1,732 matches
-
fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă, cană pentru țuică,vin, moare de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă de acest fel aparține familiei Sava, casă construită prin
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
poenile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă imbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor țării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie și pentru Notariat
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
adăpostit, cu piatră și mușchi drept materiale de construcții, cei doi au ridicat o colibă care urma să fie casa lor în următoarele opt luni. Cum exista suficient vânat sub formă de urși, morse și foci pentru a-și ține cămara plină, principalul lor dușman nu era foamea, ci lipsa de activitate. După sărbătorirea tăcută a Crăciunului și a Anului Nou, cum vremea a început încet-încet să se amelioreze, ei s-au pregătit să-și părăsească refugiul, dar abia la 19
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
cu un singur arătător, care indică orele și care datează din secolul al XVI-lea. Turnulețele de la colțurile acoperișului semnificau, ca și în cazul altor biserici, autoritatea de ius gladii pe care o avea Hărmanul. Pitorescul exteriorului bisericii îl constituie cămările de provizii ridicate deasupra colateralelor și scările lor mobile. Fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. Este formată dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemănător fortificației de la Sânpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
acoperiș, s-au montat scocuri la streșini, s-au schimbat ruletele de la ferestre, s-a curățit fântâna. Totuși au fost și lungi perioade când casa nu a fost locuită. La începutul lui 2001, aceasta avea două camere ,o bucătărie, o cămară, două sobe aproape inutilizabile, o fântână în curte, o magazie împărțită în două si una fiind folosită ca garaj. Fațada era marcată de trecerea timpului iar între tencuială și zidul de cărămidă se instalase igrasia. Așadar erau necesare lucrări importante
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cărămidă se instalase igrasia. Așadar erau necesare lucrări importante de îmbunătățire și reparație a casei parohiale. Încă din 2001 a fost introdusă apa în casă, s-au construit decantorul și canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară, s-a introdus apa în bucătărie, s-au construit trei sobe de teracotă noi, s-a pus faianță în baie și bucătărie, s-a zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
la primul etaj, dintr-un vestibul mic, se pătrundea în stânga, într-o cameră de locuit, cu o singură fereastră, iar în față, într-un al doilea vestibul, din care se intra în a doua cameră de locuit și într-o cămară; camerele nu erau dotate cu metereze; pe aceeași scară se urca în pridvorul de la etajul al doilea, ce avea, în față, un colonament cu trei traveie și câte unul pe de lături, conturate de coloane rotunde de zidărie, ce susțineau
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
umplute cu paie. Ca mobilier se mai găsea o masă scundă și rotundă, pusă mai aproape de vatră, și în jurul ei, scăunele cu trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un vaccin prin transfuzie de sânge de la mama. Am plecat la o soră a mamei, în stradă Vulturilor, într-un bloc, la etajul unu, bloc care aparținea unui negustor de brânzeturi grec, Babaliescu, putin antisemit. Îi luase mătușii mele două cămări. Când am venit eu și cu bunica la ea, în casa mai era refugiat și fratele soțului ei. Deci </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">un</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> metru și jumătate lățime. În balcon am amenajat cămara. Cel mai prețios obiect pe care l-am avut a fost o ceșcuța superbă de cobalt. A treia nevasta a lui tata o primise când a plecat de la Auschwitz și a ajuns în Germania. I-a aruncat-o cineva.</spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
cu lemne. Când am crescut, sobă de gatit a fost înlocuită cu aragaz, alimentat cu gaz din butelie. Așa cum se mai folosește și azi în unele gospodării. Din culoar până la ușă care ducea la bucătărie, mai există o ușă spre cămara, care avea fereastră spre nord și ciment pe jos. Pereții erau căptușiți cu rafturi de lemn unde mama punea toamnă borcanele cu murături, dulcețuri și conservele preparate-n casă. Perele bergamote culese toamnă din recolta proprie. Se culegeau verzi și
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">r, se punea în borcane mari de sticlă, care se acopereau cu celofan fixat cu o sfoară subțire. Borcanele erau puse apoi pe rafturile din cămara rece: rezerve de mâncare pentru iarnă. </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">O parte din curte era pietruita. Între pietre era un mic spațiu umplut cu pământ, de unde primăvară
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
obiect de cultură și arhitectură medievală al Turzii (str. B.P.Hașdeu nr.2). Este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Este cunoscut și sub numele de "Cămara de Sare" (probabil destinația originară a clădirii), "Curia Casei Fiscului", "Casa Fiscală", "Casa Princiară", "Casa Principilor", "Palatul Voievodal", "Conacul Princiar" și "Casa Bathory". El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care preia rolul de cămară sau cameră pentru depozitarea alimentelor. Vatra este construită în mijlocul încăperii din piatră, pământ și din lut și are dublu rol - acela de încălzire și de preparare a hranei familiei, iar fumul se înalță ieșind prin mijlocul acoperișului. În zona Transilvaniei
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
și de preparare a hranei familiei, iar fumul se înalță ieșind prin mijlocul acoperișului. În zona Transilvaniei, zonă apărată de lanțul muntos al Munților Carpați, deci mai puțin amenințată de năvălirile barbarilor, bordeiul apare săpat în grădină, având rol de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
al XX-lea gospodăriile locuitorilor din această zonă prezintă așezarea cu case risipite pe coamele dealurilor, printre fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]