1,967 matches
-
abia un fior ce însuflețește lucrurile, deschide ființei un orizont nebănuit, topește orice făptură "în marea nuntă a firii": "Curând în miezul luncii, un neștiut fior/ Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină,/ Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină:/ Nestânjenitul vieții fior biruitor". Topirea făpturilor în fire vorbește de la sine despre intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de ființare, deplina ei asimilare în substratul "plăpândului țesut", absorbție în somnul "prelung" al uitării de sine, în visul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fel de celulă poleită, în care omul intră singur și de bunăvoie, ca să scape de nesiguranța de-afară? Nu era decît o supoziție. Felul cum SAAB-ul încerca să-i citească gândurile, să-i corecteze reacțiile, să-l dea pe brazda unui comportament standardizat îi evoca tribulațiile sale romane; nu încăpea vorbă, apucăturile mașinii dictate de ordinatorul de bord aveau ceva din zelul gardienilor de la Rebibbia, de care abia scăpase. Trase pe dreapta, opri motorul și deschise larg portiera, căutând să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Conversațiile pe care le surprinde aici tânăra Simone "erau pline de aluzii și subînțelesuri", care au completat "învățătura barocă" pe care i-o pusese la dispoziție verișoara ei. Însă lucrurile descoperite cu acest prilej, departe de a o da pe brazdă pe tânăra inocentă, o șochează profund. Pentru nimic în lume, povestește scriitoarea, nu m-aș fi pretat [...] nici măcar la cea mai neînsemnată experiență. Găseam moravurile pe care mi le înfățișa Madeleine revoltătoare. Iubirea, așa cum o vedeam eu, n-avea nimic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
între noi, zicându-ne „Hristos a înviat” - „Adevărat a înviat”. Cojile de la ouă fiind sfințite la biserică de către părintele nu le aruncam - ar fi păcat - ci le adunam grămăjoară cu grămăjoară, le mărunțeam după ce se zvântau, și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
LUMINIȚA SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca și custura? întreabă un cosaș mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și de vânt. - Uite colo, sub stejarul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
partea opusă, pentru a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată, iar ploaia nu pătrunde în interiorul lor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
împart între ei câștigul zilei și acolo rostesc un “Sară bună!”, plecând fiecare pe la casele lor. Moș Gheorghe matură cu grijă căruță de fan, pregătind-o pentru ziua următoare. Sub scândura de pe care își mâna boii, măi ascunde câte două-trei brazde. Pe urmă, intră încet în bucătărie, strigând: - Anică, hai!.... Mai, Anică!.... Anica îl întâmpină voioasa cu sortul în brâu și cu făcălețul în mână, făcând încă o mămăligă caldă pentru omul ei întors de la câmp și, după ce ospătează amândoi, lapte
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva clipe, moș Gheorghe pare confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la cele neadunate încă. Începe războiul nervilor, un război cu sine însuși, care îi stârnește panică și groază. Se precipita în gol parcă, apoi se potolește cu greu, de-a lungul patului, după ce a deschis televizorul. În
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu oghealul. Nu se mai aude niciun sunet, doar cântatul melodios al greierilor sau orăcăitul broaștelor. Anica bolborosește grăbita cu ochii către icoana: "Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici caii, si nici boii. Mâine, dacă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bolborosește grăbita cu ochii către icoana: "Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici caii, si nici boii. Mâine, dacă va apărea soarele, se vor aduna iarăși în jurul căpițelor: cosași, femei, copii, toți vor întoarce brazdele, scuturându
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici caii, si nici boii. Mâine, dacă va apărea soarele, se vor aduna iarăși în jurul căpițelor: cosași, femei, copii, toți vor întoarce brazdele, scuturându-și furcile în bătaia soarelui auriu. - Gheorghe, ia' n vezi să nu prăpădești fânul, murmura ostenita Anica, dar Gheorghe e departe. Ochii lui clipesc când și când, aprobator, dar el fluiera prin somn. Târziu, lătratul câinelui îl trezește brusc
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu-și prea ara miriștea, În care rămâneau să mijească primele brazde trase Încă de la Încărcatul primilor snopi pentru arie, era mereu nedespărțit de atelajele cerute. Disciplinat a fost și când s-a pus problema intrării cu pământul În tovărășia agricolă ori În gospodăria colectivă pentru că nu voia să atragă mânia autorităților
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
într-un mod oarecum camuflat după 1990, căci s-a manifestat sectorial: cineva poate ajunge academician, de exemplu, beneficiind de imensele avantaje materiale pe care le presupune acest titlu, sau poate evita pensionarea la data legală dacă "se dă la brazdă" (spre victoria celor exersați în datul la brazdă 133) și acceptă să scrie cu sunt și cu â, chiar dacă are convingerea că aceasta este o scriere aberantă. Prin urmare, aderarea la totalitarism (de stat sau sectorial), fiind mijlocul cel mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a manifestat sectorial: cineva poate ajunge academician, de exemplu, beneficiind de imensele avantaje materiale pe care le presupune acest titlu, sau poate evita pensionarea la data legală dacă "se dă la brazdă" (spre victoria celor exersați în datul la brazdă 133) și acceptă să scrie cu sunt și cu â, chiar dacă are convingerea că aceasta este o scriere aberantă. Prin urmare, aderarea la totalitarism (de stat sau sectorial), fiind mijlocul cel mai eficient de înălțare și de răfuială socială, este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ar fi „Cuvântul domnului Iorga”(26 iunie 1927) sau „Cuvântul adevărului. Foaie politică și culturală”(28 iunie 1931 - 8 iunie 1932), despre care se scria „foaia aceasta este urmașă, sau, dacă vrea cineva, înlocuitoarea celorlalte foi cu nuanță politică: <<Glasul brazdelor>> și <<Cuvântul Domnului Iorga>>care au apărut în localitate”, reactivarea Ligii pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, filiala Huși la 14 ianuarie 1932 (președinte, dr. T. Teodoru, secretar, pr. Anton Popescu). Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ne-am aștepta nici o însușire extraordinară, care să-i îndulcească oarecum viața ei furnicească. O furnică ce pornește dis-de-dimineață din cuib, să caute o frunză hrănitoare și plină de sevă pentru ea și suratele ei, care străbate în drumul ei brazdele nesfâșite ale unui câmp proaspăt arat, urcându-se cu eforturi gigantice pe fiecare bulgăre de pământ și coborându-l pe partea cealaltă, îndurând toată osteneala și distanța fără sfârșit, fără ezitare și fără a se întoarce vreo secundă din drum
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
În capătul câmpului găsește frunza cea mai potrivită, o frunză cu mult mai mare decât propriul său corp, o ia cu mare greutate în spinare și începe călătoria de întoarcere cu osteneală îndoită. O ploaie teribilă întunecă însă tot văzduhul, brazdele înalte ale câmpului se transformă în noroi moale, piciorușele furnicii se afundă tot mai adânc în pământul ud și în cele din urmă își pierde calea. Noaptea se lasă, ploaia e tot mai deasă, frunza din spinare apasă tot mai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de casă”, dar de câte ori am auzit pe cineva spunând „Aș fi fericit dacă aș înțelege, dacă aș înțelege sensul a tot ceea ce mi se întâmplă pe pământ, dacă aș vedea în sfârșit imaginea întreagă a călătoriei mele peste câmpul cu brazde.”? Să ne dorim la miezul nopții, la trecerea dintre ani, tot ceea ce simțim că ne-ar putea face fericiți, dar pe lângă toate acestea să ne dorim și SĂ ÎNȚELEGEM. Să înțelegem, întocmai ca și furnica din povestire, că osteneala de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ea este împărțită cu întregul cuib, că drumul, chiar și făcut până la capăt, nu-și câștigă sensul decât prin întoarcerea la cei dragi și mai presus de toate că, în cea mai neagră dintre nopți, pe cea mai neagră dintre brazde, Ochiul lui Dumnezeu urmărește chiar și pe cea mai mică dintre furnici și Urechea sa aude zgomotul făcut de piciorușele ei pe pământ. Abia atunci, lucrurile dorite ne vor aduce fericire, altele, la care nu ne-am gândit niciodată, ne
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lui Cristos» (2 Cor 4,6). Lumina credinței își regăsea în El aurora-i magnifică. A avut loc o erupție de energii misterioase, a fost începutul unei vieți noi, pătrunderea într-o lume cerească; a urmat o răsturnare completă a brazdelor aride ale inimii sale, capitularea deplină a intelectului și a voinței sale, dărâmarea fortăreței sale ce se ridicase împotriva lui Dumnezeu, supunerea totală sub ascultarea lui Cristos (2Cor 10,5). În acele puține momente, toate acestea s-au petrecut în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
București. Ajutate de o vreme minunată aceste serbări au durat 3 zile și au produs aproape sau peste 300 000 lei. Ele au fost date în grădina Cișmegiului. Marele parc bucureștean era feeric transformat. Pe aleea principală - astăzi dispărută sub brazdele verzi - erau instalate nenumărate chioșcuri, unul mai elegant decât altul. Cel mai estetic și mai luxos, capitonat cu mătase trandafirie, era al d-nei Nica Grădișteanu, astăzi Theodor Capitanovici. Acest chioșc purta firma „La o floare între flori“. Un alt chioșc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
terenul fermei regale de la Băneasa, Mihai „a fost supus unei probe de practică agricolă împreună cu toți colegii săi de clasă. A asistat Suveranul. Pe câmp se aflau 6 pluguri trase de boi. Voievodul Mihai la coarnele plugului a tras prima brazdă simbolică. Prințul moștenitor a arat un întreg pogon pe care s-a și aruncat sămânța de rod”. În legătură cu această manifestare agricolă a lui Mihai, regele a declarat: „Suntem un popor de plugari și munca pământului să ne fie cea mai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mână o sapă și plantând un pom la Băneasa-Ilfov”, l-a văzut „ținând de coarnele plugului, arând, grăpând și semănând o zi întreagă, un pogon întreg”, l-a văzut vizitând fermele din jurul Bucureștiului, cunoscând viața țăranilor și înfrățindu-se cu brazda pământului românesc.<...> În această frumoasă zi de toamnă târzie, a Sfântului Arhanghel Mihail, un popor întreg de plugari ... ridică ochii... către cerul albastru și roagă pe Cel ce toate le face și toate le ține, să aibă în paza Lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întors fânul S-a întâmplat o vară tare ploioasă. Porumbul și cartofii creșteau nevoie mare după prașila de-a doua. Aveau mult soare și apă din abundență. Numai cu fânul nu stăteam pre bine. Cum era cosit, stătea întins în brazde pe tot ogorul. Ploaia îl uda mereu și ca să nu prindă mucegai, mama mă trimitea pe mine și pe tata la întors brazdele. Și uite așa, nu treceau 4-5 zile și iar trebuia întors. Pentru mine era o bucurie fără
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]