7,134 matches
-
ale internaționalizării accelerate din anii ’90 asupra sociologiei bulgare. Sociologia dispunea, Înainte de 1989, de un statut relativ privilegiat În Bulgaria, spre deosebire de alte țări comuniste: sociologii bulgari puteau să participe la schimburile științifice internaționale chiar și dincolo de rețeaua țărilor CAER; studenții bulgari au putut face studii În Franța În anii ’80, cercetători francezi au venit să stabilească contacte În Bulgaria etc. După 1989, alegerea temelor de cercetare a fost impusă de finanțările externe, prioritatea absolută revenind conflictelor inter-etnice, devenite tema obligatorie căci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Inițiativele și impulsurile venind din străinătate au structurat spațiul de cercetare sociologică din Bulgaria, lipsită de rețele interne durabile. Asociații profesionale precum Asociația Internațională a Sociologilor de Limba Franceză au devenit cadrul de referință pentru o parte a comunității sociologilor bulgari. O anumita dinamică organizațională a existat la Început, prin crearea mai multor ONG-uri, dar această dinamică nu mai există și situația actuală a devenit precară. Programele de găzduire din universități și institutele de cercetare din Vest dezvoltate după 1989
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Vest dezvoltate după 1989 (Tempus, PAST, Socrates etc.) sunt apreciate În mod diferențiat, unele dezamăgesc. Ajutorul material este insuficient: foarte adesea, numai studenții care dispun de alte resurse (familiale) pot beneficia În mod real de aceste proiecte. După părerea sociologilor bulgari Întâlniți, profesionalizarea sociologiei este unul dintre efectele majore ale acestei internaționalizări: multiplicarea cercetărilor empirice, extensia metodelor comparative și deprinderea metodelor de lucru comune cu alți cercetători, datorită funcționarii În rețea, perspectiva interdsciplinară, viața asociativa permanentă și autonomă... O nouă etică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
internaționalizări: multiplicarea cercetărilor empirice, extensia metodelor comparative și deprinderea metodelor de lucru comune cu alți cercetători, datorită funcționarii În rețea, perspectiva interdsciplinară, viața asociativa permanentă și autonomă... O nouă etică profesională ar fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari, sub impulsul acestei mobilități internaționale, cu lupte pentru autonomie și recunoaștere. În același timp și de manieră contradictorie, alte efecte au contribuit de asemenea la o deprofesionalizare, În principal datorită declinului sociologiei printre științele sociale În general. Cei mai tineri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
starea bibliotecilor era mai bună În epoca totalitara», În pofida, pe atunci, a caracterului inaccesibil sau foarte restrictiv la o anume literatura, din Occident În special. (idem) Participarea la proiecte europene suscita și ea un anume număr de critici din partea sociologilor bulgari și români: exploatarea colegilor că «mâna de lucru» tehnică pentru adunarea de date sau ca sursă de idei ar fi frecvență. Unora li se pare interesant acest gen de schimburi, chiar dacă sunt dezechilibrate, căci unii cercetători se pot face remarcați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cezar Barzea: aceasta situatie poate fi Întâlnită și dincolo de științele educației românești). Decalajul se manifestă de asemenea În domeniul traducerilor care se fac aproape fără excepție În sens unic: revistele din Vest nu publică articole ale cercetătorilor din Est; studenții bulgari, În ce-i privește, atunci când realizează lucrări de diplomă În străinătate, nu-și citează profesorii bulgari (contrar a ceea ce-ar fi făcut În Bulgaria), nu se mai simt obligați să aibă strategii de promovare În sânul comunității științifice de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asemenea În domeniul traducerilor care se fac aproape fără excepție În sens unic: revistele din Vest nu publică articole ale cercetătorilor din Est; studenții bulgari, În ce-i privește, atunci când realizează lucrări de diplomă În străinătate, nu-și citează profesorii bulgari (contrar a ceea ce-ar fi făcut În Bulgaria), nu se mai simt obligați să aibă strategii de promovare În sânul comunității științifice de origine. În ceea ce-o privește, sociologia română a cunoscut, după 1990, o situație dintre cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu numai creație, dar de vocație și de cultură”. Într-adevăr, revista face loc frecvent unor traduceri, orientându-se în special spre literaturile țărilor vecine. Elena Eftimiu, o bună cunoscătoare a acestui spațiu cultural, realizează grupaje din literaturile cehă, polonă, bulgară, slovacă, Gh. Dinu (Ștefan Roll) traduce din „poeții progresiști ai Bulgariei democrate”, iar A. Toma din poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare, în timp ce Eugen Jebeleanu tălmăcește Șapte poeme din Ady Endre, însoțite de
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
comitagiu, venit în țară în 1907 și stabilit la București, proprietar al unei lăptării în strada Bărăției, devenită loc de întâlnire al boemei și mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30. Clasele primare R. le urmează la o școală bulgară. Băiat de prăvălie, autodidact, devine jurnalist și lucrează, succesiv, ca redactor la „Adevărul”, „Dimineața”, „Lumea românească”, „Timpul”, „România liberă” (în ilegalitate), „Ecoul”, „Viața sindicală”. Pentru o vreme este funcționar la Ministerul Învățământului, redactor la „Gazeta literară” (1947-1956), iar între 1959
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) și a tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie a Eleonorei, București, 1930; Manifestație, București, 1945; Ospățul de aur, pref. Al. A. Philippide, București,1968; Baricada din călimară, București, 1979; Statuile de fum, pref. George
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
, Stoian (24.II.1882, Orhanie, azi Botevgrad, Bulgaria - 26.II.1959, Sofia), filolog și etnograf bulgar. Născut într-o familie de agricultori, a învățat în localitatea natală, apoi la gimnaziul din Gabrovo, pe care l-a absolvit în 1900. Între anii 1901 și 1905 studiază filologia slavă la Universitatea din Sofia, încheindu-și pregătirea cu o
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
o prefigurare a viitoarei sale teze de doctorat, susținută în 1907 la Universitatea din Leipzig, în urma referatelor favorabile date de slavistul August Leskien și de Gustav Weigand, directorul Institutului de Limba Română. După un scurt stagiu ca asistent de limba bulgară pe lângă Weigand, revine în țară, unde este numit docent (1909), apoi profesor suplinitor (1915) și titular (1922) de etnografie bulgară și slavă la Universitatea din Sofia. Mai târziu va preda lingvistica și etnografia slavă, până în 1947. Unele lucrări istorico-etnografice referitoare
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
slavistul August Leskien și de Gustav Weigand, directorul Institutului de Limba Română. După un scurt stagiu ca asistent de limba bulgară pe lângă Weigand, revine în țară, unde este numit docent (1909), apoi profesor suplinitor (1915) și titular (1922) de etnografie bulgară și slavă la Universitatea din Sofia. Mai târziu va preda lingvistica și etnografia slavă, până în 1947. Unele lucrări istorico-etnografice referitoare la raporturile bulgaro-române scrise în această perioadă sunt grevate în parte de tendințele politice ale vremii. Membru corespondent al Academiei
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
și slavă la Universitatea din Sofia. Mai târziu va preda lingvistica și etnografia slavă, până în 1947. Unele lucrări istorico-etnografice referitoare la raporturile bulgaro-române scrise în această perioadă sunt grevate în parte de tendințele politice ale vremii. Membru corespondent al Academiei Bulgare de Științe (1918), a fost ales membru activ în 1929, ocupând și funcții de conducere (1940-1946), mai ales la Secția de lingvistică, etnografie și literatură, și luând parte la organizarea unor institute, în special a celui pentru Dicționarul limbii bulgare
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
Bulgare de Științe (1918), a fost ales membru activ în 1929, ocupând și funcții de conducere (1940-1946), mai ales la Secția de lingvistică, etnografie și literatură, și luând parte la organizarea unor institute, în special a celui pentru Dicționarul limbii bulgare (1947), lărgit în 1951 ca Institut de Limbă Bulgară, unde a condus secția care a realizat Dicționarul limbii bulgare literare contemporane (I-III, 1955-1959). Cunoscând limba română și recurgând la bibliografia fundamentală de la noi, R. a reușit să analizeze în
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
în 1929, ocupând și funcții de conducere (1940-1946), mai ales la Secția de lingvistică, etnografie și literatură, și luând parte la organizarea unor institute, în special a celui pentru Dicționarul limbii bulgare (1947), lărgit în 1951 ca Institut de Limbă Bulgară, unde a condus secția care a realizat Dicționarul limbii bulgare literare contemporane (I-III, 1955-1959). Cunoscând limba română și recurgând la bibliografia fundamentală de la noi, R. a reușit să analizeze în paralel textul original slavon al Învățăturilor lui Neagoe Basarab
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
la Secția de lingvistică, etnografie și literatură, și luând parte la organizarea unor institute, în special a celui pentru Dicționarul limbii bulgare (1947), lărgit în 1951 ca Institut de Limbă Bulgară, unde a condus secția care a realizat Dicționarul limbii bulgare literare contemporane (I-III, 1955-1959). Cunoscând limba română și recurgând la bibliografia fundamentală de la noi, R. a reușit să analizeze în paralel textul original slavon al Învățăturilor lui Neagoe Basarab..., pe baza studierii manuscrisului slavon păstrat la Sofia și a
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
literaturile slave și în literatura română și despre Alexandria ca român popular pătruns în literatura română prin filiera slavă; Pândele Olteanu despre Fiziolog în literaturile slave și în literatura română; Gheorghi Dancev - traduceri ale Alexandriei din limba română în limba bulgară modernă); cărți bisericești (Ion Radu-Mircea despre Tetraevanghelul popii Nicodim, 1404-1405, cel mai vechi manuscris miniat din Țară Românească; Valentina Pelin - aspecte inedite în manuscrisele lui Gavriil Uric; Maria Harisiadis - miniaturile din tetraevanghelul moldovenesc de la Bibliotecă „Serai” din Istanbul; Anca-Irina Ionescu
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
acela al lui Stanislaw Wyspianski din poezia Niech nikt nad grobem mi nie placze; Gheorghe Călin se referă la stilul poetului slovac Ivan Krasko în raport cu stilul poetic eminescian; Constantin N. Velichi scrie despre poeziile și proza lui Eminescu în limba bulgară; Ioan Rebușapcă urmărește echivalentele ucrainene ale „rostirii” poetice eminesciene. Este investigată și cultură secolului al XX-lea: Livia Cotorcea discuta criză culturii la Mircea Eliade și Nikolai Berdeaev, iar Virgil Șoptereanu concepția mișcării ciclice a timpului la scriitorii ruși și
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Ilovici, N. Graur, Traian Mateescu, G. St. Cazacu, Virgil Treboniu, Cristian Sarbu. Proza dau Neagu Rădulescu, Aurel Chirescu, Aurel Marin. Mai substanțială este partea de eseistica și critica literară, care alătura colaborările Elenei Văcărescu, ale lui Petre Stați și Gheorghe Bulgar. Traduceri se fac din José Maria de Heredia, Jean Moréas, Charles Baudelaire. V.T.
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
Aurel Rațiu, Mihail Răstoacă ș.a. Tot lui I. C. Vissarion îi aparțin articolele Prin noi înșine ori noi prin alții?, Moartea zeilor în sufletul popoarelor și Nepotriviri de vremuri, în care denunță câteva tare sociale, în timp ce Stancu Ștefanov traduce, prin intermediar bulgar, din R. W. Emerson (schița Thoreau). S. pare să nu fi avut audiență la public, materialele din paginile ei fiind destul de amorfe. M. Pp.
STELUŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul Uniunii Scriitorilor. A tradus (în colaborare) poezie și proză din limbile rusă și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și bulgară. A fost distinsă în 2002 cu Premiul Asociației „Iulia Hasdeu”. Paginile din Zăpezile de jertfă (1974) dezvăluie la S. un discurs poetic în care consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Adriana Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul rând solistul nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
a lui Theodor Cavallioti, destinată culturalizării Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți Aromânii!) - cu aceeași demnitate și �drept de cetate" în lumea balcanică. Se poate adăuga, aici, acel încă misterios (sau prea puțin cunoscut) manuscris Codex Dimonie (descoperit și cercetat de G. Weigand) în care apar, cu
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
tuturor curentelor și școlilor artistice. Fără a-și realiza programul ambițios și dificil, revista a publicat totuși multă literatură, iar selecția scriitorilor a fost întotdeauna atentă. Este demnă de semnalat încercarea de a se traduce în românește și din scriitori bulgari (I. Vazov) și croați (Fr. Mazuranić). S-au făcut tălmăciri din literatura americană (Un mort viu și Corbul de E.A. Poe), din cea franceză (Victor Hugo, Jules Verne, Ernest Renan, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Émile Zola, François Coppée, Catulle
REVISTA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]