KorAP: Find »[drukola/base=bornă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...140 >

3,483 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

mult de râul Prut, pe care îl urmărește, la distantă de 15-30 m, până la borna topo 1269 (pe râul Prut), apoi, urmează limita de est a intravilanului Oancea și se apropie foarte mult de Prut la sud de localitate; în dreptul bornei topo 1271, distanța până la Prut se mărește la cea 4-500m, pentru ca în dreptul satului Slobozia Oancea să se apropie din nou de Prut, iar la sud de sat - imediat - limita de vest a Parcului se unește, din nou, cu DN 26

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
începe Zona de îndiguire a răului Prut; digul are lungimea de 58,4 km și apără împotriva inundațiilor incintele agricole: Brănești, Brateșul de Sus și Brateșul de Jos. Digul urmărește sinuos dar fidel cursul de apă al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 până la Cotu Mare/Lac Brănești (un polder al râului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat și de bornele silvice 163-162 și 160, iar între dig și malul apei se succed u.a.-urile P 81A

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
apără împotriva inundațiilor incintele agricole: Brănești, Brateșul de Sus și Brateșul de Jos. Digul urmărește sinuos dar fidel cursul de apă al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 până la Cotu Mare/Lac Brănești (un polder al râului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat și de bornele silvice 163-162 și 160, iar între dig și malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 și 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galați ; în continuare, digul ia

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Sus și Brateșul de Jos. Digul urmărește sinuos dar fidel cursul de apă al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 până la Cotu Mare/Lac Brănești (un polder al râului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat și de bornele silvice 163-162 și 160, iar între dig și malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 și 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galați ; în continuare, digul ia orientare sud - est până întâlnește borna silvică 158

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și de bornele silvice 163-162 și 160, iar între dig și malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 și 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galați ; în continuare, digul ia orientare sud - est până întâlnește borna silvică 158 (corespunzător bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlășcuța (arie naturală protejată, 2.416-L5/2000). De jur-împrejurul lacului se regăsesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unități acvifere este

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
163-162 și 160, iar între dig și malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 și 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galați ; în continuare, digul ia orientare sud - est până întâlnește borna silvică 158 (corespunzător bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlășcuța (arie naturală protejată, 2.416-L5/2000). De jur-împrejurul lacului se regăsesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unități acvifere este marcată de borna silvică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
corespunzător bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlășcuța (arie naturală protejată, 2.416-L5/2000). De jur-împrejurul lacului se regăsesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unități acvifere este marcată de borna silvică 144 (corespunzător b. topo 1287 pe Prut). Digul continuă în direcția sud, pe traseul bornelor silvice 142-140-138, delimitând u.a.-urile P71, 70 și 69, dintre dig și mal Prut. La est de dig, între borna silvică 138 și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
De jur-împrejurul lacului se regăsesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unități acvifere este marcată de borna silvică 144 (corespunzător b. topo 1287 pe Prut). Digul continuă în direcția sud, pe traseul bornelor silvice 142-140-138, delimitând u.a.-urile P71, 70 și 69, dintre dig și mal Prut. La est de dig, între borna silvică 138 și 131 (respectiv între b. topo 1290 și 1295 de pe Prut) se situează Balta Cotu Chiulul (bază

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
este marcată de borna silvică 144 (corespunzător b. topo 1287 pe Prut). Digul continuă în direcția sud, pe traseul bornelor silvice 142-140-138, delimitând u.a.-urile P71, 70 și 69, dintre dig și mal Prut. La est de dig, între borna silvică 138 și 131 (respectiv între b. topo 1290 și 1295 de pe Prut) se situează Balta Cotu Chiulul (bază a genofondului piscicol); pe același parcurs, în zona dig -mal, se regăsesc u.a.-urile P68, 67 și 66 ale U

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și 1295 de pe Prut) se situează Balta Cotu Chiulul (bază a genofondului piscicol); pe același parcurs, în zona dig -mal, se regăsesc u.a.-urile P68, 67 și 66 ale U.P. V L. Prut. Digul, în direcție nord-sud, dintre borna silvică 130 și 120, în continuare, delimitează u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 și 60. Între bornele silvice 120 și 113, digul este și limita de vest a zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig și malul Prut

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-mal, se regăsesc u.a.-urile P68, 67 și 66 ale U.P. V L. Prut. Digul, în direcție nord-sud, dintre borna silvică 130 și 120, în continuare, delimitează u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 și 60. Între bornele silvice 120 și 113, digul este și limita de vest a zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig și malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 și 55, această mlaștină fiind încadrată pe râul Prut între borna topo

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Între bornele silvice 120 și 113, digul este și limita de vest a zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig și malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 și 55, această mlaștină fiind încadrată pe râul Prut între borna topo 1298 și 1302. Apoi, digul face un cot foarte larg, între borna silvică 113 și 72, reprezentând Cotu Beleu (după denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maximă la limita dintre incintele agricole Brateșul de Sus și Brateșul de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig și malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 și 55, această mlaștină fiind încadrată pe râul Prut între borna topo 1298 și 1302. Apoi, digul face un cot foarte larg, între borna silvică 113 și 72, reprezentând Cotu Beleu (după denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maximă la limita dintre incintele agricole Brateșul de Sus și Brateșul de Jos, cot care, pe râul Prut, este marcat între bornele topografice 1302 și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
foarte larg, între borna silvică 113 și 72, reprezentând Cotu Beleu (după denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maximă la limita dintre incintele agricole Brateșul de Sus și Brateșul de Jos, cot care, pe râul Prut, este marcat între bornele topografice 1302 și 1319; zona, în particular, are un accent foarte meandrat și include între dig și mal u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecând din dreptul borna silvică 73, aval, digul este mai puțin sinuos în raport cu râul Prut (care prezintă multe coturi între borna topo: 1317 și 1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48, 46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28,26,24 și 23. Digul se încastrează la Punct Vamă Giurgiulești

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecând din dreptul borna silvică 73, aval, digul este mai puțin sinuos în raport cu râul Prut (care prezintă multe coturi între borna topo: 1317 și 1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48, 46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28,26,24 și 23. Digul se încastrează la Punct Vamă Giurgiulești în DN 2B, respectiv în rambleul căii ferate

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de pompare C.M. Luncă (la limita de est a intravilanului Galați). Limita, pe această porțiune, străjuiește parcelele silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galați, dintre b. silv.23-24/borna topo 1334 și borna silvică 1-2; de asemenea, urmărește și conturul Lacului Zătun (28,5ha) aflat în incinta Bădălani, din dreptul Milei fluviatile 767 b. silv.5-6. Limita de vest poate fi urmărită apoi pe țărmul de vest al Lacului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
la limita de est a intravilanului Galați). Limita, pe această porțiune, străjuiește parcelele silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galați, dintre b. silv.23-24/borna topo 1334 și borna silvică 1-2; de asemenea, urmărește și conturul Lacului Zătun (28,5ha) aflat în incinta Bădălani, din dreptul Milei fluviatile 767 b. silv.5-6. Limita de vest poate fi urmărită apoi pe țărmul de vest al Lacului Brateș, în lungime de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
municipiului Galați. Limita sudică. Precizăm mai întâi că în Parc este inclus și Ostrovul Prut (Insula Cărăușului), arie naturală protejată (2.410-L5/2000), la vărsarea Prutului în Dunăre, care cuprinde parcela silvică 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galați. Zona este o enclavă pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudică începe de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
în Dunăre, care cuprinde parcela silvică 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galați. Zona este o enclavă pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudică începe de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cuprinde parcela silvică 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galați. Zona este o enclavă pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudică începe de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui. Este - de fapt - granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui. Este - de fapt - granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2. Zonele de conservare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui. Este - de fapt - granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateș, inclusiv pepiniera piscicolă și zona de stufăriș și vegetație palustră etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a OS Galați, între bornele silvice 166 și 167; zona îndiguită a Prutului între Punct Vamă Giurgiulești, (borna topografică 1333 pe râul Prut și borna silvică 23, OS Galați) și Vlădești (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]