3,225 matches
-
jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de autenticitate. Căsnicii ratate, pierderea agoniselii de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1934, București), prozatoare, autoare dramatică și publicistă. Fiică a Amaliei și a lui Constantin Taloș, învățător, apoi notar sătesc, H. a urmat doar școala primară din Hălmagiu. A fost o autodidactă, care s-a format prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția lui Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A debutat sub pseudonimul Th. Costan, în „Familia” (1888), cu o schiță. Continuă să publice, până în anul morții, în „Viața”, „Pagini literare”, „Lumea ilustrată”, „Universul ilustrat”, „Tribuna” (Sibiu), „Luceafărul
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
prin compensație, o perfectă comuniune de spirit, în cea de-a doua împlinirea erotică este mereu anulată de diferențele de temperament și nesincronizările psihologice. Șeful moare, ros de cancer și de maladiile sale lăuntrice, Vivian, deși aparent stabilizată într-o căsnicie, destul de echivocă, lângă îngăduitorul Edy, după ce consumase și alte iubiri „vinovate”, se sinucide, în vreme ce Olga își satisface rosturile feminității dezlănțuite născând un copil pe care nu-l poate iubi. În fine, adolescenta Ann, fiica Șefului, personajul-martor al romanului, ce are
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
unghiul de vedere al marelui public, al tuturor oamenilor dornici să optimizeze relațiile familiale. Dacă investigațiile pe tema familiei prezintă în general relevanță teoretică și aplicativă, cele ce privesc tânăra familie capătă un accent suplimentar pentru că: în primii ani de căsnicie fertilitatea este maximă; familia tânără înseamnă procesul de adaptare reciprocă a partenerilor și a amândurora la o nouă situație, precum și integrarea familiei nou constituite în structurile formale și informale societale de ansamblu; rata divorțialității este cea mai mare în primii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
astfel familia pereche, configurația conjugală „un bărbat-o femeie”; familia pereche era extrem de fragilă și instabilă, despărțirile și recăsătoririle făcându-se cu ușurință. Pe măsura trecerii la subzistența bazată pe creșterea animalelor și păstorit, a acumulării de bunuri într-o căsnicie (gospodărie), se impune familia monogamă, mult mai stabilă și centrată pe bărbat. În demersurile sale privind formele familiei, Morgan face apel în descrieri și explicații la aspecte economice, demografice, de structură socială, de mentalitate. Observațiile și tezele lui au fost
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete, elaborate în această perioadă, cu privire la așteptările de rol, care susțin că neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare poate fi imputată studiilor de acest fel, cât chestiunea reprezentativității. Cu alte cuvinte, deoarece cercetările de asistență socială s-au focalizat asupra
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie" Studierea cu metode și tehnici riguros elaborate a valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că...” etc., subiectul își dezvăluie atitudinile personale prin aprecierea acestor enunțuri. Foarte aproape de această tehnică este și aceea a folosirii unor maxime și proverbe ca fundal apreciativ-proiectiv. Se găsesc și în folclorul românesc o serie de zicale pe tema căsătoriei, căsniciei, a creșterii și educării copiilor. Un caracter mai sporit de proiecție și complexitate îl are tehnica numită „ca și cum ar fi auzit” (Goode, Hatt, 1952). Subiectului i se prezintă itemi neutri (atitudinal) în legătură cu o valoare, instituție, obiect social și i se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea și contrar a ceea ce cred mulți oameni (tineri, mai ales), operează o gamă largă de factori, care fac carespectiva alegere să nu fie chiar atât de „liberă”, iar căsnicia astfel întemeiată să nu fie chiar atât de trainică și fericită. După cum vom vedea în cele ce urmează, înopțiunea indivizilor pentru un partener nu există indiferență față de criterii cum sunt vârsta, profesiunea, clasa socială, etnia, religia. Mariajele sunt, la scară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
complementaritatea nevoilor devine mai importantă. De exemplu, în timpul perioadei de întâlniri și de curte, cei doi parteneri își dau seama în ce măsură au valori și atitudini similare cu privire la familie. Dacă se constată o disimilaritate, sunt foarte mari șanse ca drumul spre căsnicie să se întrerupă. Într-o fază mai avansată, problema nevoilor, cum sunt cele de afecțiune și control, trece în prim-plan. Comportamentul cotidian concret cere o anumită diversitate, prospețime, așa încât cei doi pot fi altfel în manifestări de detaliu, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
statutul social, iar femeia cu frumusețea, tandrețea și posibilitatea de a-i naște și de a-i crește urmași. Schimbul era deci între un suport economic și social din partea masculului și un suport erotico-afectiv din partea femeii. În întreprinderea comună numită căsnicie, unul depunea primordial un capital economic și social, iar celălalt unul emoțional-estetic. Concepția mai puțin tradiționalistă a secolului XX, și anume participarea la „afaceri” a celor doi parteneri, pretinde un capital economic, social, cultural și emoțional din ambele părți. Mariajul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avea în el un iubit, un prieten, un bun tată de familie etc. Cu toate că și în această fază compatibilitatea de stimuli și cea valorică sunt influente, ele au trecut pe planul doi, atenția cuplului fiind îndreptată spre întrebarea dacă în căsnicie partenerul va putea juca la cote suficient de înalte toate rolurile dorite. Când răspunsul este afirmativ, urmează cu o probabilitate mare căsătoria. Cercetările efectuate în rândul studenților de la colegiile americane au confirmat, în mare, modelul preconizat de Murstein. Perioada premaritală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar nelipsit de contradicții, rezolvabile, de regulă, prin negocieri cu privire la disponibilitățile de participare și părțile de câștig (material și socioafectiv) cuvenite (Urvashi, 2004). Teoria echității aplicată la rolurile conjugale se întemeiază pe ideea că așa cum căsătoria este o „afacere” (bargain), căsnicia este o continuă negociere de roluri. Iar structurarea și dinamica de roluri se face după principiul echității. Cei doi parteneri își ajustează conduitele și așteptările potrivit felului în care văd schimbul de bunuri și activități ca fiind echitabil sau nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deziderat, „trebuie” să fie fericite. Sunt însă ipoteze bazate pe anumite date empirice care susțin că, indiferent dacă lucrează sau nu, întrucât în „economia” de ansamblu a fericirii în viață la femei contează mai mult decât la bărbați reușita în căsnicie, ele beneficiază spiritual mai mult de mariaj. Satisfacția maritală diferă mult și pe parcursul ciclului familial. De regulă, nașterea primului copil aduce cu sine multe dificultăți și tulburări emoționale în cuplul tânăr. Perioada 6-14 ani a copilului (copiilor) este, de asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
loc și alte comportamente substitutive sau adiacente respectivului act: părăsirea domiciliului comun, șicanarea și agresarea continuă a partenerului etc. Ruperea relației conjugale are loc cu mai mare probabilitate în cazul în care s-a investit puțin (material și psihologic) în căsnicie, trăirea insatisfacției este de ordinul nefericirii și se întrevăd alternative atractive. Ieșirea din relație înseamnă aproape prin definiție divorțul, neglijarea îl presupune în înalt grad, în timp ce loialitatea, deși în aparență pozitivă, ascunde serioase riscuri de disrupție, fiindcă ea este adesea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cu cât divorțul este mai răspândit, cu atât devine mai vizibil și acceptat. Oamenii văd la cei din jurul lor cum și-au rezolvat dificultățile maritale prin despărțire legală. Au așadar potențiale modele pentru împrejurări asemănătoare. Treptat, modelul suferinței într-o căsnicie nefericită este înlocuit - la scară de masă în societatea modernă urbană - cu cel în care se începe o nouă viață după dizolvarea mariajului. S-a schimbat astfel mentalitatea despre divorț: el nu mai este apreciat ca un eșec, ci ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeii ș.a.m.d.). La care mai trebuie adăugată una importantă, și anume mărirea considerabilă a speranței de viață. Când pentru unul dintre parteneri, și prin recul și pentru celălalt, apare clar, la o vârstă relativ tânără, că mai departe căsnicia ar fi o povară, el se întreabă de ce să mai sufere încă foarte mulți ani. O serie de condiții au făcut, prin urmare, ca o nouă atitudine față de divorț să opereze la nivelul indivizilor, ceea ce, alături de alți factori, pot fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mică, cu atât probabilitatea de divorț este mai mare. Aceasta s-ar explica prin următoarele: dacă s-au căsătorit de timpuriu, înseamnă că au întrerupt școala; lipsa de maturitate și de informații suficiente despre celălalt; capitalul material adus în căsnicie este mai mic. G. Becker(1991) crede că motivul principal este acela că, divorțând la o vârstă tânără, probabilitatea de a găsi ceva mai bun este mai mare. Rasa și etnia contează în sensul că, la scară statistică, există tendința
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor de investiție s-au concentrat în jurul capitalului domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de ordin psihologic. Existența copiilor în căsnicie afectează fundamental hotărârea de a divorța sau nu. Constituind un capital marital specific, a cărui valoare scade prin despărțire, copiii favorizează stabilitatea cuplului. Unele date ale investigațiilor empirice confirmă însă și celălalt efect al prezenței copiilor, și anume scăderea calității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care cuplul a divorțat). Probabil că interpretarea lui G. Becker (1991) că dacă ai investit mai mult, te desparți mai greu este principala explicație. El arată, de altfel, că partenerii cu risc de despărțire nici nu investesc prea mult în căsnicie. S-ar putea să existe totuși și alți factori, în afara calculelor rațional-economice, care să determine o mare stabilitate conjugală (factori de personalitate, de pildă), concomitent cu acumularea de capital marital. Investițiile psihologice în mariaj (atașament, sentimente, grija față de ceilalți membri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca fiind accesibile. O cercetare citată de G. Bryjak și M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52 de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni: 1. grijă și afecțiune reciprocă; 2. gradul în care partenerii se văd pe ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă și multitudinea consecințelor negative. În societățile tradiționale, acestea din urmă sunt aduse în prim-plan de mentalitatea colectivă. La nivelul celor doi parteneri, efectele psihologice depind foarte mult de copii, dacă există sau nu, de investițiile afective făcute în căsnicie, de cine a inițiat divorțul, de valoarea partenerilor pe piața erotică și maritală, de densitatea rețelei de rude și de prieteni ai fiecăruia. Studierea acestor aspecte și eventualele intervenții terapeutice presupun mai mult o abordare ideografică. Divorțialitatea afectează diferențiat femeia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valoarea partenerilor pe piața erotică și maritală, de densitatea rețelei de rude și de prieteni ai fiecăruia. Studierea acestor aspecte și eventualele intervenții terapeutice presupun mai mult o abordare ideografică. Divorțialitatea afectează diferențiat femeia și bărbatul. Dacă există copii în căsnicie - iar aceștia (cum se întâmplă de obicei) rămân la mamă - și dacă nu seproduce recăsătorirea, atunci costurile psihologice sunt mai mari pentru bărbați, iar cele materiale pentru femei. Bărbații suferă - e vorba, desigur, de cei cu un minim simț moral
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oarecum contradictorii: având deja o experiență maritală și o deziluzie, unul sau cei doi parteneri sunt mai realiști, dar în același timp, tocmai fiindcă relația conjugală anterioară nu a reușit, își pun toate speranțele de a-și reface viața în căsnicia ce se profilează. • Perioada de curtare este asemănătoare cu cea a căsătoriilor efectuate pentru prima dată, însă are o notă de confuzie mai accentuată: când să înceapă viața sexuală comună, când să facă transparentă celorlalți relația, dacă și când să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să subliniem faptul că la fel ca divorțul din prima căsătorie, decizia de a redivorța este, de regulă, un proces în timp, cu jocul dinamic al factorilor care împing la despărțire și cei care o frânează, care îndeamnă la păstrarea căsniciei. Poate că în societățile mai tradiționale se adaugă mai mult decât în cele foarte emancipate un motiv suplimentar față de primul divorț: rușinea, gândul că „am divorțat o dată, ce va spune lumea dacă o fac din nou”. O altă componentă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]