea pentru strategiile decizionale este clară
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pași anterior analizați, fără a schimba și logica procesului decizional. A obliga școala la acest moment să identifice soluții pentru probleme inexistente sau cu care nu se va confrunta, probabil, niciodată înseamnă a-i anula prioritățile. Preocupările pentru eliminarea elementelor birocratice ce parazitează managementul școlar, pentru creșterea calității rezultatelor elevilor sau schimbarea mentalităților reprezintă aspecte ce se pot transforma în obiective generale ale organizației școlare. Îndeplinirea acestora ar putea constitui una dintre cheile succesului dezvoltării sale. Inovarea strategică Reprezintă o strategie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
marca o detașare față de strategiile tradiționale, avându-și originea în cercetările din domeniul științelor naturii, strategia organizării prin haos accentuează importanța dezordinii, a anarhiei în promovarea schimbării. Ea presupune renunțarea la concepțiile tradiționaliste ce favorizau stabilitatea, predicția, controlul, specifice organizațiilor birocratice, în favoarea promovării haosului ca proprietate a funcționării organizaționale. Acesta ar eficientiza procesul decizional, ar facilita acceptarea inovației. Nu vom insista în descrierea acestei metode, întrucât implementarea sa la nivelul organizației școlare este nu doar riscantă, ci și aproape imposibilă. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de mici dimensiuni, conduse de manageri școlari considerați "cu har", care se confundă cu școala; b) Cultura de roluri (gen "templu"), patronată de Apollo, este reprezentată sub forma unui templu grecesc, având o structură bine definită, specializată. Este specifică organizațiilor birocratice care accentuează importanța definirii riguroase a rolurilor și activităților, ceea ce favorizează apariția unui climat puternic formalizat, standardizat. Indivizii sunt selectați în conformitate cu specificul posturilor, având atribuții clare, fișa postului fiind mult mai importantă decât persoana care ocupă acel post. Echipa managerială
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de acțiune. Oportunitatea schimbării culturii școlii este susținută și de studiile privitoare la acest fenomen și care evidențiază necesitatea operării reformei și în planul culturii organizaționale, profund marcată de prejudecăți, stereotipuri și reprezentări culturale care-și găsesc esența în caracterul birocratic al școlii. Acestea au favorizat în timp apariția unei "culturi a rutinei", adevărat blocaj în calea schimbării educaționale. Elementele acestei culturi sunt, în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p. 132), următoarele: * profesorul funcționar, elevul subordonat; * izolarea sălii de clasă și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
scopurilor și controlului. Ei descriu patru tipuri de climat școlar: 1. Autocratic exploatator, în care deciziile se iau la nivel superior ierarhic, prin neimplicarea subordonaților deoarece aceștia nu se bucură de încrederea managerilor. Recunoaștem aici caracteristicile climatului promovat de organizațiile birocratice, raționale și închise (Taylor, Weber). 2. Autocratic binevoitor în care subordonații participă la procesul decizional într-o măsură destul de mică și numai în anumite condiții. 3. Democratic consultativ care permite comunicarea bilaterală, iar subordonații sunt responsabili de deciziile luate numai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
au elaborat Chestionarul de descriere a climatului organizațional (Organizational Climate Description Questionaire) care cuprinde 64 itemi grupați în 8 factori: patru descriu comportamentul profesorilor și alți patru comportamentul directorului. Comportamentul profesorilor se caracterizează prin: * frustrare (deoarece îndeplinește sarcini rutiniere, inutile, birocratice); * intimitate (datorită relațiilor calde cu ceilalți colegi); * neangajare (tendința către superficialitate în realizarea activităților); * atmosfera (ca stare generală resimțită). Caracteristicile comportamentului directorului vizează: * accentuarea productivă (orientarea către control și supraveghere strictă); * distanțarea (ca urmare a autorității conferite de funcția de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
modalitate de abordare a activității instituției școlare, într-un context orientat spre descentralizare" (E. Păun, 1999, p. 153) sau ca "expresia concretă a echilibrului dintre reglementări (tendințe centripete) și inițiative (tendințe centrifuge), negociind, în favoarea școlii, compromisul dintre logica de tip birocratic (descendentă) și cea de tip autonom (ascendentă)" (Ș. Iosifescu, 2001, p. 318). Am putea spune că, dincolo de caracterul său anticipativ și valoarea strategică, proiectul instituțional reprezintă cel mai viabil instrument de dezvoltare a școlii românești actuale, aflată în plin proces
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele făcute în spirit pragmatic. Dificultatea interpretării în acele vremuri provine din faptul că acest stat, cel puțin inițial, deși s-a declarat un susținător înflăcărat al cunoașterii și creației științifice psihologice, cu trecerea timpului s-a completat cu aparatul birocratic al unei Noi Inchiziții, mai agresivă decât cea care l-a răpus pe un Giordano Bruno, care a îngrădit activitatea creatoare pe acea vreme a lui Copernic și Galilei. Cine se opunea sistemului dispărea. 2. Curentul psihologic gestaltist Punctul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1 Rolul media în cadrul spațiului public Prin locul pe care îl ocupă în spațiul public dintr-o societate pe cale de a deveni o adevărată civilizație media, mass-media tinde să fie nu numai o contrapondere ci chiar o alternativă în raport cu puterea birocratică și tehnocratică. Evoluțiile mediatice par deci să anunțe (împotriva teoriilor critice) o societate în care promisiunile proiectului revoluționar al Epocii Luminilor ar putea să-și găsească forme palpabile, chiar dacă neprevăzute, de realizare și manifestare. Granițele lexicale și semantice, mereu în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
demersurile marilor puteri pe lângă Poartă, pentru încheierea păcii și acordarea de drepturi popoarelor aflate sub stăpânirea sa, constituie un alt subiect dezbătut pe larg de Eminescu în paginile Curierului de Iași. Diplomația europeană se distinge în viziunea jurnalistului prin practicile birocratice, în opoziție cu puterea otomană care vede soluționarea problemelor pe calea armelor. Imperiul Otoman respinge însă propunerile Marilor Puteri și, astfel, în 12/24 aprilie 1877, Rusia declară război Porții. Proclamarea Independenței României, în 9 mai 1877, este prezentată ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
administrație etc. De aceea, poate, apar unele situații ce dau de gîndit cititorului român de azi. Iată, de exemplu, blocajele proprii societății franceze, expuse de premierul J. Chaban-Delmas în septembrie 1969: incapacitatea orientării spre "industriile prezentului"; un stat "tentacular" și birocratic privit ca "o nouă providență", de la care orice profesie sau categorie socială cere constant "protecție, subvenție, scutire de taxe sau reglementări"; conservatorismul structurilor sociale avînd drept consecință extremismul ideologiilor; "legătura profundă dintre omnipotența statului și slăbiciunea vieții colective" etc. (pp.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ce locuitorii țărilor dezvoltate economico industrial sunt mai degrabă funcționari și nu țărani care abia Își câștigă existența muncind din greu pământul; de ce sunt membri ai sindicatelor sau organizațiilor profesionale și nu ai triburilor sau clanurilor; de ce se supun autorității birocratice superioare și nu autorității preoților; de ce sunt alfabetizați și vorbesc o limbă națională comună etc. Dar, apariția și dezvoltarea științei moderne și, mai ales, Încorporarea ei În „mijloacele de utilitate și consum” ale populației necesită dezvoltarea și stimularea creativității umane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de ce locuitorii țărilor dezvoltate economico industrial sunt mai degrabă funcționari și nu țărani care abia Își câștigă existența muncind din greu pământul; de ce sunt membri ai sindicatelor sau organizațiilor profesionale și nu ai triburilor sau clanurilor; de ce se supun autorității birocratice superioare și nu autorității preoților; de ce sunt alfabetizați și vorbesc o limbă națională comună etc. Dar, apariția și dezvoltarea științei moderne și, mai ales, Încorporarea ei În „mijloacele de utilitate și consum” ale populației necesită dezvoltarea și stimularea creativității umane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
controlul durerii și al simptomelor care induc anxietate) și dezvoltarea unei relații medic pacient familie capabile să ofere suport fizic și socio psiho emoțional. Există frica de moarte în absența demnității („dezbrăcat de demnitate”), ca rezultat al unui sistem medical birocratic sau al prelungirii la nesfârșit a momentului morții, din diverse motive (scop științific, din dorința de a testa noi tehnologii sau la cererea unei familii care se culpabilizează) (63). Dar există și frica întreruperii premature a tratamentului din cauza vârstei înaintate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; - uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); - în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe durata întregii perioade, și aplicarea unei politicii de cadre, dorite de "spiritul transilvan". Oamenii din Transilvania s-au plâns deseori de lipsa de suflet a funcționarilor, care nu puteau, sau nu, voiau, să înțeleagă unele probleme, invocând felurite motive birocratice în fața solicitanților; în timp ce ministrul român de mai înainte nu era decât domnule ministru (și la care putea ajunge oricine), un înalt funcționar maghiar nu era abordabil decât după nenumărate anticamere, iar prin desișul titlurilor ierarhice abia te puteai descurca. Chiar
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pînă în contemporaneitate cînd de o importanță capitală pentru întreaga structură politică, proprie Occidentului, cu osebire Europei continentale, au fost și sînt juriștii de formație universitară. Și analistul politic motivează această preponderență: Imensa influență a dreptului roman, ajustat de statul birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional a fost făcută de juriștii cu școală. Chiar și în Anglia, deși acolo marile corporații naționale de juriști
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de valoare, directorii de conștiințe au fost reduși la tăcere sau chiar trimiși în închisori, selecția s-a făcut apoi îndeosebi pe baza “dosarelor de cadre”, verificându-se puritatea originii sociale. Rezultatele n-au întârziat să apară: comportament aservit și birocratic, depersonalizarea relațiilor între actorii sociali, limitarea sau anularea inițiativelor individuale și a comportamentului creativ. Memorizarea mecanică, mimetismul, reproducerea impersonală au devenit singurele “răspunsuri” posibile ale studenților. Un program de "impregnare" la care puțini au putut rezista. Impactul a fost atât
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
mimetismul, reproducerea impersonală au devenit singurele “răspunsuri” posibile ale studenților. Un program de "impregnare" la care puțini au putut rezista. Impactul a fost atât de puternic, încât se manifestă încă o puternică rezistență la inovații, la schimbare. Stilul paternalist și birocratic a fost adânc înrădăcinat. Nu mai insistam. B. Derapajul unor directori de conștiință Alături de universitari, scriitorii, artiștii, oamenii de cultură au fost supuși acelorași presiuni, pentru a se alinia. Mulți dintre aceștia au intrat cu rapiditate în slujba noii puteri
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Exemplificăm prin modul și formele de garantare a drepturilor civile, politice și sociale, prin tipurile de partide și grupurile de interese, prin alegeri și guvern, prin activitatea efectivă a parlamentarilor, prin comunicarea și prin funcționarea concretă a ministerelor, prin activitatea birocratică, și, în general, prin însuși conținutul politicilor publice: totul se schimbă radical și se reconsideră în termeni diferiți datorită dimensiunii de masă a politicii. Inventarea democrațiilor actuale a fost, înainte de toate, efectul adăugării acelei dimensiuni regimurilor competitive și oligarhice care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
adunări parlamentare; d) un prim-ministru și un guvern responsabil, un parlament rezultat din alegeri directe ale cadrul unui corp electoral; e) un ansamblu de structuri de "intermediere" reprezentate de partide și grupuri de interese. Se vor exclude toate structurile birocratice - administrație, magistratură, armată, poliție și alte organe - care, deși nu caracterizează regimul democratic ca structuri democratice în sens strict, interacționează cu el în mod continuu. Aceste instituții presupun, în grade diferite, o garanție reală a drepturilor politice și a libertăților
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]