1,623 matches
-
și 762 mm. Întreg județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
văi, uneori cu apă. Primăvara, vânturile grăbesc topirea zăpezii, dar dacă se prelungesc în lunile următoare, provoacă o uscare a atmosferei, ceea ce determină secete prelungite. La sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, vânturile au o frecvență mai mare. Zona Calafat se caracterizează printr-un climat temperat cu o slabă nuanță mediteraneană, semiumed, cu ierni nu prea aspre, cu veri lungi și călduroase. Fluviul Dunărea, care curge prin partea de sud a comunei, la o distanță de 14 km, are o
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
slabă nuanță mediteraneană, semiumed, cu ierni nu prea aspre, cu veri lungi și călduroase. Fluviul Dunărea, care curge prin partea de sud a comunei, la o distanță de 14 km, are o mare influență asupra apelor freatice din luncă. Între Calafat și Rast se află un sector foarte complex, sub aspectul inundării suprafețelor dintre Dunăre. În afară de suprafețele inundate direct, superficial, de apele Dunării, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primăvara, de ape prin infiltrații, ca urmare a ridicării nivelului hidrostatic. Aspectul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cetate getică - Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Același drum, “Drumul Muierii”, este menționat și de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanței. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
anul 2008. În anul 2008 a candidat pentru un loc în cadrul Consiliului Județean Dolj, obținând un mandat de consilier. Ulterior, a candidat și pentru Senatul României, fiind la un pas de a obține postul: deși a câștigat detașat în Colegiul Calafat, a pierdut fotoliul la redistribuire. Iancu a deținut de asemenea și funcția de vicepreședinte al PDL Dolj. În octombrie 2006, mai multe persoane, între care și , au fost reținute de procurorii DIICOT, Serviciul Teritorial Craiova, fiind acuzate că l-au
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]
-
artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian ). De-a lungul timpului, susține concerte în Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costinești, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ș.a Compune pentru el însuși și pentru alți colegi de breaslă în manieră integrală (muzică și text). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea Colibri și al interpretului Mircea Vintilă cu numeroase piese ce au devenit adevărate
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
Aria naturală cu o suprafață de 200 hectare se află în Lunca Dunării, în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, în partea sudică a satului Desa și cea estică a rezervației naturale Ciuperceni - Desa, lângă drumul județean (DJ533) care leagă orașul Calafat de Poiana Mare. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - "Ciuperceni - Desa", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre "Câmpia Băileștilor" și "Câmpia Romanaților") și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România) iar începând din
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
denumită „Sfinții Chiril și Metodiu”). Ca efect al implicării sale în luptele politice din Sofia, lui, soției și celor doi copii le-a fost fixat domiciliu obligator în localitatea Lom, pe malul Dunării. În 1887 Piekarski a trecut Dunărea la Calafat și s-a stabilit la București. Aici a realizat ilustrații pentru revistele umoristice "Ghiță Berbecul", "Cașcavalul", "Tocila", "Moș Teacă" (1895-1898) și pentru ziarele "Adevărul ilustrat" și "Lumea Nouă", și a lucrat în întreprinderea de exploatare a terenurilor petroliere condusa de
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
cursurile Școlii de tragere din Berlin și un stagiu la fonderia din Spandau. Terminate studiile militare în Germania, în 1874 este înaintat la gradul de locotenent. Din această calitate avea să participe la Războiul de Independență din 1877. Detașat la Calafat, a făcut parte mai întâi din bateria Independența I, apoi a comandat bateria Carol cu care a susținut trecerea Dunării de către armata ruso-română. Pentru meritele sale deosebite a primit distincția „Steaua României”, clasa a V-a, în rang de ofițer
Ștefan Stoika () [Corola-website/Science/335463_a_336792]
-
(n. 22 martie 1954, Calafat) este scriitor român, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, director executiv al revistei România literară. După studiile liceale terminate în 1973 la liceul "N. Bălcescu" (în prezent Colegiul Național "Carol I") din Craiova (clasa specială de matematică), a absolvit în
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
Proza (Albă Iulia, 2014) și Premiul CARTEA ANULUI 2014, acordat la prima ediție a Festivalului Național de Literatură, FestLit Cluj. A primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“ - OPERA OMNIA pe anul 2014, Botoșani. Este cetățean de onoare al municipiului Calafat și al municipiului Botoșani. Este distins cu titlul Meritul Cultural în Grad de Comandor. Asupra cărților sale au formulat opinii critice: Despre poezia lui au scris de-a lungul anilor: Nicolae Manolescu, Ștefan Aug. Doinaș, Dan Cristea, Gheorghe Grigurcu, Gabriel
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
specială avifaunistică - SPA) situată în județul Dolj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bistreț și Cârna. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Dolj (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN55A, care leagă orașul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
Maglavit este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
folosească pentru acoperirea teritoriului țârii față de loviturile posibile ale armatei otomane. Această concepție care a stat la baza acțiunii armatei române, în prima parte a războiului, este cunoscută sub numele de ,operația de acoperire a Dunării”. În cadrul acestei concepții, orașul Calafat reprezenta un punct de o importanță deosebită. Ca urmare a hotărârii Marelui Cartier General Român, de transformare a Calafatului într-un puternic punct strategic, fortificat, s-au întreprins acțiuni pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul lunii mai
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
armatei române, în prima parte a războiului, este cunoscută sub numele de ,operația de acoperire a Dunării”. În cadrul acestei concepții, orașul Calafat reprezenta un punct de o importanță deosebită. Ca urmare a hotărârii Marelui Cartier General Român, de transformare a Calafatului într-un puternic punct strategic, fortificat, s-au întreprins acțiuni pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul lunii mai 1877 sistemul de foc al Calafatului s-a bazat între altele pe opt baterii. Generalul Alexandru Cernat, a transmis
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
importanță deosebită. Ca urmare a hotărârii Marelui Cartier General Român, de transformare a Calafatului într-un puternic punct strategic, fortificat, s-au întreprins acțiuni pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul lunii mai 1877 sistemul de foc al Calafatului s-a bazat între altele pe opt baterii. Generalul Alexandru Cernat, a transmis comanda, colonelul Iuliu Dunca, șeful artileriei Corpului I armată. Provocările turcești nu numai la Calafat, ci pe toată lungimea Dunării românești, nu au mai fost acceptabile, și
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
guri de foc. La începutul lunii mai 1877 sistemul de foc al Calafatului s-a bazat între altele pe opt baterii. Generalul Alexandru Cernat, a transmis comanda, colonelul Iuliu Dunca, șeful artileriei Corpului I armată. Provocările turcești nu numai la Calafat, ci pe toată lungimea Dunării românești, nu au mai fost acceptabile, și așa bombardarea generală a Vidinului a început în dimineața zilei de 15/27 ianuarie 1878 și a ținut 9 zile. Bateriile române, ale căror piese se urcaseră la
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
1 ianuarie 1876 a fost numit maior și director al Direcției Armelor Speciale, apoi, în Războiul de Independență al României, comandant al divizionului 2 din Regimentul 2 Artilerie (1877-1878). În fruntea bateriilor sale, a luat parte la bombardarea Vidinului de la Calafat și la luptele din jurul Plevnei, evidențiindu-se mai ales în luptele de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala, Belarada, Novo Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
din jurul Plevnei, evidențiindu-se mai ales în luptele de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala, Belarada, Novo Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind în parcul din Calafat unde se afla în iulie 1877. Tunurile divizionului său, alături de cele ale Regimentului 1 artilerie, au grăbit ocuparea marilor redute turcești. Pentru meritele dobândite în acest război a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” de aur. Pe 8 aprilie 1881
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
o participare internațională. Începând din anul 2007 evenimentul s-a numit „Salonul Internațional de Caricatură Nicolae Petrescu-Găină”. Salonul de caricatură a avut succes și a devenit o manifestare tradițională care a deschis expoziții specifice și la Muzeul de Artă din Calafat, Muzeul de Artă din Slatina și Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea. Între Nicolae Petrescu-Găină și Alexandru Bogdan-Pitești era o legătură de strânsă amiciție. Bogdan-Pitești era în acele timpuri un adevărat Mecena al artelor, era un om cultivat cu studii
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Instrucțiunile asupra artileriei în luptă"”. A participat la Războiul de Independență dintre anii 1877-1878, purtat împotriva turcilor, care a avut drept consecință recunoașterea pe plan internațional a independenței României. El a organizat „Bateria Mircea” și „Bateria Elisabeta” pentru apărarea orașului Calafat, unde a fost prezent la întâiul foc de tun tras de „Bateria Carol” la Calafat, sub ochii domnitorului. De asemenea, a coordonat construirea podului de peste Dunăre de la Săliștioara-Măgura, a condus pregătirea intrării în acțiune a artileriei la Asediul Plevnei, fiind
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
împotriva turcilor, care a avut drept consecință recunoașterea pe plan internațional a independenței României. El a organizat „Bateria Mircea” și „Bateria Elisabeta” pentru apărarea orașului Calafat, unde a fost prezent la întâiul foc de tun tras de „Bateria Carol” la Calafat, sub ochii domnitorului. De asemenea, a coordonat construirea podului de peste Dunăre de la Săliștioara-Măgura, a condus pregătirea intrării în acțiune a artileriei la Asediul Plevnei, fiind prezent, alături de alți ofițeri români, la capitularea lui . În anul 1883 Arion a fost numit
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]