2,653 matches
-
că un antimarxist era mult mai puțin de-atât, nu exista pur și simplu) "un Mahomed al unei vremi în care cuvintele tipărite înlocuiesc pe cavalerii profetului." Asta fără să-l poată însă împiedica pe Marx să mai scoată coarne boierești mai fragede ca oricând și-n zilele noastre, tocmai grație acestei excluderi din bibliografia temei, care-l face practic necunoscut. Tot Monicăi Lovinescu (Jurnal, 1993) îi datorez informația că mai există un român care l-a citit și admirat, în afară de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
1993 și, de fapt, nu se petrece nimic. Doar că un bătrân dintr-un sat de vilegiaturiști de pe lângă Moscova (Vasile, de ce a mutat Petru cel mare șandramaua de la Moscova în ținutul mlăștinos al Sanktului? Parcă îl agasau înghesuiala, proximitatea familiilor boierești, amenințarea continuă a streliților, nu-i așa?) nu se poate împotrivi impulsului de a pătrunde (omul e un versat șperaclist) în camera nimfelor adormite, pe care le ia... prin surprindere. Majoritatea se dau împușcate în aripă (asta însemnând că fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard Quinet. Româna a dispărut în literele unui alfabet străin. Era de nerecunoscut. Voiau s-o înăbușe, iar un român scria la 1820: "Cu atâta funingine au acoperit boiereasca lor față și ca într-o neagră capsă fără speranță de scăpare amar le țin închise! De câte ori mi s-a întâmplat mie, de îndoindu-mă de vreun cuvânt, oare latinesc este; cât l-am scris cu slove sau litere latine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vorbind. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luxura Luiza VASILIU Ar fi, cică, un păcat de moarte. Unul pentru care, dacă te-ncrezi în ce spune Dante, riști să ajungi taman în al doilea cerc al Infernului. I se mai spune, libidinos, „concupiscență“ sau, boieresc, „desfrânare“. Unii își croiesc viața astfel încât să păstreze virginitatea tuturor fecioarelor din lume neatinsă, așa cum fac, de exemplu, scrie Bernanos în La Grande Peur des bien-pensants, „pastorii prezbiterieni sau metodiști, bine îmbrăcați, bine hrăniți, cu contul lor în bancă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
migdale, vin de ouă rece (pentru fiecare sfert de vin alb, un ou proaspăt și 50 gr. zahăr), bowle de ananas pentru o societate mai numeroasă, vizitandine, imambaialdi (pătlăgele vinete împănate), becațe fripte. De fapt, vroiam să ajung la mămăliga boierească (deja încercată la noi în bucătărie), atât de delicioasă: „cu lapte în loc de apă. Spre final, se adaugă 2-3 linguri de brânză și 2 linguri de unt proaspăt, se răstoarnă și se servește“. Ideea a fost să pun în Ențiclopedie o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
unde ne-a trimis telefonul lui Filip Florian într-o dimineață de august. Dacă nu mai știți pe unde am rătăcit firul epic, vi-l descâlcesc în două cuvinte. Cică pe o coastă de munte lângă Hațeg, într-o pensiune boierească, zăceam eu și Delia, doborâte de o înghețată caramel. Geamurile se întindeau pe trei pereți, soarele sclipea blând. Doar stomacurile întoarse pe dos ne întunecau viața. Când, brusc, activată din Munții Banatului, Nokia dădu glas lui Filip Florian, aflat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
trebuie să le poarte un prinos de recunoștință și respect întotdeauna. Hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu a lăsat biserica „Sfinții Mai Mari Voievozi Mihail și Gavril , Școala Costăchească din satul Lupeni și conacul de lângă biserică. Senatorul Ion Frank a lăsat curtea boierească în care a funcționat Spitalul Bethesda și farmacia din Hudești, parcul dendrologic comunal și biserica de la Bașeu ―Sfântul Pantelimon. Scriitorul Ion Istrate a evocat în romanele sale satul Alba pe care l-a vizitat de mai multe ori în timpul vieții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dacă Petru Hudici se numea după satul Hudinți ori satul a primit numele lui. Din studiul documentelor asupra denumirii localităților din Moldova în evul mediu rezultă că o parte din acestea au luat numele unor slujitori domnești sau a familiilor boierești care aveau în stăpânire, prin urice sau ispisoace date de domnitori, moșiile, satele, târgurile sau alte bunuri pentru a-i sluji cu credință. De exemplu, satul Comănești din comuna Suharău își trage numele de la Coman, fiul lui Galiș care prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudici și că aveau printre altele, satul Hudineț pe Bașeu. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn în august 1531, au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii și Mlenăuții arzând curțile boierești ale familiei Movilă. în lupta de la Tărăsăuți, Ion Movilă cu oștenii adunați din satele de prin ținutul Dorohoiului a învins hoardele dușmane ucigând pe toți leșii care au prădat satele de pe moșiile sale. Satele au fost refăcute ulterior însă vetrele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
când l-a vândut era trecut în actul domnesc cu numele de Moviliță). De la această dată satul a rămas în întregime în stăpânirea Movileștilor. Ieremia Movilă (1595-1606) a fost adus domn în Moldova de către poloni. Se trăgea dintr-o familie boierească, din Movilești care prin Elena Rareș descindeau din neamul despoților sârbi. Ieremia s-a căsătorit cu Elisabeta polonă din neamul Csomortanylor cu care a avut trei băieți și patru fete măritate cu nobili poloni. Domnitorul a murit misterios în satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește și o scenă pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Săveni. Corlăteanu (La Corlăteanu)-teren arabil, productiv, situat la sud de satul Vatra. Poartă numele locuitorului Corlăteanu care are casa în câmp la o intersecție de drumuri, nu departe de locul numit La Brazdă care despărțea pământurile locuitorilor de moșia boierească. Antroponimul vine de la Korlat care înseamnă margine, stavilă, barieră. Corlăteanu(mărginașul) era paznic la hotarul moșiei boierești și ținea evidența oamenilor ce intrau dimineața la lucru pe moșie și ieșeau seara. Costanciuc (La Costanciuc)-teren arabil între tarlalele La Bojoga
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care are casa în câmp la o intersecție de drumuri, nu departe de locul numit La Brazdă care despărțea pământurile locuitorilor de moșia boierească. Antroponimul vine de la Korlat care înseamnă margine, stavilă, barieră. Corlăteanu(mărginașul) era paznic la hotarul moșiei boierești și ținea evidența oamenilor ce intrau dimineața la lucru pe moșie și ieșeau seara. Costanciuc (La Costanciuc)-teren arabil între tarlalele La Bojoga și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pădure, numită Pădurea Manolii (Pădurea lui Manole). Dealul Spânzuraților-deal în partea de vest a satului Baranca, între tarlaua Porcărie și pădurea din Fața Iazului Dracului. Denumirea vine de la doi oameni care au fost spânzurați pentru că au furat niște cai de pe moșia boierească. Dealul Stadolei-deal situat între satele Vatra și Hudești (Lupeni) unde a exista o stadolă (o magazie pentru păstrat cereale) și care cu timpul a fost distrusă. Dealul țiganului-deal situat la sud-est de iazul Calu Alb și care se cultivă cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se cultivă cu cereale. Apare și în Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 sub denumirea de Dealul Higanului. Numele îi vine de la țiganul pus paznic de către boier și care avea bordeiul pe vârful acestui deal pentru a păzi moșia boierească. Dobreanu (La Dobreanu)-casă din centrul satului Lupeni în care o mare perioadă de timp a funcționat o cârciumă, având vânzător pe Calistru Dobreanu. Ezuț (La Iezuț) îteren arabil în partea de sud a satului Baranca, unde a existat un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune să îndrume oamenii la lucru pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat la est de iazul Calu Alb, unde pe timpuri se cultivau multe legume și zarzavaturi, datorită existenței posibilităților de irigații. Gropană (La Gropană) - loc în satul Vatra unde există o groapă mare săpată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
multor locuri unde a existat sau mai există și în prezent livadă de pomi fructiferi, în special în satele Vatra, Hudești și Mlenăuți. Cel mai vechi loc este cel dintre satele Vatra și Hudești (Lupeni) unde a existat o livadă boierească care se vede și pe harta de la 1885. Este în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau pe moșiile boierești potrivit reglementărilor din perioada anterioară reformei agrare din anul 1864 și anume „Regulamentul organic și Legea din 1851 care stabileau divizarea moșiilor în două părți distincte: pământul care alcătuia sursa de hrană a locuitorilor(2/3 din totalul moșiei) și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
angajau să lucreze pe moșie la prețuri derizorii și să plătească arenda până la 80-100 de lei de ha. anual. Neputând plăti în bani arenda, aceasta era transformată în zile muncă, țăranii fiind obligați să lucreze mai toată viața pe moșia boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul Alba care lucra pe moșia lui Ion Franc: Cea mai mare parte din viața mea de copil, de flăcău și apoi însurat mi-am petrecut-o la plugurile boierești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul Alba care lucra pe moșia lui Ion Franc: Cea mai mare parte din viața mea de copil, de flăcău și apoi însurat mi-am petrecut-o la plugurile boierești, am făcut parte din echipele permanente de la mașina de treier. Cu adâncă mâhnire în suflet îmi aduc aminte de viața amară pe care am trăit-o în timpul domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rușilor. După ocuparea României de către armatele rusești economia comunei a cunoscut unele mutații, deși ramura de bază a rămas tot agricultura. în martie 1945, în comună s-au format comisiile pentru reforma agrară, care au împărțit ultimele rămășițe din moșiile boierești. Pe sate aceste comisii erau formate din următorii locuitori: Alba - Lungu Gheorghe și Apăvăloaie I.Chirică; Bașeu - Mihalcu V. Alexandru, Barbazan Vasile și Mirăuță Vasile; Baranca-Ivașcu Chirica; Lupeni-Sofronescu Ion și Marțân C.; Mlenăuți Maftei Dumitru, Lefter I.Ion și Olănescu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
brânză), fie pentru a fi folosite la muncă. Figurinele zoomorfe găsite de-a lungul vremii arată prezența animalelor în viața omului. în documente apar unele informații. Astfel ―Ioniță Costache, bunicul lui Iordache Costache BoldurLățescu era preocupat ca reziduurile de la velnița boierească să îngrașe 300 de boi care erau vânduți la export. Tot în Agricultura românească.... se arată că... Moșia fiind mai mare de cât se putea cultiva, hatmanul Iordache Costache.....ținea vite multe și avea vite frumoase, tamazlâcul seu avea o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță avea motor diesel care producea și lumina electrică pentru curtea boierească. Ca urmare a cercetărilor geologice în anii 1970-1975 și a descoperiri zăcămintelor de nisip cuarțos pe valea Bașeului, în anul 1979 s-a înființat și a intrat în funcțiune, în cadrul întreprinderii de exploatare minieră Miorcani-Dorohoi, Atelierul de foraj-extracție Hudești. Condus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de repede
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]