2,531 matches
-
director”. În creierul făcut varză îmi sună un clopoțel. Nicholas Hanford Jones. De unde știu numele ăsta ? De ce îl asociez oare cumva cu Ketterman ? Oare BLLC Holdings e un client de-al lui Ketterman ? Nu. Nu se poate. Aș fi știut. Casc ochii cât pot și mă concentrez. Nicholas Hanford Jones. Aproape că îl văd cu ochii minții ; parcă îmi aduc aminte de o asociere... o imagine... Haide, gândește-te. Asta e problema când ai o memorie aproape fotografică. Lumea crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
picioarele în saboți cu toc și apucă un scaun pentru a-și regăsi echilibrul. Chipul Melissei arată ca un balon spart. — Am vrut să vă spun... Îmi mușc buza jenată când le văd fețele. Tocmai... încercam să vă spun... Trish cască niște ochi cât cepele în timp ce citește titlul articolului. Deschide și închide gura, dar nu iese nici un sunet. — Ești... avocată ? se bâlbâie într-un final. — Faceți o greșeală ! Obrajii Melissei sunt roz aprins. Eu sunt avocata. Eu sunt cea care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cîteva secrete. — OK, spune Lissy. OK. Am Înțeles ce vrei să spui. Dar nu Înțeleg deloc care e problema. I-ai spus unui tip din avion secretele tale... — Iar acum tipul ăsta a apărut la mine la serviciu. — Poftim ? Lissy cască niște ochi cît cepele. Vorbești serios ? Și cine e tipul ? — E... Tocmai sînt pe cale să-i rostesc numele lui Jack Harper, cînd Îmi amintesc de promisiunea pe care am făcut-o. E doar... un tip care a venit În inspecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pe Lissy În club. CÎt ea Îi arată cardul de membră unei fete de la un birou, nu-mi iau ochii de la spatele ei și, cît străbatem Încăperea imensă, aflată În penumbră, merg cu ochii țintă la covorul bej. N-o să casc ochii la vedete. N-o să mă holbez. N-o să... — Uită-te pe unde mergi ! Ups. Am fost atît de preocupată să merg cu ochii În pămînt, că am dat drept peste Lissy. — Scuze, șoptesc. Unde să ne așezăm ? Nu-ndrăznesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și acum. — Ai Înnebunit ? spune Connor, dîndu-mi degetele la o parte și Încheindu-și nasturii grăbit. Emma, pentru numele lui Dumnezeu, sîntem la birou ! — Și ce dacă ? SÎntem tineri, ne iubim... Îmi cobor mîna un pic mai jos, iar Connor cască ochii mari. — Termină ! se rățoiește la mine. În clipa asta ! Emma, ce-i cu tine, ai băut sau ce ? — Nu vreau decît să facem sex ! E chiar așa de mult ce-ți cer ? — E chiar așa de mult dacă-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
acoperindu-și gura cu mîna. O să-și dea seama imediat că despre ea e vorba. N-am să mă mai pot uita În ochii ei, În viața mea. A fost un vis, OK ? Îngaim disperată, În clipa În care toți cască ochii la mine. Nu o fantezie. E cu totul altceva ! Îmi vine să mă arunc asupra televizorului. Să-l acopăr cu brațele. Să-l opresc să mai vorbească. Dar n-ar avea nici un rost, nu-i așa ? Un milion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
A. Am Înțeles. Se lasă o tăcere lungă, În timpul căreia Lissy se uită atent la unghii, iar eu Îmi examinez atentă catarama de la ceas. — Și, chiar am... spune Lissy Într-un final. O, Doamne. Oarecum, recunosc. — Și... mă descurcam ? — Poftim ? Casc ochii mari la ea. — În vis. Mă privește fix, și obrajii i se colorează instantaneu. Mă descurcam ? — Lissy... zic, făcînd o față agonizată. — Eram groaznică, așa-i ? Eram groaznică ! Știam eu ! — Nu, firește că nu erai groaznică ! exclam. Erai... erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-mi din ce În ce mai tare. Dar vreau să-ți spun ceva, Paul. Eu ți-am spart cana cu Campionatul mondial de fotbal. — Poftim ? Rămîne perplex. — Îmi pare foarte rău. Am să-ți cumpăr alta. Mă uit Împrejur, la colegii mei, care au căscat ochii mari. Și eu sînt cea care a Înțepenit copiatorul atunci, demult. Adevărul e că... eu l-am stricat, de fiecare dată. Iar fundul ăla... Trec printre chipurile rămase mască și mă duc la panoul de la afizier și rup dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
precum bulumacul, Încercând să găsesc un ascunziș Îndărătul tufelor. Din spate se ridicară Însă chiote ascuțite, prelungi, și auzirăm tropot grăbit de pași. Știam ce Înseamnă asta și Enkim știa și el, căci ochii i se holbară, nările i se căscară și Începu să respire iute de tot. Ne privirăm doar cât să răsuflăm o dată și, atunci, i-am văzut. Erau peste tot. Am privit de jur Împrejur cu iuțeală și am zărit pe mâna noastră tare o vale molcomă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vestea pe care ai venit să ne-o dai. Ai văzut că, deși Aban nu-i os de Vindecător, casa lui te-a primit cu brațele deschise și că mulți dintre oamenii lui vorbesc mai mult decât alte neamuri. Ah, căscă el ochii de parcă tocmai găsise ceva, te gândești că nu toate casele de pe pământurile astea o să te primească la fel de bine. M-am ridicat. Runa Îl Înfășa deja pe micuț. Îi dăduse țâță, iar Unu căsca și gungurea - dar nici cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mult decât alte neamuri. Ah, căscă el ochii de parcă tocmai găsise ceva, te gândești că nu toate casele de pe pământurile astea o să te primească la fel de bine. M-am ridicat. Runa Îl Înfășa deja pe micuț. Îi dăduse țâță, iar Unu căsca și gungurea - dar nici cei mari nu prea scoteau altfel de sunete pe atunci. - Oare cum de o fi ajuns la voi vestea că am plecat În călătorie? l-am Întrebat pe Aban deodată. Tu când ai primit-o? - Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Întrebă ceva pe Gula, dar ea nu se opri din treburile ei. Continua să Înmoaie un snop de crengi În apa ce răspândea un miros amar, și-i tot stropea pe copil și pe femeie. La un moment dat, Îi căscă gura lui Unu și supse tot aerul din ea. Îi făcu la fel și la nas, și apoi și la găuricea mică de jos, iar pruncul deodată Începu să respire mai iute. - Ieși de-aci, ieși de-aci, ieși de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din nou! Frate! - Îmi spuse Enkim, punându-mi o mână pe umăr. Îmi arătă cealaltă palmă cu degetele rășchirate. Râzând ca un prost, i-am răspuns gestului și ne-am Îmbrățișat. Cu coada ochiului l-am văzut pe Logon cum cască ochii, privind la mine cu tristețe. Se duse lângă bulboană și-și săltă sulița de jos, cu fereală, de parcă tocmai ar fi fost Înfrânt. - Trebuie să-i schimb vârful, zise el, posomorât și mă privi de parcă l-aș fi trădat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Gheață nesfârșită și tare. Și mai știm că tu o să ne duci acolo, Vindecătorule. - Și dacă n-avem cum să plecăm, ești gata să te lupți cu cei ce vin pe urmele mele, ca să trecem printre ei spre Miazănoapte? Wola căscă ochii. - Dacă vrei să luptăm, ne luptăm chiar dacă ne ia Umbra, căci e lăsat să ținem de tine. Dar, nimeni nu ne-a zis așa ceva. Și la cântul de nuntă, e spus că o să ne treci Marea cea mare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am râs. Cum să mă ucidă Scept tocmai pe mine? - Scept, nu. Dar blestematul ăla de Gau, ticălosul ăla venit tocmai din satul tău, tare mult ar vrea s-o facă... - Gau? Barra Își acoperi gura cu amândouă mâinile și căscă ochii larg. Se uita dintr-o parte În alta de parcă dorea să găsească iute de tot un ascunziș. - Cine e Gau ăsta? Barra, nimic. Stătea așa, cu mâinile la gură și, deodată izbucni În râs: - Pfuuh, până vine Scept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și ne puseră să adulmecăm un firicel mărunt de vânt care abia se târa pe deasupra gheții. Nu-l simțeai nici dacă stăteai În picioare și nici dacă stăteai Întins. Ne puserăm În genunchi și traserăm cu nesaț aer În piept, căscând nările, plimbând aerul din bojoci În gură și la loc În nări, până ce ni se păru că simțim o urmă de miros de sudoare. Părea o sudoare tare ușoară, dar mirosul trebuie că venea de prea departe ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de mine și văd că ai și Împlinit porunca ce m-a Împins la drum. La fel ca tine, sunt și alți Vindecători. Mulți au făcut ceea ce le era lăsat, numai pentru că au auzit că am pornit În călătorie. Dyas căscă ochii și țuguie buzele. - E adevărat că ești un mare ucigaș? Întrebă el deodată. - Te văd om zdravăn. Vrei să mă Încerci? Mă privi lung. Apoi, ochii Îi luciră deodată și izbucni În râs: - Dar tu vrei să vezi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ca la Maja, Zici că-s lac: Vreau Tokeba! Răspunsul Întârzie numai puțin, timp În care cei doi tineri se uitară iscoditor unul la celălalt. Unul zise: - Vrei Tokeba, pui la cap. Iar celălalt: - Vrei Tokeba, pui la umăr. Vishu căscă ochii mari și, deodată se ridică În picioare. Scoase, de nu știu unde, o nuia plină cu țepi și-l izbi cu toată puterea pe cel ce spusese pui la umăr. - Ce-ai făcut azi-noapte, porcule? Iar te-ai gândit la netrebnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care n-o pricepeam defel. Câțiva pufniră În râs, iar Dupna trase spre noi un scuipat peste umăr, din mers. Abia atunci mi-am spus păsul. - Avem o femeie care trebuie să aducă prunc pe lume. E femeia mea. Gupal căscă ochii și dori să mai spună ceva, În felul acela care se prinsese atât de iute de mine, dar se răzgândi: - Să ne grăbim atunci, zise, și o pornirăm spre sat. Casele lor erau din lăstari Împletiți și stuf. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai mare cinste, căci mi-a adus pruncii pe lume. Cât despre noi, să afle toți că pornim spre Muntele Mamă, unde zac oasele lui Kron. - Și lupta de sânge? Întrebă Barra. - Nu câștigăm nimic dacă o dăm acum. Gupal căscă ochii și, după ce se mai codi o vreme, spuse că pusesem la cale un lucru tare bun, numai că din cauza acestui lucru bun, neamul lui trebuia să-și părăsească pământurile. Se făcu liniște și toate privirile se Întoarseră către mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cale alte vorbe și tot așa, precum un râu mare ce trage alte râuri după el, și altele și altele, până se face Marea cea mare. I-am spus lui Enkim ce vroiam de la om și de la femeie. El a căscat ochii și a râs. Dar a zis: - Dă legământul ăsta tuturor, măi Krog, că și mie Îmi convine. Runa Îmi ajunge ca nici o alta. Dar, află că unii o să se supere pe legământul tău! - chicoti el. Am lăsat pruncii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
legat de un bulumac noduros. Mi-am Înghițit scuipatul. Frumosul ăsta de Logon... Omul care mă privise cu ochi de femeie... Sfătuitorul meu din nopțile grele de pe puntea de gheață... - Bună ziua, Logon... M-a privit, micșorând ochii. Nările i se căscară și păru să adulmece. După o vreme Însă, se lăsă păgubaș și se apucă să mă scotocească din priviri. - Ce vrei? - Curând o să dăm lupta de sânge. - Trebuia să vină și asta. Nu se mai putu abține și mă sorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dinți. Ochii Îi alergau de la Dupna la Logon, că erau atât de murdari și de slabi Încât abia mai puteai să-i deosebești. Până la urmă, Îl recunoscu pe vechiul său tovarăș și rămase cu ochii țintă la el. I se căscară nările și adulmecă de câteva ori, de parcă ar fi dorit să aleagă mirosul lui Logon dintre mirosurile de sudoare ale miilor de oameni adunați pe câmpie. - Te știu mai bine decât crezi, Krog... reluă Scept, privind la mine cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apucat să-mi acopăr fața cu celălalt braț, că durerea mă făcu să urlu gros. Of, of, eram un mare ucigaș, așa că mi-am repezit genunchiul În vintrele lui pe cât am putut de repede, după care l-am văzut cum cască ochii, Înțepenind. Strânsoarea lui se slăbi și atunci, mi-am Înfipt dinții În beregata lui, mușcând precum pisicile cele mari pe care le zărisem pe tărâmul Dogonilor. Mușcam și-mi răsuceam capul dintr-o parte În alta, smulgând bucăți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de metri și el tot n-a venit. BĂRBATUL CU BASTON: Depinde ce i-au pus înăuntru. L-ai prins? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Ce? BĂRBATUL CU BASTON: Bidonul. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu văd absolut nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Cască ochii. Ce vrei să-ți fac. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Auzi... Ăștia spun că aia de mai jos spun că sub ei sunt niște tipi la care n-a fost niciodată. BĂRBATUL CU BASTON: Chiar niciodată? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]