2,387 matches
-
procedat rușii în teritoriile ocupate. Episodul istoric al Basarabiei se încheia, pentru poet, cu alte două bătălii: una pentru Dobrogea, alta pentru rezolvarea corectă a revizuirii articolului 7 din Constituție. Din fericire, de astă dată punctul său de vedere a biruit, în cele din urmă. Însă problema Basarabiei și a Bucovinei a rămas pata oarbă de pe istoria modernă a românilor, perpetuând pata rușinoasă a trădării de la 1775 și 1812. Am pus aici, la judecata lui Eminescu, cele două pete. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
masate trupele, făcând exerciții de intimidare. La fel, în sudul Dunării bulgarii, iar spre vest, trupele maghiare. Spre deosebire de Praga, conducerea românească era hotărâtă să apere țara, inclusiv prin înființarea Gărzilor Patriotice: Dacă se ajunge la o confruntare militară, forța poate birui în cele din urmă, dar nu se pune problema să cedăm și să acceptăm subjugarea țării." (Nicolae Ceaușescu). Printre cei care s-au opus rezistenței armate, ca zadarnică, au fost și doi dintre viitorii semnatari ai "Scrisorii celor șase" din
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Budapesta, la rându-i, acuza România că nu a păstrat "confidențialitatea negocierilor", făcându-și publicitate, iar Varșovia reproșa că Bucureștiul "despica firul în patru și prelungea negocierile" împotriva intereselor statelor comuniste 305. În ultimă instanță, punctul de vedere românesc a biruit și efortul Bucureștiului de a nu transforma Conferința într-o confruntare între Tratatul de la Varșovia și NATO a "atras admirația" unor state occidentale, cum remarcă Robert King. Biruința României în Procesul Helsinki a reanimat dezinformarea și propaganda sovietice în spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mii de sclavi) au reușit să creeze o rețea de contrabandă cu boia. Ei s-au folosit de două legi fundamentale: 1. Pentru ca operația să reușească este nevoie ca obstacolul să fie aproape imposibil de trecut (altfel l-ar putea birui oricine!). 2. Pentru ca operația să fie rentabilă, nu trebuie adusă decât atâta marfă cât să-i poți menține un preț ridicat. Respectând cu strictețe cele două legi fundamentale, Bubu a ajuns Regele din Nord, iar Bobo, Regele din Sud. Ambii
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
primele clase cu tehnica învățării, a studiului individual. Un rol important în consolidarea atitudinii pozitive îl are idealul de viață, prezența unor perspective clare, precis conturate. Prezența idealului îi dă elevului țel și avânt, îi dă forța necesară pentru a birui greutățile. Elevii care își au conturat țelul, care își au conturată mai mult sau mai puțin viitoarea profesiune, manifestă o atitudine pozitivă față de învățătură, muncesc cu mai multă străduință, cu tenacitate. Atitudinea elevilor față de învățătură depinde și de motivele de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și, poate, ultimă revedere. Acești veterani arătau împovărați de ani, cu puteri puține, îmbrăcați în costume ale căror modele și croială te trimit la moda de cum 25-30 de ani. I-am admirat, totuși, ca pe niște adevărați eroi care au biruit impedimentele vârstei, ale stării de sănătate, ale distanțelor și constrângerilor financiare, pentru a veni, cu lacrimi pe obrajii brăzdați de riduri, să se întâlnească cu colegii, cu școala, cu copilăria și adolescența lor, de mult apuse. Nutresc convingerea că asemenea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
relatează punerea la încercare a evreilor de către Dumnezeu în funcție de comportamentul lor. Nimic extraordinar în acest demers, de vreme ce tema încercării stă în centrul reprezentării tradiționale a istoriei evreilor. Nu a fost Avraam însuși supus la zece încercări, și nu le-a biruit el pe toate, dovedind astfel cât de mare-i era iubirea de Dumnezeu? Temei încercării i se adaugă cea a "suferinței din iubire", nu mai puțin clasică. Cartea își preia titlul dintr-un verset din Psalmivvv: Când străbat aceștia valea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mii de sclavi) au reușit să creeze o rețea de contrabandă cu boia. Ei s-au folosit de două legi fundamentale: 1. Pentru ca operația să reușească, este nevoie ca obstacolul să fie aproape imposibil de trecut (altfel l-ar putea birui oricine!); 2. Pentru ca operația să fie rentabilă, nu trebuie adusă decât atâta marfă cât să-i poți menține un preț ridicat. Respectând cu strictețe cele două legi fundamentale, Bubu a ajuns Regele din Nord, iar Bobo Regele din Sud. Ambii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
alte droguri. Iar dacă ați spart ouăle din coș, faceți o omletă gustoasă și pregătiți-vă din timp o pensie liniștită. Și nu uitați că suntem muritori. Un om care se cunoaște pe sine și destinul său va fi greu biruit de criză. Este o cale bună de a atinge acel summum bonum despre care vorbea Seneca. Iar Montaigne spunea că "a filosofa înseamnă a învăța cum să mori". Încercați să vă creați cît mai puține dependențe. Sunt greu de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
peretele din fundal. La sfârșitul reprezentației, actorul nu revine în scenă 1, iar spectatorului nu îi rămâne decât să contemple estomparea, dispariția, absența definitivă a fantomelor. În fața ochilor săi se mai află doar imaginea pinului, neclintită, figurare a permanenței ce biruie în cele din urmă jocul capricios al aparițiilor/disparițiilor. N-ar trebui, așadar, să ne mire faptul că Zeami a scris un no închinat de la un capăt la altul glorificării pinului. În prima parte din Takasago, sub pinul indiferent la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
încărcate de o tăcere asemănătoare morții”. Confruntarea cu umbrele, provocare pe care fantoma shakespeariană a lansat-o regizorului contemporan, nu se poate lipsi de încrederea în ceea ce se petrece pe scenă. Întoarcerea la izvoarele unei arte care știa cum să biruie dificultățile reprezentării invizibilului presupune și o întoarcere la capacitatea de a da crezare lucrurilor văzute în spectacol. Teatrul trebuie să-și recâștige puterea de convingere, să ne facă să credem din nou în fantome. Pierderea încrederii, imposibilitatea de a mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aceste apariții a căror natură e aproape imposibil de precizat? S-ar putea însă ca tocmai această deschidere spre un spațiu al neliniștii să ne ofere posibilitatea de a înțelege esența experienței teatrale și a teatrului însuși: încercarea de a birui îndoiala prin credință, prin încredere; înfrângerea morții, care nu anulează totuși niciodată pe de-a-ntregul durerea sfâșietoare a despărțirii; jocul mereu reluat al aparițiilor/disparițiilor. Teatrul confruntării cu fantoma este teatrul „omului credinței”, opus, ca să-l cităm pe Georges Didi-Huberman
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Dar e-nvoială să facem, pe zei să chemăm, că doar ei sunt Martorii noștri mai buni și mai siguri chezași ai tocmelii. Nu te voi face de ocară pe tine, de-o fi să-mi dea Zeus Slavă să birui și capul să-ți pun. Numai armele tale Am să le prad, o Achille, și da-voi acheilor trupul. Fă și tu astfel cu mine”. (op. cit., p. 418) Firea pătimașă a lui Achille îl va împiedica să vină în întâmpinarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Atunci Elohim hotărăște să facă prozeliți printre necircumciși și Îl trimite pe Hercule să lupte cu cei doisprezece Îngeri ai lui Eden: este explicația alegorică a celor douăsprezece munci ale lui Hercule 28. Tocmai cînd eroul părea să-i fi biruit, Îngerul Babel-Afrodita, sub Înfățișarea Omphalei, Îi fură puterile, zădărnicindu-i astfel victoriile precedente. În cele din urmă, Baruh Își află un aliat de nădejde În Isus din Nazaret, singurul pe care Naas nu-l poate seduce; de aceea, ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bătrînul Diavol (Ibl@1@s al-Quad@1@m) s-a Întors la cele cinci principii ale sale, care sînt fumul, flacăra, Întunecimea, vîntul pestilențial și norii și s-a Înarmat cu ele, făcîndu-și din ele pavăză 37. Regele Întunericului Îi biruie pe trimișii Luminii și Îi Înghite, fără să-și dea seama că o asemenea hrană este otrăvitoare pentru el. Cei cinci Fii ai lui Dumnezeu se Întunecă pe rînd, ca mușcați de un cîine turbat sau de un șarpe veninos
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
36); loto (35); premiu (33); bucurie (25); învinge (20); fericire (16); norocos (16); victorie (14); loterie (12); concurs (11); avere (10); învingător (10); obține (10); avea (9); experiență (8); primi (7); succes (7); bine (6); a avea (5); pariu (5); birui (4); dobîndi (4); fericit (4); la loto (4); mereu (4); mult (4); a pierde (4); a primi (4); a reuși (4); trofeu (4); aur (3); bingo (3); biruință (3); bucuros (3); lua (3); luptă (3); muncă (3); munci (3); plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
I, 22). E lașitatea, numită uneori înțelepciune, sau, mai mult, marele secret al înstrăinării deliberate, al proiectării în aparență: „Renunțarea e marele secret. Dacă te poți așeza în afara propriei tale vieți, socotind-o ca aparținând altcuiva, trebuie să ajungi să birui teama și chiar să-ți disprețuiești propria moarte” (I, 311). Dar, în timp ce-și disprețuiește propria moarte, Cioran se disprețuiește adesea pe sine. În paranteză fie zis, nu mai are nici o importanță faptul că uneori găsește chiar în „poltronerie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
așa cum am văzut deja, numele lui Tacit, dar și pe acela al lui Luther. Primul consacră dificultatea, dacă nu cumva neputința, de a ieși de sub teroarea eului. „Cât de adâncă este remarca lui Tacit că ultima dorință pe care o biruie înțeleptul este dorința de glorie (sau mai degrabă: gloria e ultima prejudecată, ultima vanitate de care se leapădă înțeleptul). Puterea de a rămâne necunoscut e rară, ba chiar inexistentă Ă firește, la acela care a dat ochii cu faima” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Peste câteva rânduri, pe aceeași pagină, iată: „Trebuie să depășesc criza asta, una dintre cele mai cumplite pe care le-am avut de îndurat în viața mea. Beteșugurile mă asediază și-mi zdruncină curajul. Dacă n-aș fi bolnav, aș birui, sunt sigur. Dar cum să mă lupt cu boala? Ar însemna să declar război materiei. Trupul meu nu-mi aparține, ține de ea, de materie” (idem). Dincolo de meteorologie, dacă nu va fi având și el drept cauză tot meteorologia, plictisul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
într-un loc: „Am sfârșit aproape întotdeauna prin a adopta opiniile celor pe care-i combătusem. (Iron Guard, pe care am detestat-o la început, mi-a devenit din fobie obsesie). Maistre, după ce l-am atacat, m-a molipsit. Dușmanul biruie pe nesimțite un om lipsit de caracter. Tot gândind împotriva cuiva sau a ceva, îi devii prizonier și ajungi să-ți placă această servitute” (III, 346). Dacă ura devine dragoste, de ce n-ar deveni și dragostea ură? Altfel, poate chiar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran spune cu altă ocazie: „Azi-dimineață, în pat, m-am gândit la marele meu noroc de a nu fi mistuit de setea de putere. La drept vorbind, am cunoscut această sete în tinerețe. Am însă meritul de a o fi biruit. Măcar pe acest plan pot vorbi de progres” (II, 356). La un moment dat, admirându-l pe Luther pentru „verva, furia, invectiva, acțiunea”, pentru dorința lui de a răsturna totul, își amintește de „orgoliul dement pe care-l aveam în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
contrariilor", în vederea devenirii cosmice și ca regenerare a forțelor prin schema reîntoarcerii: "animal al misterului subteran, al tainei aflate dincolo de mormânt, el își asumă o misiune ce devine simbolul clipei dificile a unei revelații sau a unei taine taina morții biruite de făgăduiala reînceperii."339 Mare regenerator, stăpân al "pântecului lumii", șarpele este o metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
permanent: "Ieri am plecat de la tine spre tine". Ca și în alte poeme, și aici este prevăzut un vag sentiment al dezrădăcinării. "O doamne și brazii de-acasă au țipat". Evocă un oraș viitor, în care va lupta și va birui, să rămână să-și găsească un rol. "Scrisori esențiale" consemnează câteva îndrăzneli pe laturile sentimentului și ale confesiunii, prin peisajul acvatic, care nu rareori atinge sublimul. Un exemplu îl poate oferi descrierea furtunii, în care se măsoară cu gradele, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau așa și se morâncesc." Discuția ne amintește de personajul lui Marin Preda citat de "Cocoșilă", care vrea să explice și el politica neamțului: "Neamțu e ca alde Gheorghe al lui Udubeașcă", explică el. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau așa și se morâncesc." Discuția ne amintește de personajul lui Marin Preda citat de "Cocoșilă", care vrea să explice și el politica neamțului: "Neamțu e ca alde Gheorghe al lui Udubeașcă", explică el. Îl punea jos alde Voicu Câinaru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]