3,270 matches
-
rolul decisiv în revoluția economică, socială și politică ce a marcat trecerea de la regimul feudal la regimul stărilor, "starea a treia" deține întâietatea 80. În plan general, ierarhia stărilor fixează clerul și nobilimea ca ordine superioare, urmate de patriciatul urban (burghezie) și, cu rare excepții, țăranii 81. Reprezentarea orașelor comportă însă note distincte de la o țară la alta a Europei. În regatele spaniole ele au monopolizat Cortèsurile, în Flandra au deținut exclusivitatea reprezentării, pe când în Polonia au avut o prezență meteorică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suficientă și decizia urma să fie încredințată colegiului de electori. Aceasta reprezintă un real pro-gres al principiului majorității în general și în viața constituțională a Angliei acelui timp. În Franța principiul majorității, propagat de regalitate, cler și legiști, agreat de burghezie și impus nobilimii, domina viața publică a fiecărui ordin considerat separat, dar se afla în recul în fața independenței stărilor și a divergențelor de opinii. Către jumătatea secolului al XV-lea votul uno consensu unaque voce părea tipic. La jumătatea secolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ai regelui și ale căror revendicări ocupă primul loc după cele ale Bisericii (art.2-11, 16, 26, 27, 32, 46). Nu au fost uitați nici cavalerii, de sprijinul cărora aveau nevoie baronii, în același fel fiind acordate unele privilegii și burgheziei (art.13). Multe articole priveau justiția regală (art.18-20, 22, 24, 25, 34, 38-40, 50, 59, 78-96, 201 seq.). Între clauzele politice și fiscale, sunt importante cele care reglementau convocarea Marelui Consiliu (Magna Concilia) și necesitatea consimțământului reprezentanților stărilor privilegiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor privilegiate. Ridicarea acestora a determinat și schimbări dinastice, ultima în timpul Războiului celor "Două Roze": de o parte dinastia de Lancaster (Trandafirul roșu), sprijinită de "vechea nobilime", de cealaltă parte familia York (Trandafirul alb), sprijinită de "noua nobilime", orășeni și burghezie. La jumătatea secolului al XIV-lea transformările economice au produs mutații importante în rândul stărilor, semnificativă fiind apariția noii nobilimi, orientată spre exploatarea domeniului pentru piață și către alianța cu orășenimea și burghezia în formare 239. Războiul a durat 30
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alb), sprijinită de "noua nobilime", orășeni și burghezie. La jumătatea secolului al XIV-lea transformările economice au produs mutații importante în rândul stărilor, semnificativă fiind apariția noii nobilimi, orientată spre exploatarea domeniului pentru piață și către alianța cu orășenimea și burghezia în formare 239. Războiul a durat 30 de ani (1455-1485), încheindu-se odată cu domnia lui Richard al III-lea (1483-1485), instaurarea puternicei dinastii a Tudorilor și restabilirea păcii. Calea spre întemeierea monarhiei absolute era deschisă. În perioada crizei dinastice raportul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
permanent izvor de anarhie, generând conflicte și războaie purtate între propriile grupuri rivale sau cu orașele și chiar contra regelui. Cele care au resimțit cel mai puternic șocul anarhiei nobiliare au fost orașele. Tocmai de ace-ea în Spania regalitatea și burghezia s-au unit. Față de orașele Angliei și Franței, cele spaniole vor reuși să impună respect atât din partea Coroanei, cât și a nobilimii. Starea a treia sprijinea suveranul cu bani și ajutor militar, constituind "frățiile" (Hermandades) pentru a se apăra contra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de fapt". Pentru a deveni "stat de drept", cu instituțiile necesare, intervenția puterii publice era indispensabilă și inevitabilă. Din secolul al XI-lea cuvântul "liber" devine și în această parte a Europei sinonim cu "nobil", desemnând totodată condiția "legală" a burgheziei. Orașul devine o comunitate de drept public. Din secolul al XII-lea o serie de așezări urbane au fost puse sub protecția principilor, începând cu Flandra, Arras și Bruges 372. La Liège, Cambrais și Utrecht continua însă lupta episcopului pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Din secolul al XII-lea o serie de așezări urbane au fost puse sub protecția principilor, începând cu Flandra, Arras și Bruges 372. La Liège, Cambrais și Utrecht continua însă lupta episcopului pentru a menține magistratura urbană sub puterea sa. Burghezia a instituit un consiliu care să-i apere interesele, alături de Tribunalul poporului, ai cărui membri se numeau jurati. Consiliul era mandatarul populației urbane, executorul voinței sale, fiind creat pentru a împiedica imixtiunea principelui în problemele municipale. El depindea de populația
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cler, nobilime și orașe -, reunite în Adunări reprezentative. Clerul era subordonat principelui, care numea în aproape toate demnitățile ecleziastice superioare și o parte din cele inferioare 373. Nobilimea acorda principelui "sfatul și ajutorul" la care era obligată și îndreptățită, iar burghezia 374 orașelor îl sprijinea în rezolvarea problemelor de ordin administrativ și financiar, în caz de război. Cheltuielile militare depășeau cu mult oricare alte cheltuieli ale orașului. În mentalitatea stărilor, privilegiile de care se bucurau constituiau "o proprietate sacră"375. Constituțiile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
caz de război. Cheltuielile militare depășeau cu mult oricare alte cheltuieli ale orașului. În mentalitatea stărilor, privilegiile de care se bucurau constituiau "o proprietate sacră"375. Constituțiile "democratice" din secolul al XIV-lea oglindesc efortul de reprezentare a propriilor interese: burghezia va trece pe primul plan al vieții politice influențând "parlamentele" și adunările provinciale (les Journées d'états, Landtage). În episcopatul de Liège raporturile dintre episcop, ce reprezenta puterea suverană, cler (reprezentat prin Capitlul său), nobilime și orașe, au fost reglementate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de drept statului 379. Exclusivismul celor trei orașe, care au urmărit doar asigurarea monopolului și a privilegiilor proprii, au dat puterii suverane posibilitatea de a restabili echilibrul cu reprezentanții stărilor privilegiate. Nobilimea și clerul se vor uni cu principele contra burgheziei. Periodizarea în evoluția Țărilor de Jos, bazată pe modificările pe care le-a suferit instituția Adunărilor de stări, cuprinde: perioada "franceză" (1363-1477), incluzând acțiunea unificatoare a lui Filip cel Bun și centralizarea din timpul domniei lui Carol Temerarul (1467-1477); perioada
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
luau parte la adoptarea deci-ziilor cu caracter legislativ și judiciar, aveau dreptul exclusiv de a declara război și a încheia pacea, ratificau sau respingeau hotărârile federale. Orașele sunt, la rândul lor, "democrații reprezentative" de tipuri variate, cu Adunări generale ale burgheziei și Consilii alese. În Zürich, Saint Gall și Schaffhouse domina organizarea pe corporații. La Zürich 13 șefi din corporații au locurile lor în Consiliu, alături de vechea burghezie, alți consilieri sunt desemnați din rândul celor mai bogați cetățeni, iar fiecare 20
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sunt, la rândul lor, "democrații reprezentative" de tipuri variate, cu Adunări generale ale burgheziei și Consilii alese. În Zürich, Saint Gall și Schaffhouse domina organizarea pe corporații. La Zürich 13 șefi din corporații au locurile lor în Consiliu, alături de vechea burghezie, alți consilieri sunt desemnați din rândul celor mai bogați cetățeni, iar fiecare 20 de alegători desemnează un delegat în Consiliu. Consilii asemănătoare funcționau și la Berna: "Consiliul celor 16" și "Consiliul celor 200"397. După Dieta imperială de la Worms (1495
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
convenabilă în acele timpuri de intoleranță recunoscută. Zurich, care se afla în fruntea Confederației, nu o reprezenta decât în afară, fără a putea exercita nici o constrângere. Războiul de 30 de ani (1618-1648) a avut importante consecințe economice și sociale 399. Burghezia era în ascensiune, mai ales în orașe precum Lucerna, Fribourg, Soleure, Geneva și Berna. Patriciatul se recruta cu precădere dintre ofițerii înnobilați în serviciul străin. În aceste orașe erau două clase de burghezi, izvor de neînțelegeri în secolul al XVIII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
La Zürich, Bale și Schaffhouse, regimul corporativ împiedica nașterea patriciatului, pe când cantoanele-sat își păstrau adunările suverane Landsgemende de țărani stăpâni ai problemelor publice. Regimul politic al cantoanelor era unul aristocratic. Către sfârșitul secolului al XVI-lea mișcarea de "închidere" a burgheziei a devenit tot mai puternică, având drept principală cauză criza economică. Până în secolul al XVIII-lea, din punct de vedere al formei de guvernământ, în cadrul Confederației se distingeau cinci regimuri: statele democratice Uri, Schwyz, Unterwald (catolic și protestant), Zug, Glaris
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
măsură, Mulhouse și Geneva), în care regimul era corporativ; state aristocratice (Berna, Lucerna, Fribourg, Soleure), în care puterea aparținea exclusiv patriciatului; state monarhice (Neuchâtel, Episcopatul de Bâle, abațiile de Saint-Gallen și Engelberg). În anul 1656 Berna interzicea intrarea în rândurile burgheziei a artizanilor străini. În 1660 s-a hotărât să nu mai fie admis ca niciun burghez timp de zece ani, iar în 1694 "Cartea burghezilor" a fost închisă definitiv. Hotărâri asemănătoare au fost adoptate la Uri (1669), Zürich (1679), Soleure
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
zece ani, iar în 1694 "Cartea burghezilor" a fost închisă definitiv. Hotărâri asemănătoare au fost adoptate la Uri (1669), Zürich (1679), Soleure (1680), Fribourg (1683), Mulhouse (1705), Lucerna (1707), Schwytz (1716) și la Bâle (1718). În consecință, admiterea în rândurile burgheziei a devenit tot mai rară și mai oneroasă. La Appenzell, de exemplu, nu se primeau decât doi burghezi anual. Consecința acestei măsuri a fost resimțită atât în plan economic cât și politic. Ea a modificat perspectivele de viitor pentru două
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în adevărate Corti generale, convocate de Frederich al II-lea de Hohenstaufen și se vor transforma sub dinastia Casei de Anjou în Parlament general. Aproape în toate aceste adunări stăteau împreună prelații și episcopii, fiecare în virtutea unui drept personal și burghezia, delegată a orașelor. Și în celelalte state italiene stările s-au organizat corporativ, dar nu s-au manifestat în cadrul raporturilor cu o monarhie constituită prin intermediul Adunărilor reprezentative, ci în cadrul altor regimuri social-politice. 4.5.1. Modelul venețian Veneția, dependentă inițial
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
V-lea; a doua, după cucerirea regatului de către Ferdinand I Catolicul; a treia oară, când au apărat regatul contra lui Francisc I, în favoarea lui Carol Quintul, bucurându-se în viitor de o situație privilegiată. De partea Spaniei se afla și burghezia. Din situarea stărilor privilegiate pe poziții fundamental opuse, se va naște o monarhie autoritară. Stările erau convocate în Seggi la Neapole, exercitându-și dreptul și obligația de consilium et auxilium doar în probleme de interes general. Majoritatea obținută de facțiunea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asemănătoare, care oferea monarhiei un instrument atât de comod pentru a obține supunerea 422. Nicio persoană nu era admisă în Seggi fără permisiunea expresă a regelui. Suveranul va reuși să împiedice unirea nobilimii, punând apoi semnul egalității între aceasta și burghezie. Prezența celor două stări în Parlamentele generale a devenit formală. Numai clerul, prin poziția sa puternică, de care se bucura și în regatele spaniole, s-a putut opune plății impozitelor, neezitând să amenințe suveranii cu excomunicarea. Spre deosebire de Sicilia, unde în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se manifestau în viața socială și politică. Regele a acordat favoruri, privilegii și noi prerogative șleahtei în Seimul din anii 1493 și 1496. Adunarea stărilor de la Piotrkow, din 1496, a acceptat regula puterilor absolute pentru mandatari, hotărând să interzică accesul burgheziei la înaltele demnități ecleziastice, pe care și le rezervase nobilimea poloneză 444. Urcarea pe tron a regelui Alexandru I (1501-1506) a avut loc în condițiile unor intense lupte interne. Dacă alegerea lui Ioan Albert poate fi considerată liniștită, cea a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pierde importanța, atribuțiile fiind transferate în totalitate nobililor. Pentru menținerea legăturilor statelor, se convocau Adunări de stări extraordinare. În cadrul acestora, după retragerea clerului (în momentul Reformei religioase) și țăranilor (la începutul secolului al XVII-lea), nu au mai rămas decât burghezia și clasa superioară, divizată în magnați și nobili. Danehof a devenit dieta obișnuită și periodică până în anul 1413, apoi locul și funcțiile îi vor fi luate de Herredag, adunarea nobilimii. La jumătatea secolului al XV-lea în exercițiul votării se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Rigsdag, a jurat să respecte privilegiile, dar ulterior a exclus clerul de la guvernare. Hotărârea sa va fi aprobată de Rigsdag la Copenhaga. În conducerea regatului, până în prima jumătate a secolului al XVII-lea seniorii și nobilii deliberau viritim, iar burghezia prin deputații aleși. Mandatul imperativ regla atitudinea acestora. Cel care nu vroia să consimtă impozitele, refuza să le și plătească. În același secol au reapărut Adunările provinciale. Conflictele dintre acestea se vor manifesta în special în ceea ce privește consimțirea impozitelor. Statul va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
monarhică s-a întărit în timpul lui Gustav Eriksson, ales în 1523. Dieta de la Västeräs a dat lovitura decisivă Bisericii catolice: la cererea regelui pentru subsidiile necesare reorganizării statului, clerul a încercat să se sustragă; la simularea de abdicare a monarhului, burghezia și nobilii i s-au alăturat. Rezultatul a fost supunerea Bisericii, constituirea unei dinastii naționale și consimțirea eredității pe linie masculină. După 1527 dinastia Wasa a continuat politica de unificare. Dar lupta contra Danemarcei forța regatul să-și concentreze forțele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
concentreze forțele. În perioada acestor lupte s-a întărit autoritatea monarhică. În prezența acestor dinaști elementele atașate vechii independențe suedeze au trebuit să se solidarizeze, frânând tendințele centrifuge. În Parlament intra poporul întreg, alcătuit din cele patru ordine: clerul, nobilimea, burghezia și țăranii. Este cunoscut că rivalitatea stărilor întărea coeziunea interioară a fiecăreia, în timp ce absența acesteia o relaxa. Dar și în interiorul lor au apărut diferențe sensibile. În rândul clerului episcopii încercau să se constituie într-un grup distinct. Nobilimea s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]