3,109 matches
-
Baza de Depozitare a Stocului de Mobilizare 25. Tipografia Ministerului de Interne 26. Baza Centrală de Logistică 27. Spitalul Militar de Urgență "Prof. dr. Dimitrie Gerota" București 28. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "N. Kretzulescu" 29. Sanatoriul Antituberculos Bușteni 30. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Ploiești 31. Centre medicale din municipiul București 32. Centrele medicale județene 33. Centrul de Psihosociologie al Ministerului de Interne 34. Grupul de Achiziții, Investiții și Întreținere pentru Comunicații și Informatică 35. Casă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 6 decembrie 2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146720_a_148049]
-
alunelor de pădure, vezi 01.13; - producerea de cherestea (inclusiv, lemn tăiat subțire), vezi 20.10 0202 Servicii auxiliare silviculturii și exploatării forestiere Această clasă include: - servicii forestiere: inventarierea pădurilor, evaluarea lemnului, pază contra incendiilor; - servicii de exploatare forestiera: transportul buștenilor în interiorul pădurii. B PESCUITUL ȘI PISCICULTURA Pescuitul este definit de totalitatea activităților de utilizare a resurselor piscicole din medii marine sau de apă dulce, desfășurate în scopul prinderii sau colectării peștelui, crustaceelor, moluștelor și a altor produse marine (de ex.
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
lemn, cum sunt: cheresteaua, placajul, panourile de lemn, ambalajele de lemn, podelele din lemn, grinzi de lemn și clădiri prefabricate din lemn. Procesele de productie includ: tăierea cu fierăstrăul, rindeluirea, fasonarea, laminarea și asamblarea produselor din lemn, începând de la tăierea buștenilor sau de la cherestea, care poate fi tăiată ulterior, ori fasonata la strung sau cu alte unelte de fasonat. Cheresteaua sau alte produse fasonate din lemn transformat pot fi, de asemenea, rindeluite ulterior și asamblate în produse finite, cum ar fi
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
să și o semiremorca; 26.4. tren rutier pentru materiale lungi - combinație de vehicule formată dintr-un autoremorcher și o remorca atipica (axa simplă sau dublă, cu platformă de încărcare), legătura dintre autovehicule fiind asigurată prin materialele lungi transportate (țevi, bușteni etc.), precum și printr-un sistem de siguranță suficient de robust, care să facă imposibilă desprinderea remorcii de vehicul în orice situații (panțe mari, frânare bruscă etc.). 27. Comerciant - persoană ce face fapte de comerț, având comerțul că profesiune obișnuită, în
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
Cotescu Lucia-Elena, cetățean suedez, născută la 29 noiembrie 1926 în București, România, fiica lui Gheorghe și Aneta, cu domiciliul actual în Suedia, 211 28 Malmo, Stora Tradgardsg. 20/340. 2. Avram Florentin-Daniel, apatrid, născut la 29 mai 1970 în localitatea Bușteni, județul Prahova, România, fiul lui Avram Andronic și Domnită, cu domiciliul actual în Germania, 65929 Frankfurt am Main, Seilerbahn 1. 3. Dumitrescu Vasilica, apatrid, născut la 2 februarie 1955 în București, România, fiul lui Dumitrescu Nicolae și Maria, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 1.363 din 27 noiembrie 2002 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146443_a_147772]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Consolidarea cu ziduri de sprijin Valea Cerbului - orașul Bușteni", județul Prahova, prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÎRE Nr. 279 din 2 mai 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Consolidarea cu ziduri de sprijin Valea Cerbului - oraşul Busteni", judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112705_a_114034]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Consolidarea cu ziduri de sprijin Valea Albă - Bușteni", județul Prahova, prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÎRE Nr. 298 din 9 mai 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Consolidarea cu ziduri de sprijin Valea Alba- Busteni", judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112737_a_114066]
-
și Petrochimica București. Ministerul Industriei Ușoare 9. Centrul de Perfecționare a Personalului din Industria Ușoară București. Ministerul Industriei Lemnului 10. Centrul de Perfecționare a Personalului din Exploatările Forestiere Roznov, județul Neamț. 11. Centrul de Perfecționare a Personalului din Industria Lemnului Bușteni, județul Prahova. Ministerul Construcțiilor 12. Centrul de Perfecționare a Personalului din Industria Construcțiilor București. 13. Centrul de Perfecționare a Personalului pentru Lucrări de Construcții în Străinătate Popesti-Leordeni, sectorul agricol Ilfov, municipiul București. Ministerul Transporturilor 14. Centrul de Perfecționare a Personalului din
HOTĂRÎRE nr. 179 din 1 ianuarie 1990 privind aprobarea reţelei centrelor de perfecţionare a personalului din subordinea unor ministere şi organe centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107022_a_108351]
-
PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Anexă 1 PRODUSE LEMNOASE CONTINGENTATE*) 1. Cherestea de rășinoase, fag, esențe moi și țări 2. Furnire 3. Celuloza 4. Pălețe simple, europaleți, pălețe și lăzi. Anexă 2 PRODUSE LEMNOASE INTERZISE LA EXPORT 1. Bușteni, căpriori, lemn de mină, traverse de cale ferată, bile-manele 2. Lemn de foc și pentru celuloza 3. Cherestea de stejar și esențele valoroase (nuc, paltin, cireș, ulm și frasin) 4. Păleții, europaletii, box-paletii, confecționați din stejar -------
LEGE Nr. 15 din 24 februarie 1995 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111830_a_113159]
-
Ministerul Comerțului, prin Direcția Licențe Export-Import, va dispune executarea garanției bancare aferente. Anexă 4 LISTA produselor lemnoase neadmise la export în anul 1996 Nr. Poziția Denumirea produsului crt. tarifara 1. 4401.10.00 Lemn de foc sub formă de trunchiuri, bușteni, �� ramuri, vreascuri sau forme similare 2. 4401.21.00 Lemn sub formă de plăci sau particule de conifere 3. 4401.22.00 Altele decât conifere 4. 4401.30.10 Rumeguș 5. 4401.30.90 Altele - deșeuri și resturi de lemn
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
2. 4401.21.00 Lemn sub formă de plăci sau particule de conifere 3. 4401.22.00 Altele decât conifere 4. 4401.30.10 Rumeguș 5. 4401.30.90 Altele - deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, brichete, �� pelete sau sub forme similare 6. 4403.10.10 Stâlpi de conifere (tratați cu vopsea, creozot sau alți agenți de conservare) de o lungime nu mai mică de 6 m, dar nici mai mare de 18 m, cu circumferință
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
România superior taie chei (Orzei, Tătarului etc.) separate de mici depresiuni în care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobrești și Moroeni. În Munții Bucegi există numeroase cabane turistice și amenajări pentru turism (telecabine ce pleacă din Sinaia și Bușteni spre platou, pârtii de schi etc.). Munții Leaota se află la sud-vest de Munții Bucegi. Sunt formați în mare parte din roci cristaline și doar în nord din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
petrolului), Petrila (exploatarea cărbunelui), Bălan (exploatarea minereurilor neferoase); • industrie: Oțelu Roșu/Bistra, Vlăhița (siderurgie), Săcele, Balș (construcții de mașini), Onești, Victoria (industria chimică), Toplița, Brezoi (prelucrarea lemnului), Pâncota, Topoloveni (industria alimentară) etc. • transporturi: Făurei, Simeria; • turism (stațiuni climaterice și balneare): Bușteni, Băile Olănești, Ocna Sibiului, Buziaș etc. Orașele se diferențiază nu numai după vechime, ci și după alte criterii: • mărime (numărul locuitorilor); • poziția geografică (pe țărmul mării, pe un câmp întro vale sau o depresiune, într un pas sau o trecătoare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din țara noastră (fabrica de la Prundu Bârgăului, din județul Bistrița-Năsăud, a fost inaugurată în anul 1768): • celuloza se obține din lemn de rășinoase (Zărnești, jud. Brașov, Piatra Neamț), paie (Călărași, Constanța), stuf (Chiscani — Brăila); • fabrici de hârtie există la: Bacău, Piatra Neamț, Bușteni, Petrești (județul Alba); • există și combinate, în care se obține atât celuloză, cât și hârtie: Suceava, Dej, Drobeta-Turnu Severin; • din celuloză se obțin și fire și fibre artificiale: Popești-Leordeni, lângă București, Lupeni, Chiscani — Brăila. Există și alte subramuri, între care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din adevăr, fără a avea capacitatea de a înțelege adevărul în integritatea lui. E o pădure umană ca în Infernul lui Dante și fiecare sinucigaș își strigă destinul, acoperindu-i pe ceilalți în larma lacrimilor și a sughițurilor sale. Vacarmul buștenilor însuflețiți e simbolul dezbinării și al uitării. Suferința uitării e imposibilitatea creării unei identități concrete, bazate pe dovezi palpabile. Un act care să dovedească cine sunt e semn al faptului că exist unul prozaic, dar real, în care se implică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reprezentat de Deșertul Pictat (la nord), ambele pe teritoriul statului Arizona, la distanță nu prea mare de Parcul Național Marele Canion. Parcul Național Pădurea Pietrificată ocupă o suprafață de 885km2 și are ca elemente principale de atracție turistică multitudinea de bușteni pietrificați ce încântă prin diversitatea formelor și coloritului. Acești bușteni provin dintr-o pădure veche, triasică, care s-a dezvoltat pe acest teritoriu acum peste 225 milioane ani. Arborii au fost fosilizați pe parcursul a milioane de ani, timp în care
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Arizona, la distanță nu prea mare de Parcul Național Marele Canion. Parcul Național Pădurea Pietrificată ocupă o suprafață de 885km2 și are ca elemente principale de atracție turistică multitudinea de bușteni pietrificați ce încântă prin diversitatea formelor și coloritului. Acești bușteni provin dintr-o pădure veche, triasică, care s-a dezvoltat pe acest teritoriu acum peste 225 milioane ani. Arborii au fost fosilizați pe parcursul a milioane de ani, timp în care au avut loc o serie de erupții vulcanice care au
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Abi Chahine, care l-a deținut până în 2010. Despre Khalil știm că, este acuzat de procurorii DNA pentru că ar fi intermediat parte din mita data în dosarul Microsoft, printr-un alt off-shore. Acest traseu lung este făcut, pe hârtie, de buștenii Ceahlăului, până au devenit dolari. Trunchiurile de copac urmează un traseu mult mai scurt decât documentele. Acestea au de făcut o călătorie atât de lungă doar pentru a se pierde urma banilor. Așa se face că, la plecare, firmele exploatatoare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Pazvante. Dimitrie Muscă: “Sunt prea naționalist ca să nu fac performanță” Într-o țară în care exportul de materii prime a devenit sport național, transportatorii clasici și-au orientat serviciile oferite clienților tocmai în aceste direcții. Se preferă exportul de bușteni? Au apărut camioane pentru butuci și cherestea. Scoatem din țară animale vii și cereale, fără un minim de plusvaloare adăugată? Transportatorii au făcut rost de camioane potrivite. În paralel însă, unii oameni de afaceri și-au construit propria flotă de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie de turmă se apropie la ceasul când adevăratul cioban cu bâtă și mintean și javrele dormeau buștean, pe câmp, de-a lungul și de-a latul. El i-a lăsat să doarmă-n pace267. Anafora infidelă dintre "un lup" și "hoțomanul" este impusă de desfășurarea acestei povești unice. În afara cotextului, ea nu este validă. În schimb, în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-i exclus să fi lipsit și de la alte evenimente. Din toți trei frații, el se comportă ca un burghez: sobru, egoist, detașat. Are domiciliul în București, dar posedă și o casă la Zamora. în august 1936, aflat la odihnă la Bușteni, Bacovia îl vizitează aci, fapt care, sigur, nu-l va fi încîntat. îl tolera, dar nu-l înțelegea. Deși a scris și el versuri, ba a și publicat o poezie în „Ateneul literar”3) n-a avut intuiția a ceea ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Brașov ajuns profesor în Honolulu, unde scoate revista plurilingvă ,,Mele”, pe care o trimitea și „Ateneului” , a vorbit despre Bacovia. A povestit că l-a văzut o dată în holul Societății Scriitorilor Romîni și altă dată la Căminul Scriitorilor de la Bușteni. Bacovia stătea tăcut, cu un braț atîrnînd în gol pe lîngă fotoliu. „Liniște, nu-l tulburați!’’, părea a spune Agatha, gardianca lui, care îl însoțea pretutindeni. Bacovia era incomunicabil, absent, chiar și cînd era de față. Poemul „Stanță la Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
respectiv alpinismul, care În acele vremuri era Într-o continuă ascensiune. Membrii și simpatizanții acestei asociații au la activ numeroase realizări, dintre care le amintim pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică Într-o epocă de plin elan al mișcării turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la Fundația Universitară din București, numeroase conferințe cu tematică turistică (Cum călătoreau strămoșii noștri - 1900; Drumurile noastre - 1900; Dâmbovița apa dulce - 1901; Umbletul pe Jos - 1916 etc) și a lucrărilor publicate: Dans les Carpathes roumains (1906), În Bucegi (1907), Sinaia, Bușteni,Azuga, Predeal (1911), Umbletul pe Jos (1916), Dragi să ne fie munții (1916), Robinsonii Bucegilor (1916), Fermecătoarea natură (1924), O excursie la Rucăr În 1879 (1882), Zânele din Valea Cerbului (1904) etc. Spațiul predilect al călătoriilor sale, l-a constituit
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]