3,155 matches
-
Crăciun, Cristina Violeta Popescu - Mica enciclopedie a localități Marginea, Ed. Liclan, Suceava, 2007. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Suceava, 2007. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care este constrută pe o înălțime la una dintre intrările orașului. Ea este pictată de un mare pictor român Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața Consiliului Raional și a altor locuri deosebite, cum e Poienița Luminoasă un loc de relaxare și retragere în sânul naturii din afara orașului, a localurilor frumoase și primitoare în număr mare, care fac din
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Reprezintă un ansamblu deosebit de omogen. Chiar dacă este vorba de figurații în ronde-bosse (Lespugue, Tursac, Sireuil) sau în basorelief (Laussel, Abri Pataud), stilul este uniform: sunt, în cea mai mare parte reprezentări, cu regiunea bazinului, abdomenului și feselor hipertrofiate, în timp ce capul, bustul și membrele sunt neglijate sau atrofiate; aceste caracteristici se conjugă pentru a determina construcția rombică și izometrică specifică statuetelor feminine. Una din cele mai vestite statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele descrise anterior, este cea de la Lespugne
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cele mai mari reprezentări feminine paleolitice în ronde-bosse, având 225 mm înălțime. Partea superioară a corpului, deasupra bazinului, formează o piramidă ascuțită, simetrică celei constituite de membrele inferioare. Fața este marcată printr-o creastă verticală, gâtul nu este degajat de bust, sânii sunt voluminoși, abdomenul îngustat lateral, cu un dos plat (H. Delporte, 1979). Grupa renano-danubiană. Este reprezentată de figurile morave (Dolni Vestonice, Pavlov, Petrkovice, Moravany, Predmosti), dar și de cele din Austria (Willendorf) și Germania (Mauern, Linsenberg) iar mai spre
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu un decor gravat în același stil, ca și figura precedentă. Ele au forma a doi sâni, completați de un mic peduncul alungit și perforat, care poate reprezenta bustul personajului (J. Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este detaliată, dar este separată clar de figură
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
ea diferită de ceea ce se observă la statuetele europene. La ultimele, capul este lăsat puțin în față, sprijinindu-se pe un gât subțire și, în general, bine degajat de corp, însă, la cele din Siberia, este realizat direct în prelungirea bustului. Pe torsul figurinelor siberiene, sânii lipsesc de cele mai multe ori, sau sunt sugerați printr-un simplu contur gravat. Abdomenul este plat, bazinul normal dezvoltat, fără steatopigie sau steatomerie. Triunghiul pubian este mereu reprezentat sub forma unui V, de mici dimensiuni. Cea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
înzestrate cu cap și sâni, însă ele aparțin unui Magdalenian foarte vechi (J. Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, la micile figurine fin gravate, cu bust liniar, cu fese plate și coapse rectilinii. Magdalenianul mijlociu mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei realizate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea peșterii
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, la micile figurine fin gravate, cu bust liniar, cu fese plate și coapse rectilinii. Magdalenianul mijlociu mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei realizate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea peșterii. Adăpostul de la La Madeleine este decorat cu două figuri clasice și poate, mai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
magdaleniene din Europa Centrală sunt puternic schematizate, redate din profil, întotdeauna fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate reprezentările feminine magdaleniene se circumscriu acestui model schematic, de la cele gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele femei gravate, de la Gönnersdorf (Germania), cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate reprezentările feminine magdaleniene se circumscriu acestui model schematic, de la cele gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele femei gravate, de la Gönnersdorf (Germania), cu brațe întinse, cu genunchi îndoiți, în poziție șezând (G. Bosinski, 1989
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
față sau una în spatele alteia, în scene de dans. Patru femei sunt aliniate pe o plachetă de șist, dar cea de a doua, pornind din dreapta, poartă în spate un copil, într-un fel de coș. Prin poziția mai aplecată a bustului, artistul a indicat, cu multă măiestrie, că această femeie poartă o povară în spate. Pe măsură ce ne deplasăm spre vest, reprezentările feminine devin tot mai schematice. La Petersfels (Germania), au fost descoperite 18 figurine feminine, sculptate în corn de ren sau
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai avea de suportat povara trupului și a materiei sale, că rostul oricărei întreprinderi filosofice constă în a elibera sufletul de carnea în care-i ținut prizonier: tot astfel, Plotin refuză băile, îngrijirea trupului, reproduceri ale chipului sub formă de busturi, regimul său alimentar e deplorabil, el somatizează - suferă de dureri cronice de gât, are o gravă boală de piele -, se privează de somn, trăiește într-o permanentă tensiune nervoasă, dispune de un echilibru psihic fragil, îndeamnă la izolare de lume
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor, un purcel
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
politică se definește ca fiind cea care înlesnește cel mai mult practicarea activității înțeleptului și realizarea ataraxiei. Să lăsăm așadar politica politicienilor, dar să încercăm să-i instruim, să-i facem mai buni dându-le măcar o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care ornează Vila Papirusurilor nu sunt alese la întâmplare. Este vorba de monarhi elenistici care au întreținut relații cu filosofi epicurieni: Ptolemeu Philadelphul, Philonide, dar și Demetrios Poliorcetul, Antigon Monophtalmos și Lisimah, regele Traciei, cu care Epicur a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atât de gingaș-dulce. Patul acoperit cu aceeași țesătură, aproape năruit de prea mare vechime, fusese înlocuit cu un alt pat stil empire, luat din camera vecină, scund și foarte larg, din mahon masiv, împodobit cu bronzuri. Coloanele, ornamentate tot cu busturi de sfincși, ca și tapetul, se asortau și cu restul mobilierului: un dulap cu uși masive și coloane, un scrin cu marmură albă, încercuit cu o bară metalică, o oglindă înaltă, monumentală, un fotoliu cu picioarele groase, scaune cu spătarul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să te fac să înțelegi ce înseamnă Parisul". Amintea, de asemenea, că prietenul ei o chestionase despre opinia francezilor privitoare la Wilhelm al II-lea, la care ea răspunsese că nu auzise nimic, cu excepția unei anecdote, "gluma zilei", în legătură cu un bust al lui Leonardo da Vinci oferit împăratului Germaniei de un conațional 62. În Fragment de scrisoare..., rememorând vizita la palatul prințului moștenitor al Germaniei (15 iunie 1909), reședința străbunicului său, împăratul Wilhelm I, Martha Bibescu observa că gazda sa "îl
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pe Napoleon", că în galeria de tablouri din interior s-au oprit în fața tabloului viitorului împărat al francezilor luptând pe podul de la Arcole, pânză pictată de Édouard Détaille special pentru el, că în cabinetul său de lucru se găsea "un bust al Omului". Prințesa nu-și refuza un comentariu interesant: "Acest cult pe care-l inspiră Napoleon este foarte caracteristic. Germanii sunt furioși când văd că imaginea celui care a fost neînduplecatul învingător de la Jena și dușmanul reginei Luiza se bucură
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de mult le-ar plăcea oamenilor de aici faptul că nu ești deloc afectat și fermecătoarea simplitate a purtării tale. Mă întrebi ce părere au cei de aici despre împărat. Nu am auzit nimic, cu excepția unei anecdote, gluma zilei, în legătură cu bustul lui Leonardo da Vinci 79 achiziționat de Bode și oferit împăratului. I se atribuie vorba: Veni, vidi, vinci. Aseară am fost la teatru cu vărul nostru, ducele de Guiche 80. Am fost să vedem Revista Capucines. Soția sa, care nu
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
micuța păpușă pariziană. Eu sunt otrava franțuzească în doză homeopatică. Apoi, în galeria de tablouri, ne-am oprit în fața tabloului lui Napoleon la Arcole, pictat de Détaille 9 special pentru el. În cabinetul său de lucru îmi arătase deja un bust al Omului. Acest cult pe care-l inspiră Napoleon este foarte caracteristic. Germanii sunt furioși când văd că imaginea celui care a fost neînduplecatul învingător de la Jena și dușmanul reginei Luiza se bucură de onoruri. Dar Napoleon însuși nu avea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
surorii ei mai mici, amândouă purtând rochii lungi de muselină, după moda lansată de Maria- Antoaneta la Trianon. Cele două prințese germane din vremea Revoluției franceze, influențate desigur de Rousseau 11, sunt reprezentate aranjând cununi de flori și lauri pe bustul tatălui lor. Gestul lor de smerenie filială, grația costumelor mă farmecă și mă amuză totodată. De ce? Mi-ar trebui ceva timp ca să-l inițiez pe însoțitorul meu în taina gândurilor mele. Repede, mă întorc spre el și privesc surâzând această
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mare e vinovat de acest accident, îmi spune. E neastâmpărat ca un drăcușor, se cațără peste tot, și în căderile lui permanente trage totul după el. Lângă un fotoliu adânc, plasat într-un colț mai întunecat al camerei, este un bust de femeie, sculptat în lemn colorat în stilul Renașterii italiene. Un chip de o mare blândețe. Îmi spune că îi place să-l privească în momentele sale de meditație, să-l învăluie în fumul de țigară ca și cum ar fi tămâie
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
concentrați atenția pe fundal, pe spațiul din jurul pocalului, veți vedea două fețe identice văzute din profil. Asemănător, în figura 24, spațiul dintre coloane relevă niște figuri umane, aflate în poziție de conversație. Remarcabilă este creația lui Salvador Dali denumită Invizibilul bust a lui Voltaire (figura 25). Imaginea prezintă, în prim plan, un grup de persoane în costume de epocă. Căutând în mod activ cu privirea, oricine va fi uimit de descoperirea chipului lui Voltaire, așa cum este cunoscut din litografii. Acest chip
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de persoane în costume de epocă. Căutând în mod activ cu privirea, oricine va fi uimit de descoperirea chipului lui Voltaire, așa cum este cunoscut din litografii. Acest chip poate fi legat de obiectul din prim-plan, alcătuind un alt obiect: bustul lui Voltaire. Concentrându-vă pe fundal și nu pe figurile din primul plan, ați schimbat perspectiva de a privi imaginea și ați reușit să vedeți ceva ce nu vedeați înainte. Din exemplele prezentate rezultă importanța inversării punctului de vedere sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]