26,421 matches
-
Este un sfat pe care Cronicarul își îngăduie să i-l dea d-nei Zoe Petre care, în articolul Caragiale ca destin din ZIUA (nr. din 20 iulie), încurcă situații și personaje din două faimoase schițe caragialești. Căci nu este din Căldură mare "pisălogul" care "tot cere apă" și rostește în final cuvintele "la pensii car' va să zică" (la Caragiale : "care va să zică") ci din Petițiune. O lectură împrospătată a Momentelor i-ar fi prins bine ilustrei profesoare. Versuri salvate În anticariatele din București poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
percepe și de a exprima o idee articulată devine, la rîndul ei, cam același lucru. II. Orașul și artistul Orașul nu este doar un sat mai mare, o așezare cu o mai accentuată desfășurare pe verticală, în care apa și căldura vin (dacă vin) pe țevi și în ale cărei canale sug aurolacii din pungă, ci este infinit mai mult decît atît, iar în structura, în dinamica, în expresia, în existența lui profundă și chiar în metafizica sa artistul are un
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
fel s-a întâmplat și cu Harry Martinson, viitorul poet și laureat al Premiului Nobel. După moartea tatălui său și fuga mamei lui în America, a fugit și el din familia care-l adoptase și în care nu găsise nici o căldură, îmbarcându-se pe un vapor ca fochist. Acolo a început să scrie imnuri mării, dar și focului și cărbunilor, și-a făcut autoportretul cu fața neagră de fum și ochii plini de flăcări - toată adolescența petre-când-o ca angajat pe paisprezece
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
urăști pe diete-ti-cieni. Fierbințeli de iulie în aceeași zi de 7.VII. 07, considerată norocoasă (Cronicarul s-a lăsat amăgit și a jucat la Loto - degeaba), două cotidiane recomandă lecturi de vacanță. Fiindcă vara fierbinte e asociată probabil persoanelor în călduri, EVENIMENTUL ZILEI își alege ca temă literatura erotică, cerînd părerea și unor "specialiști" (în erotism? în literatură?). Autoarea articolului cu titlul Cărțile erotice, ocolite de public. Titlurile cu subiecte sexuale întîmpină rezistența cititorilor conservatori și tradiționaliști, Cătălina George, amestecă într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
lui Sebastian de după căderea comunismului cu o fugă înainte, în ideea scăpării de propriul trecut care, totuși, l-a ajuns din urmă? Iată doar câteva întrebări care se nasc în urma acestui articol scris cu foarte multă inteligență, sensibilitate și chiar căldură umană. Pentru că, indiferent de concluziile la care s-ar putea ajunge, un lucru este cert. Carol Sebastian, ca mulți dintre cei care mai mult sau mai puțin constrânși au semnat pactul cu diavolul, este o victimă. Un om care nu
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
Pop S-a stins departe, la Catania, într-o margine a latinității, Teresa Ferro, una professoressa speciale, cum îi spuneau cu afecțiune studenții săi și, odată cu ea, s-a închis în mare parte un univers de erudiție, cunoaștere, cultură și căldură umană deosebită. Teresa Ferro era de circa 13 ani profesoară de limba și literatura română la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din Udine, după o scurtă carieră didactică și de cercetare petrecută la Universitatea din Catania. De
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
Călinescu, Giuseppe Piccillo și Francisc Pall, că limba principală de comunicare și de înțelegere între catolicii din Moldova era româna. A reconstituit o lume și avea planuri de noi restituiri, demonstrând deopotrivă știință și conștiință, rațiune și sentiment, migală și căldură, în prezentarea acestei lumi românești. Teresa Ferro trăia pentru și prin cultura și limba românească. Fără vreo legătură de rudenie cu românii, profesoara catanieză avea o afinitate specială de tip spiritual cu realitățile noastre. Era legată de români și de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
Marina Constantinescu Nu canicula este de vină pentru toate aberațiile care se petrec non-stop pe la noi. Nu căldura insuportabilă provoacă nepăsare, sfidare, minciună, nesimțire, nu ea dă iluzia unora că bunăstarea li se cuvine numai lor, că sănătatea, aerul, apa, răcoarea, liniștea, există doar pentru ei, că țara însăși le aparține, îi definește, îi reprezintă. Poate să-i
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
până la absurd: fostul luptător își suspendă, una câte una, funcțiile vitale, transformându-se într-o legumă chircită și amară. Câinele sovietic a ajuns o jigodie costelivă și zdrențuroasă, cu ochii aprinși de febră și limba atârnând de-un cot, pe căldurile îngrozitoare de afară. Lumea românească a lui Mite Cafanu și a romancierului care l-a creat este o lume făcută de câini pentru câini, un spațiu și un timp prin care bate un vânt de pustiu, sărăcie și moarte. Arșiță
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
Cristian Teodorescu Cînd vin marile călduri ale Bucureștiului, mă răcoresc cîteva cărți. La simpla lor atingere, canicula mi se pare mai ușor de suportat. Momentele lui Caragiale mi se par echivalentul răcitorului cu gheață din copilărie și al paharului cu apă rece, cu o lingurița cu
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
familie se afla înghețata de casă. Unele dintre rubedeniile noastre o pregăteau în cutii cilindrice de tablă care în timpul războiului adăposteau etanș măștile contra gazelor. Tîrzie ofrandă casnică adusă geniului tehnic nemțesc: acele cutii nu rugineau. Caragiale știa ce înseamnă căldura de București și a scris despre toate momentele ei, 24 de ore din 24. De la vipia matinală din Petițiune, cea cu apa "fil.. flir... filtrată" în care petentul transpiră rău și e însetat, iar amploaiatul se isterizează, pînă la năucitoarea
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
de București și a scris despre toate momentele ei, 24 de ore din 24. De la vipia matinală din Petițiune, cea cu apa "fil.. flir... filtrată" în care petentul transpiră rău și e însetat, iar amploaiatul se isterizează, pînă la năucitoarea căldură nocturnă din Grand Hotel... care îl face pe povestitor să noteze: "Simț enorm și văz monstruos!" Canicula imbecilizează, constată Caragiale în Căldură mare, care, prin compensație implicită, e unul dintre cele mai răcoritoare momente ale sale, din categoria "se poate
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
fil.. flir... filtrată" în care petentul transpiră rău și e însetat, iar amploaiatul se isterizează, pînă la năucitoarea căldură nocturnă din Grand Hotel... care îl face pe povestitor să noteze: "Simț enorm și văz monstruos!" Canicula imbecilizează, constată Caragiale în Căldură mare, care, prin compensație implicită, e unul dintre cele mai răcoritoare momente ale sale, din categoria "se poate și mai rău". Canicula bucureșteană e pretextul de la care pornește Camil Petrescu în Patul lui Procust. Naratorul său, un dandy cu mare
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
care o disprețuiește și care îi stîrnește repulsie din cauza transpirațiilor ei, după actul sexual. Nu suportă că niște oameni mărunți financiar, dar cu pretenții, din lumea teatrului, cu care se întîlnește la o cîrciumă sînt în stare să consume pe căldură, mîncare caldă, în care a mai picat și o muscă. Ei nu fac parte din lumea lui, dar el încearcă să se lipească de lumea lor. Dacă acest personaj n-ar fi fost tratat de Camil ca un fel de
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
idealul său, de a nu sta în București în timpul verii, i-a depășit mai an de an de posibilitățile financiare, astfel că singura cale prin care el și-a putut defula uriașa iritare pe care i-o stîrnea Capitala în timpul căldurilor era să inventeze un personaj care stă aici de bună voie agățat de o iluzorie doamnă T. Ca de amînarea, azi, a unei excursii în Grecia. Pe toate le rabdă omul mai ușor cînd e cult, zice sau își zice
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
omul mai ușor cînd e cult, zice sau își zice profesorul de muzică Gavrilescu, în La țigănci. Amărîtul, împușcă un franc în plus din meditații la pian, pentru care bate Bucureștiul, cu tramwaiul. Ca să-i fie drumul mai ușor și căldura mai lesne de suportat, se gîndește la colonelul Lawrence al Arabiei. Gavrilescu se simte un fel de Lawrence al Bucureștiului, în luptă cu căldura, pentru a-și propaga mesajul umanist prin lecțiile sale de pian. Cu el ajungem la căldura
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
meditații la pian, pentru care bate Bucureștiul, cu tramwaiul. Ca să-i fie drumul mai ușor și căldura mai lesne de suportat, se gîndește la colonelul Lawrence al Arabiei. Gavrilescu se simte un fel de Lawrence al Bucureștiului, în luptă cu căldura, pentru a-și propaga mesajul umanist prin lecțiile sale de pian. Cu el ajungem la căldura metamorfozei, cea care ne face să călătorim în timp și să uităm de micile inconveniente ale prezentului care, în timp real, se transformă într-
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
căldura mai lesne de suportat, se gîndește la colonelul Lawrence al Arabiei. Gavrilescu se simte un fel de Lawrence al Bucureștiului, în luptă cu căldura, pentru a-și propaga mesajul umanist prin lecțiile sale de pian. Cu el ajungem la căldura metamorfozei, cea care ne face să călătorim în timp și să uităm de micile inconveniente ale prezentului care, în timp real, se transformă într-un timp al nostalgiilor de azi și al marilor așteptări de ieri. Un echivalent al unei
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
resturi de creveți ne-au semnalat atelierul lui Tellier și Saki Bar. Câțiva metri mai departe, Thierry explora filonul mai opulent de la Club Shiltan - ziare străine, plicuri "par avion", pachete de Camel macerate - și sonda prudent în direcția hotelului nostru. Căldura, duhoarea infernală și mai ales vulturii ne distrăgeau atenția; de îndată ce ne opream să răsuflăm un pic sprijiniți în lopeți, vulturii țopăiau înspre noi cu țipete slabe, scârboase, amăgiți de acea imobilitate promițătoare, până când un bulgăr bine țintit îi făcea să
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
23 de țări vorbind aproape în tot atîtea limbi, seri prelungite pînă după miezul nopții într-o atmosferă de efervescență cu totul neprotocolară, sau incidente a căror doză de neprevăzut au adus un binevenit element de surpriză (duminică, pe o căldură înăbușitoare, unul din cele două autocare ce îi transporta pe scriitorii străini de la cetatea Histria a rămas în drum, rezultatul fiind transbordarea lor în cealaltă mașină, în timp ce participanții care nu au mai avut loc s-au întors în Neptun cu
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
după-amiezei de vineri, 8 iunie, seara a avut loc prima ședință de lectură de poezie la Hotelul "Ambasador" din Neptun. Moderatoarea ședințelor de poezie a fost poeta Ioana Ieronim, a cărei fizionomie nordică, emanînd o serenitate plăcută și plină de căldură, i-a conferit blazonul unei amfitrioane care a știut perfect să-i introducă în scenă pe protagoniștii orelor de lectură. Într-o enumerare seacă, au citit, în limba nativă și apoi într-una din limbile de circulație: Emil Brumaru, Magda
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
a face "giumbușlucuri" asezonate cu erudiție livrescă. L-au preocupat cu adevărat, se vede, marile probleme ale vieții și ale morții, ale culturii românești și ale celei universale, pe care a încercat să le examineze în pagini scrise cu multă căldură și empatie pentru subiectele tratate. Este demnă de toate elogiile inițiativa Editurii Istros - condusă de energicul director al Muzeului Brăilei, dl Ionel Cândea - de a strânge într-o serie de volume - deocamdată patru la număr -, operele complete ale lui Vasile
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
față. însăși atmosfera cartierului pașnic de case-parter sau parter-și-etaj - numite în perioada interbelică "locuințe ieftine" și care astăzi nu își mai justifică deloc această denumire - înconjurate adesea cu mici grădini, cartier pe care Vasile Băncilă l-a evocat cu multă căldură, oglindește parcă destinul și preocupările personalității sale. Cartierul Dristorului, dintre strada Theodor Speranția și intersecția cu șoseaua Mihai Bravu, în care au locuit și sculptorul Gheorghe Anghel și dramaturgul Alexandru Kirițescu și alți intelectuali mai mult sau mai puțin cunoscuți
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
intrate cumva în sânge. Iar nu în reflex, trebuie să adăugăm. Iată intersecția primelor trei cărți, mai credibilă și mai înduioșătoare decât orice succesiune a lor: "îmi faci daruri frumoase în zilele/ cele mai mici mă tâmpești cu nevoia/ de căldura frunții tale// (duioșiile serii curg pe plajă și/ sunt animalul scăpat din lanț ești/ animalul scăpat spre prăpastie dar)// leagă-mă de tine cu părul care ți-a crescut de când/ te-am cunoscut adu-mi aminte cine eram câte/ miligrame
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
L-am băgat în buzunarul jachetei. Îl tot pipăiam cu mâna, îmi plăcea forma lui rotundă, alunecoasă. Apoi îmi duceam degetele la nas. E o intruziune, s-ar părea că nu are nici o legătură cu mine (săpunul se muia de căldură în buzunarul lui Leopold Bloom). Să zicem că sufăr de cleptomanie culturală și am comis un furt involuntar; dar de ce din toate momelile lui Ulisse eu am pus mâna, cu ochii închiși, tocmai pe bucata asta de săpun..." (p. 21
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]