2,041 matches
-
parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif, cu intercalații în paturile vechi
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif, cu intercalații în paturile vechi de roci vulcanice". Stânci abrupte de-a lungul celei mai mare parți din coastă dau naștere brusc la un platou central. Altitudinea
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
număr de aproximativ 40.000 de volume, adevărată punte între culturile Orientului și Occidentului. Marea Moschee începută în 786 va fi terminată abia în secolul al X-lea, suferind modificări succesive. Ea este în întregime realizată din cărămizi roșii și calcar alb. Spre mijlocul secolului al X-lea, în apropierea Cordobei,se construiește palatul "Medinat al-Zahra", ce cuprindea o moschee, grădini, vii și clădiri destinate haremului.
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
Munții Aniniei, situați în vestul României, fac parte din grupul Munților Banatului. Au înălțimi de 600-1.000 m, sunt alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului) și numeroase peșteri, precum Peștera Comarnic. fac parte din marea unitate a Munților Banatului fiind situați în partea de vest a lor. În decursul timpului acești munți au avut denumiri diferite, o parte
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
se află in centrul lor. Munții Aninei, cu înălțimea cea mai mare în vârful Leordiș (1160 m), au o suprafață de 770 kmp. si o formă alungită pe direcția NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafața (600 kmp) o ocupă calcarele care se întind și în Munții Locvei, pană la Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful Piatra Goznei 1447 m.). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful Piatra Goznei 1447 m.). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă de grohotișuri rezultate din dezagregările active sunt caracteristice pentru Munții Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase printre care se remarcă Cheile Carașului (19 km.), Cheile Nerei (18 km.), Cheile Minișului (14 km.), Cheile Gârliștei (9 km.), Cheile Buhuiului (8 km.) și altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase printre care se remarcă Cheile Carașului (19 km.), Cheile Nerei (18 km.), Cheile Minișului (14 km.), Cheile Gârliștei (9 km.), Cheile Buhuiului (8 km.) și altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafață și de adâncime. Râurile care străbat Munții Aninei aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat naștere la numeroase peșteri, unele din ele constituind importante atracții turistice. Deși Munții Aninei nu
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat naștere la numeroase peșteri, unele din ele constituind importante atracții turistice. Deși Munții Aninei nu au înălțimi prea mari, în cadrul lor
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
600 °C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei se reduc presiunea ce determină degajarea de gaze în cantități mari, așa numiții vapori de apă atacă rocile din punct de vedere chimic formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon, formându-se hidroxizi alcalini.Dacă lava conține [[fier]] vor lua naștere oxizi de fier, care prin răcire cristalizează dând naștere la "magnetit" FeO sau minerale înrudite neavând proprietăți magnetice ca "[[hematit]]ul" FeO
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
alții) și-au găsit inspirația sau odihna pe plajele calcaroase ale insulei. are 6,7 kilometri lungime și aproximativ 2 kilometri lățime, iar suprafața sa măsoară 10,4 kilometri pătrați. Elementul caracteristic al reliefului insulei îl constituie stâncile abrupte de calcar care se înalță din adâncurile mării. Monte Solaro este punctul situat la cea mai mare altitudine de pe insulă și măsoară 589 de metri înălțime.<br> Clima este mediteraneană. Temperatura medie este de +10°C în februarie și de +28°C
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare odată cu roca ce o adăpostește. Pot fi întâlnite în roci vulcanice și în calcare. Peșterile secundare sunt peșterile formate mult timp după rocile ce le adăpostesc. Deplasarea maselor de roci poate avea loc din diferite motive, ca de exemplu gravitația sau mișcările tectonice. Peșterile de eroziune pot apărea în orice fel de rocă, fiind
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator. Denumite și peșteri de coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci solubile capabile să dea naștere la peșteri: sarea, gipsul, calcarul și dolomitul. La urmă au rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv. Acestea sunt peșterile cele mai adânci, cele mai lungi și cele mai numeroase, astfel ca s-ar putea spune că ele sunt adevăratele peșteri. Deoarece ele
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci solubile capabile să dea naștere la peșteri: sarea, gipsul, calcarul și dolomitul. La urmă au rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv. Acestea sunt peșterile cele mai adânci, cele mai lungi și cele mai numeroase, astfel ca s-ar putea spune că ele sunt adevăratele peșteri. Deoarece ele sunt rezultatul acțiunii apei asupra calcarului, cea mai simplă clasificare se poate face
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv. Acestea sunt peșterile cele mai adânci, cele mai lungi și cele mai numeroase, astfel ca s-ar putea spune că ele sunt adevăratele peșteri. Deoarece ele sunt rezultatul acțiunii apei asupra calcarului, cea mai simplă clasificare se poate face după apa generatoare. În acest sens se deosebește o grupă de: Peșterile de infiltrație se nasc prin coroziunea determinată de apa ce pătrunde discret în calcar, prin puncte infime. Este vorba de apa
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Deoarece ele sunt rezultatul acțiunii apei asupra calcarului, cea mai simplă clasificare se poate face după apa generatoare. În acest sens se deosebește o grupă de: Peșterile de infiltrație se nasc prin coroziunea determinată de apa ce pătrunde discret în calcar, prin puncte infime. Este vorba de apa de ploaie sau de apele din topirea zăpezii capabile să formeze doar peșteri mici. Dacă această apă este supusă înghețului și dezghețului, ea va mări golul, dând naștere la o peșteră criogenă sau
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]