2,351 matches
-
1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba română de Alain
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
august 1944 - 6 martie 1945)”, În 6 martie 1945 (pp. 146-157), Editura Enciclopedică, București, 1995. Secașiu, Claudiu, „Contribuții privind distrugerea elitei politice românești”, În Memoria Închisorii Sighet, Fundația Academia Civică, București, 2003, pp. 323-350. Solomovici, Teșu, Securitatea și evreii. Despre călăi și despre victime, vol. I, prefață de acad. Răzvan Teodorescu, cuvânt Înainte de Sorin Roșca Stănescu, Ziua, București, 2003. Stănescu, Mircea, „Histoire et mémoire de la rééducation”, În Experimentul Pitești (pp. 107-118), Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Stănescu, Mircea, Organismele politice românești
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
31, Poarta Albă, Stânca, Luminița, Ovidiu, Constanța, Peninsula, Năvodari, Betonaj, Capu Midia. Această masă, În detenție administrativă sau cu pedeapsa prelungită nedefinit, era extrem de eterogenă: țărani care s-au opus colectivizării, sârbi de la frontiera iugoslavă deveniți nesiguri prin vecinătatea cu „călăul Tito”, preoți, călugărițe și călugări, foști miniștri, foști legionari (reali sau bănuiți), ziariști. Secretul de stat, devenit și mai impenetrabil din cauza minciunii de stat care pecetluiește documentele, face ca Între cifrele referitoare la numărul victimelor vehiculate de studiile academice și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc, consta În transformarea victimelor În călăi, ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”4. Executorul acestui fenomen (conducând un lot de schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după epuizarea reeducării (adică după ce Țurcanu a fost executat), Țurcanu este un călău adorat, un zeu terifiant și protector În același timp, reeducații-model neacceptându-i moartea și considerându-l mereu viu. Se cuvine precizat totuși că puțini dintre cei care au participat la fenomenul Pitești au fost călăi structurali (cu excepția primului lot de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost executat), Țurcanu este un călău adorat, un zeu terifiant și protector În același timp, reeducații-model neacceptându-i moartea și considerându-l mereu viu. Se cuvine precizat totuși că puțini dintre cei care au participat la fenomenul Pitești au fost călăi structurali (cu excepția primului lot de reeducatori), majoritatea fiind torționari conjuncturali, siliți sau din instinct de conservare. Neo-omul, pe obținerea căruia miza reeducarea prin sânge, era individul depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deținuților cu capul În closet și picioarele În sus câte o zi sau mai mult și alte metode de tortură nemaiauzite până acum și pe care acum o minte omenească normală nu le poate concepe. Secondat de un lot de călăi și discipoli mimetici (care nu au trecut prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai repeta greșeala și de a făptui conform indicațiilor, Întocmai ca În cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
căci, deși mutanți o vreme, marcați și obsedați de Pitești, după ieșirea din Închisoare majoritatea vor depăși trauma), dacă ei nu se identifică Într-adevăr cu agresorul, ci doar mimează acest lucru, trecerea de la stadiul de victimă la cel de călău se face, după Alina Mungiu, prin ritualizarea credinței. Mecanismul se declanșează În condițiile În care forța care are control asupra persoanei Îi cere să accepte credințele și atitudinile aprobate pentru a putea supraviețui sau funcționa adecvat. Individul reușește prin acest
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cumplite, numai ordinului șmecheresc al oamenilor i-au putut trece prin minte torturi atât de țicnite și de Întortocheate”16. Costin Merișca ( În romanul documentar Tărâmul Gheenei) amintește, de pildă, cazul unui schingiuit care ajunge să-și adore În delir călăul, cerându-i să-l biciuiască În locurile nevătămate până atunci, pentru a testa durerea. Tot Merișca Își descrie, la un moment dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În mod necondiționat, să conducă la rezultatele stabilite ab initio”. Metoda de lucru a fost teroarea continuă, efectuată de indivizi „clonați ideologic”. Întrucât insistă pe ideea de laborator Pitești, Într-un alt text, Nicu Ioniță 19 realizează tabloul clinic al călăilor și al victimelor. În cazul călăilor este vorba despre disocierea personalității, indiferentism agresiv față de suferința celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rezultatele stabilite ab initio”. Metoda de lucru a fost teroarea continuă, efectuată de indivizi „clonați ideologic”. Întrucât insistă pe ideea de laborator Pitești, Într-un alt text, Nicu Ioniță 19 realizează tabloul clinic al călăilor și al victimelor. În cazul călăilor este vorba despre disocierea personalității, indiferentism agresiv față de suferința celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urască pe dușmanul care l-a adus În starea aceasta de distrugere fizică și morală, ajunge să lupte Împotriva propriei persoane. Împotriva propriei lui existențe. Se pune total În slujba adversaruluiă”25. Dumitru Gh. Bordeianu, o victimă silită să devină călău efemer ce vede În fenomenul Pitești o satanizare intensă, vorbește despre „mlaștina disperării” În care se aflau reeducații, despre o disperare maculată și solitară. El este silit să Îl lovească tocmai pe cel pe care-l considera a fi mentorul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
strâns În brațe și le-aș fi sărutat rănile și vânătăile de pe corpul lor”32. Lacrimile amestecate ale celor schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este, În opinia mea, o altă mlaștină a disperării; după tortură, victime și călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi, și nu de colecționari de atrocități. Fenomenul Pitești trebuie scris afectiv, și nu științific, se pretinde. Deși Înțeleg teama de răstălmăcire și de stigmatizare de care dau dovadă aceste voci, referindu-se la cei care nu au trecut prin reeducare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
iar marxizarea lor o trambulină pentru infiltrarea În posturi-cheie ale regimului comunist. Cea mai paradoxală acuză de la proces a fost aceea de a proiecta asupra reeducaților imaginea unor kamikaze camuflați, victime care au acceptat schingiuirea pentru a-i compromite pe călăi; cum altfel decât printr-o absurditate ar fi putut Puterea să justifice sadismul și zelul torționarilor!? Astăzi se știe că o mare parte dintre capii Securității și ai Ministerului de Interne, la vremea respectivă, cunoșteau, fiindcă aprobaseră, fenomenul reeducării: Gheorghe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm, catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră, piață, orgoliu, revistă, spaghete, speranță, a costa, a sfida, a stima, a studia (cuvinte de origine italiană); anchetă, apel, avantaj, bluză, elev, gară, grup, hotel, jurnal, palton
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
botez(2); colac(2); Crăciun (2); fără curent (2); flăcări(2); galbenă(2); liniștire (2); pîlpîie(2); rugăciune(2); sfînt(2); sfîntă(2); sfîrșit (2); soare(2); umbră(2); vară(2); veșnic(2); albastru; amintire; aprinde; arzîndă; atingere; bujie; cald; călău; ceartă; cenușă; cimitir; cină; comoară; companion; cu; curent; deșteptare; diplomă; dor; dorință; dovleac; dragoste; dubii; Dumnezeu; eveniment; evlavie; fachel; faclă; fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plată (2); prostie (2); răspundere (2); regret (2); rușine (2); sancționare (2); soartă (2); supărat (2); trist (2); -; abatere; acuzat; amară; arest; asigura; asprime; asuprit; atenție; bani; batjocură; băț; birou; blestem; bună; capitala; capul; carte; caterincă; caznă; a te căi; călău; cărți de joc; colet; comportare; confruntare; consecințe; corectare; corectă; coșmar; crimă și pedeapsă; cruce; cumințenie; cuvînt; de ce?; decapitare; detenție; devotament; disciplină; doare; drăcie; Dumnezeu; după faptă și răsplată; duritate; educație; eșec; exemplu; faptă necorectă; faptă rea; fapte rele; fără sex
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de serialul Odd Couple. Similar, la locul de muncă melodrama constantă a agresiunii verbale poate fi singurul lucru care face interesantă ziua. Când are loc o agresiune verbală, se creează imediat scenariul conflictului dintre personajele pozitive și cele negative, dintre călăi și victime. Biroul devine astfel mai interesant ca niciodată. Alianțele se formează rapid și se schimbă la fel de rapid, iar problema cu privire la „de care parte ești” devine preocuparea centrală a zilei. Și, brusc, toți dau în mintea copiilor de școală generală
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
preajmă. Îi spune fratelui: „La doi kilometri de Șanta, de acest paradis pierdut, în loc să te gândești la el cu nostalgie, tu îți faci examene de conștiință și-ți denunți «infamiile» pe care nu le-ai comis, acționând ca un adevărat călău față de tine însuți.” (379 Ă 27 februarie 1980)”. Or, fratele e în bună măsură el însuși. Îl înțelege atât de bine pentru că se regăsește în el. O spune, de altfel, explicit: „Cunosc și eu oarecum starea asta, dar niciodată nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat. Dar cu vinovați capabili să-și recunoască ticăloșiile mai mici sau mai mari și să-și trăiască rușinați insomniile. Dacă le au. Acest spectacol nu este o penitență. Nici o acuză
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
depășit norma de trei ori...! Gh. P. unu: Ehehe!, păi înseamnă c-ai luat la bani...! Gh. P. doi: Nu, că banii pentru depășirea normei, știți, i-am donat... pentru ca să-i ajutăm pe cei din Coreea..., știți, războiul..., imperialiștii americani..., călăii... Gh. P. unu: Da, da, da... Și? Gh. P. doi: (încurajat)...Eu... la adunarea generală..., nu, la ședința..., la grupa mică..., ședința noastră... mică... de pe lună..., luna asta..., am luat cuvîntul... Gh. P. unu: Bravo, bravo! Gh. P. doi: Am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]