1,859 matches
-
că Imperial River Club a cunoscut și zile mai bune, dar asta ar însemna să decidem când au fost acelea. Un bungalou aflat în centrul unei construcții de lut ars, se fălește cu un drum de acces marcat de o bordură de piatră decolorată, un catarg cu steagul pavilionului britanic decolorat de soare și o pereche de tunuri în miniatură, instalate de fiecare parte a verandei, cu țevile îndreptate spre oraș. Ridicat pe ceea ce s-ar putea numi un teren înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și pornise din nou spre Camaro, dar cu spatele. De data aceasta, nu se mai opri și lovi din plin portiera din față a celeilalte mașini, făcând-o să se rotească de două ori și să se izbească violent de bordură chiar în dreptul grupului de adolescenți temerari. Asta îi făcu pe cei patru puști să ia atitudine și să se împrăștie care încotro. Sachs fu nevoită la rândul ei să se ferească și ateriză în genunchi resimțind o durere surdă, dublată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lățime - o măsurase el însuși când închiriase cu doar câteva zile în urmă o cameră în hotel - și, cu toate că făcuse un număr limitat de acrobații în viața lui, păstră un echilibru natural, specific marilor iluzioniști. Începu să se deplaseze pe bordura de calcar lejer, ca și cum ar fi fost pe trotuar. După 5 metri, se afla în colțul clădirii și se opri pentru a privi la clădirea învecinată hotelului Lanham Arms. Aceasta, un bloc de apartamente situat pe Strada 55, nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fie o injectaseră cu atâtea calmante încât nu mai știa unde-i era capul, fie nu îi era greu să își controleze durerea provocată de moartea lui Charles. Din când în când, se ștergea la ochi cu o batistă cu bordură neagră, dar asta părea a fi mai mult de efect decât de nevoie. Dominic, ca de obicei, se așezase în spatele familiei, costumul lui negru și ochii gânditori făcându-l să aibă aerul lui Heathcliff. Probabil se întreba cât timp va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mă scuzați că v-am făcut să mă așteptați, se auzi brusc o voce seacă și negustoreasca. Era o fată cu un ten pămîntiu și o bărbie proeminentă, Îmbrăcată Într-o rochie lungă, largă, de un roșu aprins și cu bordură bleumarin. Cu excepția părului lung, nimic altceva nu aducea cu fata din fotografie. E și greu să reconstitui o femeie numai din bucățele. Lăsînd la o parte nasul puțin cîrn, toate celelalte trăsături - buzele groase și Încăpățînate, urmele de coșuri de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mașină. Se auzea clinchetul sticlelor goale din sacoșă. Din fericire, nu mai era nimeni prin preajmă. Am luat-o la fugă pe scări, urcam cîte două trepte o dată și am sunat la soneria albă de la ușa vopsită În alb, cu bordură de un verde Închis. Deși nu trecuse decît o zi de cînd n-am mai fost pe-aici, m-am simțit ca un am care a fost plecat pe mare multă vreme... și, În sfîrșit, reușește să atingă iar pămîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
în călătorii virtuale pe care le visau să devină realitate, cândva. La câțiva pași de ultima intersecție pe care o avea de trecut până la părculeț, ridică bastonul și se pregăti să îl pună la lucru pentru a fi sigur că bordura nu este nici mai aproape și nici mai departe de piciorul său. Ascultă cu atenție mărită zgomotele străzii. Era trafic obișnuit pe partea carosabilă. Pe trotuar erau puțini pietoni. Urechea nu-l înșela. Nu coborî de pe bordură decât atunci când se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fi sigur că bordura nu este nici mai aproape și nici mai departe de piciorul său. Ascultă cu atenție mărită zgomotele străzii. Era trafic obișnuit pe partea carosabilă. Pe trotuar erau puțini pietoni. Urechea nu-l înșela. Nu coborî de pe bordură decât atunci când se asigură că înaintea lui a mai coborât o persoană. De când a rămas cu acest handicap, învățase o groază de lucruri care-l ajutau să facă față unor situații speciale. „Este copil!” a exclamat el în gând. „Se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
trecuseră operativ la executarea unor activități care atrăgeau mai mult curioșii. Doi dintre ei căutau martori oculari să-i audieze, iar alții doi întindeau benzi reflectorizante care să limiteze locul accidentului și să interzică accesul publicului. Făceau măsurători ciudate între bordură, mașini, marcajul trecerii pentru pietoni și locul în care căzuse omul, dar și pe urmele de frânare, atât cât se puteau observa pe asfalt, urme lăsate de anvelopele roților blocate. Și, așa cum se procedează în astfel de cazuri, polițiștii au
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
picioare pe caldarâm, speriat, dar nu lovit, agățat ori împins, după cum afirmă martorii oculari... Știți foarte bine că o simplă cădere putea să survină și într-un joc ori din cauza unui mers neatent, al împiedicării piciorului de o piatră sau bordură etc. Ce doresc să spun? Șocul suportat a fost mult mai ușor decât cel din urmă cu trei ani și nu putea avea urmări la fel de grave... Imaginile sunt clare și vorbesc de la sine, doamna doctor, interveni doctorul Eugen Tomescu. În
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ieșit materialul. Sau, în cazul nostru, până în momentul fericit în care îți scoți casca din ureche și te așezi pe caldarâm pentru un minut ca să îți tragi sufletul înainte de a porni mai departe. Iar dacă ajungi să te așezi pe bordură pentru un minut.... fii fericit! De nenumărate ori vei descoperi că nu ai acel minut, pentru că îți scoți casca din ureche, te decablezi și fugi mai departe spre următorul interviu, următoarea declarație, următoarea bucată de care ai nevoie pentru ca știrea
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
Justin. Fizionomia lui se schimba de la o întâlnire întâmplătoare la alta în așa măsură încât peste numai un an, Omul cu Umbre-la devenise un bătrân adus de spate care abia mai urca dealul și fuma ore în șir așezat pe bordura drumului îngust cu circulație infernală. In tovărășia umbrelei la fel de uzate ca și el, cu degetele tremurând pe țigara veșnic aprinsă, Justin analiza trecătorii cu pătrunzătoarea lui privirea albă. În preajma spitalizării, Dora l-a revăzut. De data asta, alături de umbrela diformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
păcate eu nu reușesc să egalez sensibilitatea ei muzicală. Dragoș se oprește din povestit când trebuie să croiască din nou drum prin zăpada înaltă pentru a putea da ocol bisericii. Acoperișul ascuțit se unduiește în curbe line dând apoi naștere bordurii largi care adăpostește fresca exterioară, incredibil de bine conservată. Fațada vestică pare o pictură ajurată decupată din vechi cărți sfinte. Brâul de sub cornișă este ornat cu mici icoane de email cu reflexe verzi, adevărate smaralde precum ochii celor două Ane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să amâne. În sfârșit... iar se imagină întins pe stradă, rece, ba, nu mai degrabă o să fie găsit de niște trecători, oameni adevărați, săritori, o să-l găsească imediat ce a căzut, ei, dar cum a căzut, a căzut cu capul de bordură, îngrozitor, apare și o salvare, sau nu, un taxi, mai bine... se lasă târât, picioarele lui țepene zgârie locul. Afară, pe sârmele de telegraf se adunaseră sute de rândunele. Ori eu visez, își zise, am halucinații, mi-e rău! Trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai observat? Plouă. Tot drumul au tăcut amândoi. Ce mult seamănă cu o despărțire, și-a spus îndurerată Carmina. Pe peron s-au sărutat sec, ca din obligație și în vreme ce trenul se putea în mișcare, el a rămas neclintit pe bordura peronului, privind spre fereastra compartimentului ei, cu poalele trenciului fluturând în adierea vântului, până când a știut că era imposibil să se mai vadă unul pe altul. Singură pe banchetă, atunci când trenul căpătă viteză, Carmina începu să creadă că se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
apoi după ora aceea de taină... Ceru un ceai, îl sorbi încetișor, aparent absentă, fără să știe prea bine ce face, ceru și pricomigdale... de fapt se uita pe fereastră, voia să-l vadă venind, parcând cu siguranță mașina lângă bordura trotuarului, coborând degajat, trântind portiera. Pentru o clipă privirea lui va cerne mulțimea de pe trotuare, pe urmă va porni către ușa ceainăriei. Poala hainei va flutura în mers. Mai târziu, după ce ajunsese la jumătatea ceștii de ceai, se gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
moleșeală. Tânjea după o asemenea tandrețe. Atâta tot. Ajunse în fața blocului. Ridică ochii către fereastra bătrânei, sigur, era la postul de pază bătrâna, nemișcată, consternată, figura ei o făcu să întoarcă privirea înapoi. Mașina lui Ovidiu era acolo, parcată lângă bordură, în vechiul ei loc. De altfel observă la geamurile ei o lumină pală. Ovidiu nu-i predase cheia apartamentului. Deși divorțul se terminase de patru luni, între ei nu se discutase încă problema partajului. Ovidiu nu-și luase decât hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
năștea, se murea, din lectură se degaja o mare înțelepciune în felul de a privi viața, o împăcare cu sine, se simțea că autorul avea o viață întreagă înaintea sa și contempla totul de la înălțimea oferită de rațiune. Jos lângă bordură observă o mașină. Înăuntru un bărbat, i se vedeau doar brațele și trupul până la genunchi. Studia un dosar cu coperta din vinilin albastru. Era un dosar gros cu pagini dactilografiate, intercalate cu altele scrise de mână. Omul răsfoia dosarul interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
leu în cușcă, se postă din nou lângă perdea, urmări absent modelul dantelei, apoi se avântă hotărât către hol, își luă sacoul. Plecă grăbit, se urcă în mașină. Se opri departe de centrul orașului undeva lângă gară. Lăsă mașina lângă bordura trotuarului și păși pe terasa unei cofetarii. Se așeză la o masă cu ochii pe arțarul din fața lui, cu frunzele îngălbenite și ceru o cafea. Cuprins: Ioan HOLBAN Viața ca un hățiș foarte des 5 Cârtitorii 11 Te fură viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
negru. Ne vedem mâine. La timp, de data asta, răspunse ea deplasându-se spre canalul de scurgere. Fără provocat soarta. Dar duminica stai acasă. Stegemann făcut show nou pentru patroni privați. Cu o Îndemânare admirabilă, Else reuși să coboare de pe bordura Înaltă și Îl urmă pe Otto. Stăteau la nord de Mizerie. M-am aruncat pe șaua de piele și am Început să pedalez spre est. În ultimele săptămâni vremea fusese extremă, cu tunete pe un cer Întins În timpul zilei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sa, așteptând semnalul impiegatului. Se auzi un clopoțel, după care mecanicul Își coborâ privirea, iar tramvaiul se Îndepărtă În noaptea cea fără vreo adiere de vânt. Când am ajuns la următoarea trecere, am sărit de pe bicicletă, am tras-o lângă bordură și am legat-o lângă perete. Crama Albastră e la câteva sute de metri mai Încolo pe una dintre străzile lăturalnice, În spatele unei sinagogi, nefiind deloc genul de local unde omul se duce pe două roți. Ca de obicei, Konrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pudincă dă lemn, cu balama, dă vro trei kile, ș-am zugrăvit-o artistic cu vopsea maronă. Dă la o chitară dizacordată și ieșită la pensie am luat o garnitură dă cuie, care le-am bătut cu foarte bun-gust În bordură. De parcă nu vream, i-am arătat lu protectoru meu acel capolavoro. Dedulcindu-se, ăla și-a Înfipt un dinte În ea, care a cedat naintea halelii. A scuipat o singură parolă masculă, s-a pus În picioare cât iera dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel de fasoane, și i-o ținu dinainte. Fran, prea recunoscătoare pentru a mai observa altceva în afară de faptul că apăruse o soluție la problema ei, o folosi cum se cuvenea și apoi, imediat, își pierdu cunoștința Jack opri mașina lângă bordură și aruncă poșeta pe bancheta din spate. Apoi se uită lung la Fran, cu tandrețe și exasperare. — Așadar, preafrumoasă Francesca, ce naiba mă fac cu tine acum? Capitolul 8 O geană de lumină se strecură necruțătoare prin perdelele groase și licări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o viziune demnă de poeții din Heian, inspirați de versul unui zâmbet migdalat... Dar totul se preface în țăndări: umbră terestră a neînduplecatelor vase americane de acum o sută cincizeci de ani, un Chevrolet negru-metalizat frânează brusc și apăsat lângă bordură. Erosul nipon: între metaforizare și pragmatism El dorea să vadă puțin mai mult din făptura celei ale cărei mâneci le zărise în acea seară de primăvară. Murasaki Shikibu În anul 712, cu mult înainte de Jurământul de la Strasbourg, se încheia redactarea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Să pornim, bunăoară, de la unul dintre cele mai banale aspecte ale sexului: excitația vizuală, indusă de prezența corpului feminin. În Japonia, cea mai erotică parte a femeii era (și mai este încă) socotită ceafa (unaji), mai ales cea descoperită de bordura delicată a unui kimono. Obișnuit cu avalanșe de sâni somptuoși, de picioare lungi și suple, de posterioare bombate, non-japonezul nu poate înțelege rafinamentul estetic al unui cod promovat de tradiție chiar până în zilele noastre (jurnalista Kittredge Cherry, într-o carte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]