KorAP: Find »[drukola/base=cârpă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...103 >

2,562 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

se plimbă leneș prin cameră și peste cameră. „L-au găsit la marginea drumului, primăvara” sau ce mai putea fi după ce trecuse o iarnă peste el și după ce colții fiarelor sfâșiaseră carnea de pe oasele trupului său. Era o masă de cârpe informe. În buzunarul pantalonului, o scrisoare, scrisă cu luni În urmă unui prieten, asta e tot ce mai rămăsese... Cântase la exact o mie de nunți. Prin satele de lângă Blaj. În drumurile lui de noapte și de zori de zi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
din R.P.R. Departe, În stepe, un nou viscol, așteptând. Ninge În noaptea de demult. Un fel de a fost odată ca niciodată că ninge. Ochii nu ți se Închid. Privești În semiîntuneric și vezi doar un colț din preșul de cârpe vechi multicolore. Sărăcia, pentru a fi călcată În picioare. Tu, aici, neștiind ce aștepți mai mult, somnul sau dimineața de Crăciun. Aștepți sub plapumă. Toată ziua ai stat la coadă În hală. Mama a făcut cozonaci. N-au fost bani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Îi spuse nevasta, aranjându-i mantaua pe umeri, pe acolo e frig și o fi nins. Se duce În camera din față, lasă ușa deschisă, dincoace pătrunde lumina semaforului din intersecție, Încăperea devine galbenă, mantaua galbenă, se aude căutarea febrilă, fâșâie cârpe și foșnesc ziare, camera din față este inundată În verde, mantaua este verde, și când mantaua se aprinde În roșu, mama se Întoarce cu chipiul În mână, șterge cu dosul mânecii steaua de sticlă raster și Închide ușa, retezând roșul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
stadion.” Promisiunile tatălui sunt sfinte, mai ales când este trist, și beat pe deasupra. „Fir-ar mă-ta a dracului de hoț” și-i trage nevesti-si o palmă, Îi sar plăcintele calde din farfurie pe dușumeaua ascunsă de preșuri Împletite din cârpe. „Te tunzi la zero, Vasile, și de doi lei cumperi două kile de gaz, nenorocitule. Poate iar fugi la acrobații ăia cu banii”, atâta Îi spune În timp ce Își scoate cu greutate cartușele din Încărcător, numărându-le pe masă, mormăind printre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
trotinetei. Să lipești spetezele la zmeu. Te-ai hotărât să-ți faci un zmeu cu speteze ca să nu mai fluturi, gâfâind În lungul străzii, turcalețul care se prinde și rămâne agățat mereu de firele electrice. O să-i pui coada de cârpă și zbârnâitoare. Materia primă pentru astfel de munci există: făină, gaz, cârpe, hârtie și sfoară. Mai greu e cu lecția de istorie. Între timp afli că pentru data viitoare a rămas tot aia cu Gherea. Data viitoare este mâine. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
un zmeu cu speteze ca să nu mai fluturi, gâfâind În lungul străzii, turcalețul care se prinde și rămâne agățat mereu de firele electrice. O să-i pui coada de cârpă și zbârnâitoare. Materia primă pentru astfel de munci există: făină, gaz, cârpe, hârtie și sfoară. Mai greu e cu lecția de istorie. Între timp afli că pentru data viitoare a rămas tot aia cu Gherea. Data viitoare este mâine. În 28 martie 1959, Prezidiul Marii Adunări Naționale emite decretul privind lichidarea rămășițelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
al doilea are uși care se deschid cu mâna. Poți să te sui și să te cobori din mers. Paiele ard ca un rug peste porcul Înjunghiat și mort. Ard repede. Ca o lumină. Pe urmă Îl freacă cu o cârpă opărită. Mardare, măcelarul, plimbă flacăra albastră a mașinii cu benzină prin locurile unde porcul nu s-a pârlit bine. Prin urechi, pe la ochi și pe la marginea gurii. Îl bărbieresc bine cu niște cuțite și o scândură. Îl spală cu apă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
știi că este cu niște parașutiști comici. (Se leagă o piatră cu niște sfori de colțurile batistei și piatra se Întoarce lin spre pământ după ce ai azvârlit-o puternic spre Înălțimi; se mai Întâmplă ca piatra să se Înfășoare În cârpa batistei și atunci, fleoșc, cum s-a Întâmplat Într-un miting aviatic la Constanța). Tatăl tău ajutat de un coleg a făcut primul transport de mobilă. Azi a Început mutarea. La noua locuință, pe strada Episcop Ilarion, lângă fabrica de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
mâini. Le spui În gând adio. Îți aduci aminte că ai uitat cutia cu sare dietetică. Te Întorci și o găsești pe teracota albastră. E ultima oară când vezi teracota albastră. E fierbinte. Au ars În ea hârtii și niște cârpe. Îi spui și ei adio. O iubești cel mai mult. Mai mult decât pe orbi. Ea a fost puternică. Ea s-a luptat cu viscole. Ea s-a luptat cu ploile reci. Prin forța ei a ținut iernile la marginea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
și el orb, bântuind În devălmășie printre oameni și nimicuri de vânzare. Ăia care primesc pachete din Israel și Franța vând gumă de mestecat, lame și pastile, șampon, reviste Paris Match și ciorapi cu sau fără dungă. Sărăcimea și proletarii, cârpe și fiare. Scăpătații (burghezia compradoare), tot felul de lucruri bune la te miri ce. Pendule, covoare, ceasuri de masă, samovare, piulițe de bronz, rame, tablouri, tacâmuri de alpaca descompletate, porțelanuri știrbe, lame de ras, Pall Mall, Lucky Strike, foarfeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
și Îmi părea bine că mai avem un frate pe lângă Lixandru și că venea lumea și aducea plăcinte, iar mama În loc să le mănânce ea, ni le dădea nouă. La șase ani am făcut prima mea cusătură pe o bucată de cârpă, un trandafir și un pui, mama se ducea la lucru, eu adunam lemne aduse de apa pârâului și adunam buruieni și le tăiam și le dădeam la rațe. Grivei, câinele nostru, se tot ținea după mine, era un câine ciobănesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

inimă. — Doamne, ce m-ai speriat! strigă ea. Nu, nu i-am dat Încă titlu. Încă mă mai gândesc. În timp ce vorbea Își băgă capătul ascuțit al pensulei În coc, ca o gheișă și-și sterse mâinile pe o bucată de cârpă veche. Apoi o pupă pe Ruby de bun venit. Așa mă bucur c-ai putut să vii, dar mă simt extrem de vinovată pentru c-a trebuit să te rog să lași baltă planurile cu Laura și Jack. Ești tare supărată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cu ochii umflați de la lipsa de somn. Părul ei lung și blond, care părea să nu mai fi fost pieptănat sau spălat de ceva vreme, era prins la spate cu un moț. Purta un trening vechi Juicy Couture și o cârpă cu vomă Închegată atârnând pe umăr. În brațele ei stătea un Connor senin și adormit. Ruby se uită la el și la smocul lui de păr negru - leit Saul - cum Își sugea două degete În somn. Da, da, știu pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ceva de-a face cu Întânirea de aseară, nu-i așa? Ruby a recunoscut că da, avea. —Nasol, nu? zise Chanel. Până acum, Ruby ștersese praful de pe tejghea. Se opri, cu o cană de Pledge Într-o mână și cu cârpa de praf În cealaltă, prefăcându-se adâncită În gânduri. —Hmm, nu sunt sigură că „ nasol“ surprinde esența. „Catastrofal“ cred că ar fi o descriere mai potrivită. Ah, sigur. Deci, mai bine decât celelalte Întâlniri pe care ți le-a aranjat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
minunată, zise Ruby observând cât de curată era bucătăria, În comparație cu ce a văzut ultima oară când i-a vizitat zilele trecute. S-a Întrebat dacă i se datora lui Bridget. Și-o și imagină foindu-se prin casă cu o cârpă și cu o sticlă de clor, declarând locul o amenințare la adresa sănătății și făcând-o pe biata Fi să se simtă și mai prost. —A trebuit să o fac, șopti Bridget conspirativ. Dacă s-ar Întâmpla ca rabinul să scape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

spus să mi-o pună într-un pahar mare și am cerut gheață, pe care el a luat-o de pe fundul unui recipient din aluminiu și care, topindu-se, ar fi emanat poate același miros de maioneză râncedă și de cârpă de spălat podelele rău păstrată, care plutea în aer. M-am așezat în fundul localului, lângă tonomat. Am băut o înghițitură lungă și zgomotoasă, alcoolul mi-a pătruns înăuntru ca o durere seacă, o vâlvătaie care s-a stins imediat într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
cadă pe nisip. Elsa și-a tras îndărăt capul cu o mișcare bruscă. — Ești gol! Râdea în timp ce mergea prin apă privindu-mi șoldurile goale, prea largi pentru un bărbat. Îi mai plăceam oare? Cu siguranță mă prefera îmbrăcat, protejat de cârpe. Nu-mi sugeam burta și nu aveam brațe musculoase. Vroiam să mă privească fără nici o îngăduință, să observe imperfecțiunile bărbatului cu care urma să-și petreacă tot restul vieții. M-am azvârlit în apă și am înotat cu capul dedesubt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
spun, fără să știu ce spun. Și poate ea știe că eu sunt acolo. Nu te mișca. Deocamdată am impresia că partea aceea din ea care lipsea a ajuns-o din urmă și îi acoperă spatele ca o fâșie de cârpe înaripate. Las portiera deschisă și alerg pe pietriș. — Ce s-a întâmplat? Poate e mai bine să mănânc. O ajut să se ridice și, în timp ce o îmbrățișez, îmi ridic privirea deasupra capului ei. La primul etaj, în spatele unei ferestre mari

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
un briceag sau lama de bărbierit pe care o lăsasem acolo. Este important instrumentul cu care alegi să te omori, înseamnă deja un testament. Din întuneric se ridică un țipăt. M-am împiedicat și am căzut peste o grămadă de cârpe: un om care doarme pe jos. Își scoate capul din culcușul lui mizerabil. N-am nimic! Se agită, țipă, crede că vreau să-l fur, ce să fur? Grămada aceea de zdrențe putrede? Dinții care, atunci când deschide gura și un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
tăcerea. Telefonul sunase în gol în casă, în timp ce ea, la câțiva metri mai încolo, în interiorul unei roulote ce se clătina, se lăsa pătrunsă de croșeta unei megere, poate aceeași care o învățase să prezică viitorul. Așa se terminase: cu o cârpă strânsă între dinți, să nu țipe. De ce-ți povestesc toate astea? N-am nici un răspuns să-ți dau. Unul din răspunsurile mele precise, scurte, „chirurgicale“, cum le numești tu. Este hemoragia vieții cea care bate la tâmple. Ca și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
o rușine în plus. Am făcut-o și nu trebuia. Am o soție însărcinată care mă așteaptă acasă. Nu-i nimic, ia-ți chiloții, Italia. Și eu, îmi trag pantalonii în grabă și cu neplăcere sub impermeabilul care pare o cârpă bună de aruncat. Nu ne-a văzut nimeni, pentru că nu trece nici un suflet pe strada aceea, scoasă afară din lume pentru noi. Italia s-a ridicat, îi privesc corpul spectral în jacheta de lână grea de apă. Pare o capră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
vadă. Aerul era făinos din cauza brumei și soarele nu apăruse încă. M-am gândit la ziua închisă și vâscoasă ce se ridica printre blocurile și barăcile care înconjurau casa Italiei. Ce făcea în felia aceea de dimineață? Poate luase o cârpă atârnată de sfoara din fața ferestrei de la bucătărie și rămăsese să privească cerul tăiat de viaduct, sprijinindu-și bărbia în mână. M-am gândit la mama, i-ar fi plăcut să aibă o nepoată. Ar fi dus-o cu ea vara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350

Dumnezeu. Cum aș fi putut, după ce fusesem unde fusesem și după ceea ce văzusem? Broboane de sudoare mi se adunaseră pe buza de sus, îmi picurau de la subsuoară și mi se prelingeau pe corp. Cămașa îmi era udă. Lenjeria era o cârpă umedă care mi se lipise de abdomen, de fese și de adevărata mea problemă. Dovada a ceea ce eram de fapt. Crestătura lui Avraam, semnul legământului, incizia din copilărie, pielița lipsă, dovada incontestabilă a identității mele. Stăteam și mă uitam la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309

valize pe care le făcuse probabil noaptea și se Îndreaptă spre ușă. Dar ce-am făcut, Yeri? Înțelege, Îmi spune, nu e din cauza ta. E din cauza ei. Ea nu mai suportă minciunile, nu mai suportă să mă vadă ca o cârpă la picioarele tale. Nu pot trăi fără ea. Ți-aș sugera, Îmi spune din ușă, să nu fii dificilă, Annette. Să nu faci scene. Așa va fi mai ușor și pentru copii. Închipuie-ți că am fost ucis. Înțelege, mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
companie care se măritase cu un milionar canadian extrem de chipeș pe care Îl părăsise ca să se alăture unui grup de hasizi Breslov din Țfat. După o lungă tăcere, Tamar spuse: Mi-am amintit. Gad ne-a rugat să dăm cu cârpa de praf prin biroul lui. Wahrhaftig a spus să sterilizăm forcepsurile și dilatatoarele și să fierbem prosoapele și halatele. Doar că nu-mi prea vine să mă scol. Să termin Întâi careul ăsta. —Lasă, spuse Fima cu Înflăcărare. Stai aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]