2,421 matches
-
și articolele dinainte de 1981 în sprijinul regimului comunist din România . Tismăneanu i-a propus inițial să facă parte din Comisie scriitorului anti-comunist Paul Goma dar l-a îndepărtat după numai opt zile. Goma îl consideră pe Tismăneanu "un pui de bolșevic": Nu, Vladimir Tismăneanu nu este deloc omul potrivit la locul potrivit. În cartea-interviu cu fostul președinte Ion Iliescu "Marele șoc din finalul unui secol scurt", Vladimir Tismăneanu justifica regimul Iliescu și subliniază faptul că Ion Iliescu are merite în consolidarea
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Guvernul Provizoriu a deținut puterea pentru o scurtă perioadă, iar în jurul datei de 25 octombrie 1917 și-a dat seama că eșuase în restabilirea ordinii interne și, dându-și seama că palatul devenise o țintă pentru tot mai mulți militanți bolșevici, a ordonat apărarea sa. Întregul personal militar din oraș a promis sprijin bolșevicilor, care au acuzat guvernul lui Kerenski că dorește să „predea Petrogradul în mâinile germanilor pentru a le permite acestora să extermine garnizoana revoluționară”. Astfel, guvernul provizoriu, sprijinit
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
25 octombrie 1917 și-a dat seama că eșuase în restabilirea ordinii interne și, dându-și seama că palatul devenise o țintă pentru tot mai mulți militanți bolșevici, a ordonat apărarea sa. Întregul personal militar din oraș a promis sprijin bolșevicilor, care au acuzat guvernul lui Kerenski că dorește să „predea Petrogradul în mâinile germanilor pentru a le permite acestora să extermine garnizoana revoluționară”. Astfel, guvernul provizoriu, sprijinit de câțiva servitori care se aflaseră anterior în slujba țarului și rămăseseră loiali
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
în palat. O mare parte a personalului administrativ a fugit, lăsând palatul apărat doar de un număr mic de cazaci și cadeți, precum și de 137 de militari femei din Batalionul Femeilor. Alimentele comandate de către ocupanții palatului au fost rechiziționate de bolșevici, iar Palatul de Iarnă a fost supus unui asediu, intrând astfel în cea mai turbulentă perioadă din istoria sa. Potrivit istoriografiei sovietice, cei cinci mii de marinari recent sosiți de la Kronstadt au fost folosiți pentru a ataca palatul, în timp ce crucișătorul
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
în cea mai turbulentă perioadă din istoria sa. Potrivit istoriografiei sovietice, cei cinci mii de marinari recent sosiți de la Kronstadt au fost folosiți pentru a ataca palatul, în timp ce crucișătorul "Aurora" aflat pe Neva și-a îndreptat toate tunurile înspre Palat. Bolșevicii au capturat Fortăreața Petru și Pavel aflată peste Neva și au întors artileria de acolo înspre clădirea asediată. În timp ce membrii guvernului provizoriu, lipsiți acum de puteri, se ascundeau în camerele private ale fostei familii imperiale, urmărind speriați desfășurarea evenimentelor din
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
acolo înspre clădirea asediată. În timp ce membrii guvernului provizoriu, lipsiți acum de puteri, se ascundeau în camerele private ale fostei familii imperiale, urmărind speriați desfășurarea evenimentelor din exterior, clădiri guvernamentale din Piața Palatului s-au predat una câte una în mâinile bolșevicilor. La ora 7:00 pm a avut ultima ședință a guvernului în Sala de Malachit, orice legătură cu exteriorul fiind întreruptă. După o scurtă dezbatere, membrii guvernului au hotărât să nu părăsească palatul pentru a încerca să dialogheze cu mulțimea
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
palatul pentru a încerca să dialogheze cu mulțimea ostilă de afară. Odată ce palatul a fost înconjurat complet și asediat, tunurile de pe Aurora au început să bombardeze fațada dinspre Neva ca urmare a faptului că Guvernul a refuzat ultimatumul transmis de bolșevici pentru a se preda. Focurile artileriei ușoare și ale mitralierelor au fost îndreptate către palat, iar bolșevicii au reușit să intre în palat. Lupta care a urmat a produs victime ambelor părți, până când bolșevicii au reușit în cele din urmă
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
și asediat, tunurile de pe Aurora au început să bombardeze fațada dinspre Neva ca urmare a faptului că Guvernul a refuzat ultimatumul transmis de bolșevici pentru a se preda. Focurile artileriei ușoare și ale mitralierelor au fost îndreptate către palat, iar bolșevicii au reușit să intre în palat. Lupta care a urmat a produs victime ambelor părți, până când bolșevicii au reușit în cele din urmă, la ora 2:00 am, să obțină controlul asupra palatului. Producând distrugeri în urma lor, ei au percheziționat
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
Guvernul a refuzat ultimatumul transmis de bolșevici pentru a se preda. Focurile artileriei ușoare și ale mitralierelor au fost îndreptate către palat, iar bolșevicii au reușit să intre în palat. Lupta care a urmat a produs victime ambelor părți, până când bolșevicii au reușit în cele din urmă, la ora 2:00 am, să obțină controlul asupra palatului. Producând distrugeri în urma lor, ei au percheziționat toate încăperile palatului până când i-au găsit pe membrii Guvernului Provizoriu în Sufrageria Mică a apartamentului imperial
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
Trupele sale a reușit să captureze Țarskoe Selo, dar au fost învinse a doua zi la Pulkovo. După arestarea membrilor guvernului provizoriu, un presupus martor ocular al evenimentelor a realizat o relatare anonimă în care a descris distrugerile cauzate de bolșevici: „Palatul a fost jefuit și devastat de sus până jos de către bolșevici... Picturi neprețuite au fost smulse cu baionetele din rame. Cutii cu farfurii de porțelan rare au fost deschise, iar conținutul distrus sau aruncat. Biblioteca... a fost forțată și
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a doua zi la Pulkovo. După arestarea membrilor guvernului provizoriu, un presupus martor ocular al evenimentelor a realizat o relatare anonimă în care a descris distrugerile cauzate de bolșevici: „Palatul a fost jefuit și devastat de sus până jos de către bolșevici... Picturi neprețuite au fost smulse cu baionetele din rame. Cutii cu farfurii de porțelan rare au fost deschise, iar conținutul distrus sau aruncat. Biblioteca... a fost forțată și jefuită... salonul țarinei, la fel ca toate celelalte camere, a fost adus
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
oraș. Fără îndoială cea mai mare și cea mai bine aprovizionată pivniță de vinuri din istorie, ea conținea vinurile cele mai apreciate pe plan mondial precum neprețuitul Chateau de Calme 1847. Mulțimea era atât de dornică să obțină alcool, încât bolșevicii au încercat să caute soluții radicale pentru rezolvarea problemei. O propunere viza scurgerea vinului prin conducte direct în Neva și a determinat gruparea mulțimii în jurul canalizării palatului. O altă propunere, considerată prea riscantă, a fost aruncarea în aer a pivnițelor
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
istoriei și s-a întors la respectarea ordinelor”. Palatul de Iarnă era acum o clădire redundantă și deteriorată, simbolizând un regim disprețuit, care se confrunta cu un viitor incert. "Asaltul Palatului de Iarnă" a fost o reconstituire istorică organizată de bolșevici în 1920, cu prilejul celei de-a treia aniversări a Revoluției. Cu mii de gărzi roșii conduse de Lenin și în prezența 100.000 de spectatori, reconstituirea a devenit unul dintre „cele mai cunoscute” evenimente ale Revoluției Ruse. În mod
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a lucrat ca proiectant pentru Școala Militară de automobile din Petrograd. În 1918 a fost editor al revistei Gazeta futuristov. În 1919 se întoarce la Moscova unde atmosfera agitată a revoluției rusești îl inspiră să scrie poeme populare - încurajatoare pentru bolșevici. Din 1919 până în 1921 scrie piese scurte de propagandă pentru cunoscutele Vitrine Rosta. În 1923 ca urmare a unor neînțelegeri cu Lili Brik pleacă într-o călătorie la Berlin și Paris unde scrie poemul liric PRO ETO (Despre asta) . Aici
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
sa era tot mai dificilă, Prokofiev a decis în 1918 să părăsească Rusia, cel puțin temporar. Nu vedea niciun viitor pentru muzica sa experimentală iar în luna mai s-a îndreptat spre Statele Unite. Înainte de plecare s-a împrietenit cu anumiți Bolșevici precum Anatoli Lunacearski, Comisarul pentru Educație al Poporului, care i-a spus: "Tu ești un revoluționar în muzică, noi suntem revoluționari în viață. Ar trebui să lucrăm împreună. Dar dacă vrei să mergi în America eu nu îți voi sta
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
de familie sănătoasă din lumea sovietică, nefiind deziluzionat și dezamăgit, ca Panait Istrati, după o vizită similară în Uniunea Sovietică. Citate din Alexandru Sahia"Cele citite prin ziare și mai ales discuțiile avute cu prietenii din țară - asupra faptului că bolșevicii nu-ți arată decât ceea ce vor - m-au ținut treaz tot timpul și am refuzat ghidul sovietic, deși poate uneori mi-ar fi fost de folos"sau despre catedrala Sfântul Vasile, din timpul lui Ivan cel Groaznic: "Îti face impresia
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
la conflicte:" „social-democratul bucovinean George Grigorovici, inamic declarat al bolșevismului rus și ungar”" (cum era descris într-un apel din 27 martie 1920 al Cominternului) și alți reprezentanți ai social-democrației au refuzat să accepte unificarea într-un partid de tip „bolșevic” afiliat la Internaționala a III-a, susținută de grupurile comuniste. O delegație a socialiștilor români trimisă în Rusia în toamna anului 1920 a luat cunoștință de "cele 21 de condiții" ale afilierii și a trebuit să răspundă la "șase întrebări
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
de protest, ceea ce au provocat uzbucnirea Revoluției din Februarie și abdicarea țarului Nicolae al II-lea. Numărul uriaș de soldați căzuți în luptă creat sentimente de numulțumire și de nesupunere în rândul trupelor, sentimente care au fost exacerbate de agitatorii bolșevici, dar și de noua politică a guvernului provizoriu față de armată, (politică prin care ofițerii erau deposedați de numeroase dintre atribuțiile și puterile lor, puteri cedate sovietelor soldaților, dar și de abolirea pedepsei capitale). Ultima ofensivă a armatei ruse în acest
Frontul de răsărit (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/304694_a_306023]
-
ofițerii erau deposedați de numeroase dintre atribuțiile și puterile lor, puteri cedate sovietelor soldaților, dar și de abolirea pedepsei capitale). Ultima ofensivă a armatei ruse în acest război a fost ofensiva eșuată Kerenski din iulie 1917. În noiembrie 1917, comuniștii bolșevici conduși de Vladimir Ilici Lenin au preluat puterea. Noul guvern bolșevic a încercat să pună capăt războiului în condiții echitabile, dar germanii pretindeau concesiuni formidabil de mari. Până la urmă, în martie 1918 a fost semnat tratatul de la Brest-Litovsk, iar frontul
Frontul de răsărit (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/304694_a_306023]
-
refugiați Romanovi. La Marea Neagră, a primit rapoarte că fiii ei, nora și nepoții au fost uciși. Cu toate acestea, ea a respins raportul declarându-l doar un zvon. A notat în jurnal " Sunt sigură că toți sunt în afara Rusiei iar bolșevicii încearcă să ne ascundă adevărul". A fost ferm convinsă de acest lucru până la decesul ei din 1928. Adevărul era prea dureros ca să fie suportat. În ciuda răsturnării monarhiei (1917), împărăteasa Maria a refuzat să părăsească Rusia. Numai în 1919, la îndemnul
Dagmar a Danemarcei () [Corola-website/Science/304713_a_306042]
-
dintre principalii factori care a contribuit la răsturnarea regimului țarist în timpul Revoluției ruse. Această revoluție este văzută actualmente ca eșec al proletariatului în lupta pentru cucerirea puterii, din cauză că a continuat militarismul și a format o nouă clasă privilegiată, aceea a bolșevicilor și a birocrației de partid. Armata sovietică nu a opus nicio rezistență în timpul epurărilor staliniste de la sfârșitul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea. În concepția lui Marx, lumpenproletariatul nu ar fi avut motive reale să participe la revoluție
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
rumîni, că modovenii nu au limba lor, că limba este numai un jargon al linghii romîne. ... Glorioasele organe ale NKVD au descoperit aiastă bandă de trădători și șpioni, care au vrut să restabilească în țara noastră capitalismu” . „Succesul” repurtat de bolșevici în lupta cu românizarea moldovenilor avea să fie lăudat în articolul de fond din „Comsomolistu Moldovei” din 6 martie 1939. Sub titlul „Ortografia nouă a scrierii moldovenești” se scria: „Dușmanii norodului au vrut s-o rupă pe Moldova Sovietică din
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
un an mai înainte de proclamarea independenței. După ce a suferit numeroase pierderi de vieți omenești în timpul genocidului armenesc și a războiului turco-armean care a urmat, Armenia istorică era copleșită de devastări și disperare. Când Republica Democratică Armenească a fost invadată de bolșevici în 1920, țara a fost proclamată republică sovietică. Mai târziu, Turcia și proaspăt proclamata republică sovietică au negociat Tratatul de la Kars, prin care Turcia ceda Adjaria în schimbul regiunii Kars, (astăzi provinciile Kars, Iğdır și Ardahan). Teritoriul cedat Turciei includea orașul
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
acela că, deși luna nouă este simbolul aflat pe steagul Turciei, nimeni nu crede că Istanbulul revendică Luna. În ciuda acestei compensații spirituale, Armenia a suferit o nouă pierdere teritorială când Stalin a transferat regiunile Nahicevan și Nagorno-Karabah (amândouă promise de bolșevici Armeniei în 1920) la vecinii azeri. Pentru armeni, condițiile au devenit din ce în ce mai grele în timpul conducerii de mână forte a lui Stalin. Într-o perioadă de 25 de ani, Armenia a fost industrializată și educată în condiții strict controlate, în care
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
fost respinse de guvernul sovietic de frica unor conflicte religioase dintre acești musulmani și conaționalii lor creștini. Alt eveniment a dus însă la declanșarea conflictului religios dintre armenii creștini și musulmani. Armenii din regiunea Nagorno-Karabah, regiune promisă RSS Armenească de bolșevici, dar transferată sub controlul Azerbaidjanului de către Stalin, au inițiat o mișcare democratică, pașnică pentru unirea cu patria-mamă. Majoritatea populației armenești din zonă reclamau presiunile exercitate pentru "azerificarea forțată" a regiunii. Pe 20 februarie 1988, deputații armeni din Sovietul Național din
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]